Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Fericirea mea

Îmi este fericirea un licărit de stele
Când vine din neant sau chiar de nicăieri?
Să-mi lumineze-n suflet și, chiar în toate cele,
Atâta bucurie, izvorul de plăceri?

Pe razele de soare, ea visele-mi adună,
Spre un pârâu ce curge, cristalin,
Și se revarsă-n lacul, plin de voie bună,
Din care ud să crească, Narcisa și un Crin.

Fie ca fericire mereu să ne cuprindă,
Oriunde-om fi, în cer sau pe pământ,
S-o atârnăm, pe…. al vieții grindă,
Să nu ne părăsească, să fie-un legământ.

Îmi este fericirea, o stea strălucitoare,
Ce-mi luminează calea spre dorul ce-l visam?
Să nu spuneți că-i simplă, viața pentru-o floare
Ce crește ne udată, căci lacrimi nu mai am.

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Și ieri și azi și… poate mâine

Ieri, alergam hoinar pe miriști,
Desculți dar fără frică
Și nu-ntâlneam opreliști

Ieri, nu aveam gânduri prea multe,
Străin de toate cele,
Nici cine mă asculte.

Ieri, harul nesecat din mine
I-mi răscolea dorința,
sper la mult mai bine.

Ieri, terminând cu școala,
Vroiam ca frământarea
Să-mi curme îndoiala.

Azi, cu capul sus pe umeri
Voi ști aleg, doar una
Din multele alegeri.

Azi, este începutul
Unei cărări ce-aleargă
Spunând uit trecutul.

Azi, razele de soare
Îmi luminează calea
Pașii să mi-i măsoare.

Azi, foșnetul din mine
Îmi spune încet, în șoapte,
Căci mâine va fi bine.

Azi, visele-mi nocturne
Îmi retrezesc speranța
Al zilelor diurne.

Azi, scriu mai multe rânduri
Și văd curgând cerneala
Spre multe alte gânduri.

Azi, nu știu ce-o fi mâine
Dar mi-am zidit cetatea
Și am în mâini, o… pâine.

Mâine e altă vreme
Sunt om cu sentimente
Și voi scrie poeme.

Să-mi povestesc viața
Celor ce cred în versuri
Să-mi rețină povața.

Căci viața este dură,
Război, o bătălie,
De nu-ți țeși o armură.

Viața te împinge
lupți mereu ca mine
Doar, astfel vei învinge.

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jur să fiu ceea ce sunt...

"Împrăștie dorul semințele-n gânduri
Cu pași nevăzuți, prin strunga tăcerii"
Înșiră viața-n coloane și rânduri
simtă urmașii "puhoiul" durerii

Ce-apasă în suflet o rană ce doare,
dorința, izvorul, spre tot ce-i curat,
dreptatea nu piere, e nemuritoare,
izbânda e leacul, pentru cei ce-au luptat...

Izvorul nu seacă, el curge mereu,
căci vine din stâncă, argilă și lut,
-ți spună cărarea, îi este mai greu,
lansează doar vestea, un vis ce e... "mut".

Nu fi enigmatic, fii ceea ce ești,
un rob printre stele, dar și pe pământ,
aicea ți-e soarta, aicea trăiești,
-ți lași printre semeni, acest jurământ.

poezie de din Freamăt de gânduri (noiembrie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu ! Femeie

In visul meu apari mereu. Mereu o floare,
Petale mari, culori încântătoare,
Mireasma ce-o emani este chiar răpitoare,
Ai ochi strălucitori, ca razele de soare,
Și… Fruntea-ncruntată când ai o supărare.

Tu, repede-ți revii când simți o desfătare,
Iar inima-ți pulsează sacadat. Ești... tot mai zâmbitoare
Când lumea te admiră cu prea multă ardoare
Și adesea te compară, un crin, un trandafir,
Mândria Ta de… floare.

Mireasma florilor pentru sufletul tău: Femeie.

poezie de din Freamăt de dor - antologie (8 martie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce-mi respingi iubirea?

Un semn în treacăt dacă-mi lași,
El sufletul mi-l leagă,
fiu la dorul tău părtaș
Viața mea întreagă,

De-aceea te aștept în prag,
Căci inima mi-o cere
te cuprind cu mare drag,
-ți las o mângâiere.

Apoi te întreb stingher,
De ce-mi refuzi iubirea
Și zbori ca stelele pe cer
Oriunde și… aiurea?

Este cinstit s-o faci acum,
Chiar dacă o să doară,
Să-mi caut calea și alt drum
Sau poate-o ulicioară.
Mă voi retrage-ndurerat,
Cât inima-mi va bate,
In cuibul meu mai singurat
Și… fără de păcate,

Iar tu iubita mea rămâi,
Cât pașii te vor duce,
Cu amintirea cea dintâi
In sânu-ți... cu-a mea cruce.

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Elena

Elena? Un nume ce vine din veacuri,
Îl au unele fete de la noi și din lume,
Ea poartă și-o cruce ce-i plină de leacuri,
Ușoară sau grea, ce-i face renume.

De-i cea din istorii sau cea din poveste,
De-i fată sau mamă, Elena-i un har,
E floare din seră sau cea de pe creste
Ce-și varsă parfumul, Elena-i un dar!

Când ea este mamă, izvor de viață,
Își creste copii cu aripi de vânt,
Cu zâmbet pe buze, mereu îi învață
Să fie cristalul, o floare, un cânt.

Când ea e soție puteri îți pulsează
Alături de tine, oriunde, oricând.
Simbol al iubirii, Elena visează
-ajungă la stele, spre ceruri zburând.
.......................
- Frumoasă mi-e fata când pleacă la horă,
Îmi spune Elena, cu zâmbet hoinar,
Prea mulți își doreau să mi-o ducă de noră,
S-o fure ar vrea! Dar e în zadar.

Frumoasă-i Elena, un nume-n istorii,
Simbol al puterii, credințe-i creștine,
Pe unde ea trece, aduce victorii,
Chiar dacă adesea, sfidează destine.

Frumoasă-i Elena? Frumoasă!

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când pașii nu te-ascultă

Cu pașii care-i fac
în fiecare seară
încerc te ajung,
căci dorul mă doboară,
dar... mă opresc și plâng.

Plânge răbdarea-n mine
că nu te pot atinge,
dispari în ceața neagră
când lampa mi se stinge,
gândul din nou aleargă.

Si zbor iarăși spre stele
cu aripile frânte,
dar nu ești printre ele,
nu-i cine mă-ncânte,
nici măcar niște Iele.

Mă las bătut ca cerga
în piua de pe vale,
din lacrima ce-mi curge
fac un părău de jale
căci dorul tău mă frânge.

poezie de din Dragoste, patimă și blestem (10 august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi pare rău...

Ridică-te acum femeie,
Îndreaptă-ți fruntea spre zenit
Dar lasă-i drumului o cheie
Spre sufletul ce e rănit.

Vei vindeca o cicatrice,
Un semn al timpului trecut,
Eu îți doresc fii ferice,
Cuvântul... nu ți-e cunoscut.

Ridică-te și zbori spre stele,
Chiar dacă aripile dor,
S-aduni și lacrimile mele
ai cu tine un... ajutor.

Ridică-ți fruntea fără frică,
Tot ce ți-e dat, ce-ți este scris,
Viața-i dură, te ridică
Sau te-adâncește spre abis.

Ridică-ți fruntea și-nțelege,
Destinul are drumul său,
Viața are doar o lege,
N-o poți schimba. Îmi pare rău"...

poezie de (septembrie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericirea din U.E.

Am intrat unde am fost,
Ce să zic? E o plăcere.
sperăm? Nu are rost,
La borcanele cu miere.

epigramă de (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te voi găsi?

Sa te găsesc? Cu pași măsor pământul,
Smulg iarba verde, de parcă sunt nebun,
Dar nu răzbesc, oricât îmi zboară gândul
te ajung, iubirea să-mi răzbun.

Te caut peste tot, poți te ascunzi oriunde,
Te voi găsi, și-n labirintul, astrelor cerești,
Căci nu există slove: - Pe-aici nu se pătrunde,
-ți cauți fericirea, apoi... ți-o găsești.

În umbra ta, mereu o să-mi vezi chipul
Mai zâmbitor... Adesea supărat,
știi că nu apar îți arăt tertipul,
Ci doar vezi, Eu... Nu te-am uitat.

Prea iute-mi curge sângele prin vene,
Speranța mi-a rămas, atâția ani la rând,
Ce mi-au adus ei oare? Doar riduri pe sub gene
Și lacrimi care curg, mereu, mereu... Plângând.

Tu! Rătăcești, iar eu privesc spre stele,
Nu văd nimic căci totul mi-e pustiu,
O resemnare a gândurilor mele
Mă-ndeamnă întreb: Te voi găsi?
Doar asta vreau știu...

poezie de din Freamăt de gânduri (8 martie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Iubita mea

Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca să mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu ești “Zeul” vieții mele

O, tu Zeu al vieții mele,
Ce mă farmeci de-o vecie,
Vino liniștește-mi dorul
Și mă scapă de robie.

Osândit am fost în viață
mă zbat ca frunza-n valuri,
Vino! liniștește-mi dorul
Și mă scoate iar la maluri,

Fă-mi viața fără lacrimi,
Fă-mă fericit o clipă,
Liniștește-mi clocotirea
Și în mine te-n firipă.

te simt o veșnicie
Scufundată-n trupul meu,
fii veșnic lângă mine
Și la bine și la rău.

Vino, oprește-mi durerea
Și focul dezlănțuit,
Vino, îți vreau mângâierea,
E timpul s-o faci, în sfârșit.

Ori, dacă inima ți-e crudă
Și la rele te îndeamnă,
din mine o epavă
Și-n morminte mă condamnă.

Osândește-mă pieirii,
Scapă-mă de tiranie,
Să nu simt arzând în suflet
Focul, veșnica făclie.

Ai și leacul și otrava,
Ai puterile în mână,
Spulberă-mi cenușa-n ceruri
Sau trimite-mi-o pe lună.

Și când dorul te-o cuprinde,
În văzduhuri te avântă,
Fă-mi statuia nemuririi,
Tu, miracol, Maică Sfântă.

din mine o păpușă,
Un breloc, o jucărie,
mă poți purta cu tine,
În sânu-ți o veșnicie.

Ca un simbol al iubirii,
mă ai mereu aproape
Și în lacrimi să-mi vezi chipul
Blând, și legănat de ape.

Fie-ți dorul meu puterea,
Rănile ți-le-aline,
Veșnic -ți rămân în suflet
Eu, și... tot ce am în mine.

Fericirea te poarte,
Cum dorești, în lumea mare,
Peste tot, în rai sau iaduri
Mândră, zveltă, ca o floare.

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spre chipul tău femeie

Spre chipul tău ce-apare
prin licărit de stele,
într-un ciopor de Iele,
m-apropii dar… dispare.

E un semnal ce cheamă
și mâine la visare,
zbor la întâmplare,
dar... parcă-mi este teamă,

De-acea nălucă vie,
ce mereu mă irită,
c-un zâmbet mă agită
dar… zboară: -ciocârlie.

Ce vrea să-mi spună, oare,
prin jocul ei vioi?
Căci numai jocu-n doi
Este o desfătare?

E… purul nesfârșit
ce n-are căpătâiul,
nu vrea fiu întâiul,
s-ajung la infinit.

Enigma ta femeie
să nu-mi agite somnul,
te rog ca și pe Domnul,
nu-mi provoca scânteie.

Eu… ard și fără pară.
Când visele sunt multe,
ce nu vor mă-asculte,
îmi fac seva precară.

Rămâi o nostalgie.
Cu cine te-nțelege,
Enigma -ți dezlege,
Eu te doresc, doar… vie.

Corneliu 04.08.2008

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (4 august 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și nucul plânge

Privind pe fereastra ce duce spre sud,
Văd nucul bătrân ce-a rămas fără frunze,
Pozând melancolic cu crengile: nud,
Așteaptă o toamnă cu pământul mai ud,

O iarnă mai aspră și vântul mai crud,
Pregătit reziste și: Nu vreau s-aud
Al nimănui scuze.

În fieșce an îmi este mai greu,
Când văd « nemiloșii » ce-mi adună povara,
Unul se urcă în vârf, parcă-i zmeu,
Altul.... O creangă îmi rupe, fără tupeu,
Așa-mi petrec anii, plângând tot mereu,
Dar cine audă? Că ei, n-au Dumnezeu,
Degeaba-i ocara.

Când toamna va trece și iarna ce vine,
Sosi-va iar timpul rodesc mai... bogat,
Voi plânge din vreme mă apere: Cine?
Corneliu ce are un geam, cu ochiul spre mine,
El vede ușor « făcătorii de bine »,
C-o voce mai aspră și, mai de rușine,
Cei răi vor fugii de « legat ».

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și totuși. . . . . Destinul

Te văd și-acum frumoasă, ești chiar încântătoare,
Deși trecut-au anii, ești mândră ca o floare.
De când te știu fetiță, ți-am urmărit cărarea,
Mersul ca o cadână, tristețea sau durerea,
Viața-ți tumultoasă de multe doruri plină,
Mândria-ți mai aparte și izul de regină.

Din frunza ta roșcată emani tumult de lavă
Iar cu petala-ți albă ești tot mereu suavă.
Cu zelul de femeie tu ți-ai clădit o faimă,
Trezind dorul din mine te iubesc în taină,
Fără -ți cer vreodată măcar o sărutare,
Lăsând treacă anii și timpul la-ntâmplare.

Dar iată destinul revine din neanturi
Și adunând iubirea în diferite salturi
O face mai solidă și trainică o face
Și-mi dă floarea în brațe, el știe îmi place.
Eu nu mai stau pe gânduri, o-mbrățișez agale
Și o sărut cu patos petale cu petale.

Îi simt dulceața-n suflet și dorul plin de lavă,
Aud apoi în șoapte: -Mă dau toată pe tavă.
-Demult aștept o clipă și un semnal din scenă
Să-mi spui direct în față și fără nici o genă
Că mă iubești și sincer, vrei dragoste curată,
-ți fiu mereu aproape, mai mult ca niciodată.

Acesta-i un miracol, ca după atâta vreme
Să ne unim iubirea iar dorul să ne cheme,
In ceruri printre aștrii sau poate în Bermude,
Dar. . . Suntem prea departe și. . .Nimeni nu ne-aude.
Corneliu 15.01.2007

poezie de
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să ne iubim o veșnicie

Când vom sorbi lumini albastre
Și legănați vom fi de vânt,
Mireasma florilor din glastre,
Ne va lega cu-n jurământ.

Credință? Dragostea fierbinte,
Iar florile izvor de dor,
Spre infinit, fără sfială,
Cu tine-n brațe am să zbor.

Și.. Sus! Acolo printre stele,
Vecină fie-ne chiar luna,
Sfios, gustându-ți toate cele,
Iubita mea! îți cer mâna.

O lacrimă să ne unească
Cu zâmbetul de bucurie,
De rele… duhul ne ferească
Să ne iubim! O, veșnicie.

Liantul fie-ne cununa,
Iar ”nuni”, luceafărul cel sfânt,
Și prietenia întotdeauna
Cât vom zbura pe-acest pământ.

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În Iadul plin de jar ...

Din floare-n floare gându-mi rătăcește,
Și-n zborul său fantasme întâlnește,
Oricât aș vrea să nu-mi mai iasă-n cale,
Ele apar, regret ..... Sunt letale.

Aș vrea măcar, petala să-mi rămână,
Să o privesc, apoi s-o iau de mână,
Zâmbind rătăcim, spre porțile deschise
Și astfel să-mi dispară, fantasmele din vise.

Dar.... visele sunt vise, fantasmele apar,
Nu-mi pot stâlci dorința, că-i plină de amar,
Acesta mi-e destinul și... totu-i în zadar.
Mă scald, plutesc, visez, în Iadul plin de jar.

poezie de (3 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lasă-ți lumea ta „ferice”

“Lasă-ți lumea ta” ferice
Ce-ți răscoală amintirea,
În cazarma de la “cruce”
Și redă-mi din nou iubirea.

“Vin-cu mine, rătăcește”
Pe aleea de la moară,
Până luna asfințește
te am, a mea comoară.

zburăm în sus, spre stele,
Pe cărările-amintirii,
Vom fi singuri printre ele
In vâltorile iubirii.

“Părul ți se desprindă”
În șuvițe argintie,
Apoi dorul te cuprindă
te dărui numai mie.

S-ascultăm de sus cum sună,
Buciumul reînvierii,
-ți văd chipul blând la lună
Și zvâcnirile plăcerii.

“Te desfaci cu-o dulce silă,
Mai nu vrei și mai te lași,
Ochii tăi sunt plini de milă
Chip de îngeri drăgălași”

Când te văd îmbujorată,
Mă topesc de parcă nu-s,
Tu mă chemi: Vin-o odată,
Să ne ducem “ tot mai sus”.

Și acolo printre aștrii
fim numai amândoi,
S-alergăm ca doi buieștrii
In otava din zăvoi.

Ba din glumă, ba din joacă,
Să ne prindem iar de mână,
Marte să nu ne "deoacă"
Măcar pentru o săptămână.

Și-n această dulce vrere,
Tu în brațe mă strângi,
-ți dea lacrimi de plăcere
Dorurile să-mi înfrângi.

Eu uit de rătăcirea
Ce mă paște mai de mult,
Tu îmi redai iubirea
Vorbelor ce ți le-ascult.

Strigătul de bucurie
Să se-audă până-n veacuri,
Veșnic dragostea ne fie
Cele mai alese leacuri.

Rănile-mi rămână-n urmă
Vindecate pe vecie,
Nici chiar cancerul ce “scurmă”
Să nu le mai fac㠓vie”.

Vin-cu mine, fă-mi plăcerea,
Viața este atât de “rece”,
Ia-mi dorul, dă-mi mângâierea,
Vreme este, dar va trece.

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pașii mei

Pașii spre lună?
O dorință nebună
Este mai greu.

Pașii spre stele?
fiu printre Iele
Visez mai mereu.

Pașii pe terra?
De flori plină-i sera
Și multe iubiri.

Odorul s-apară,
În fiece seară,
Nu amăgiri.

Când pașii se-adună,
Ajungi și pe lună,
Zbori fericit.

Pași-mi dau roade,
Când nu am iscoade,
Atunci sunt iubit.

Si-i fac fără frică,
Căci ei mă ridică,
În slăvi, negreșit.

Corneliu 25.07.2008

poezie de din Revista Literara Iași 1855 (25 iulie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

În păcat

În păcat se scaldă sorții
Vieții scurte și ai morții,
nu știu calea s-o țină
Spre izvorul de Lumină;

Din păcat, sufletul cere
Lumânare de-nviere,
Care-n patru zări l-ar duce
Cu Lumina de pe Cruce;

În păcat căzut odată
Îmi duc soarta blestemată
De chiar Cerul ce îmi cere
mă-ntorc la Înviere;

Dar în slaba mea credință
Îmi e chiar cu neputință,
Că-n păcat doresc, să-mi fie
Eva,-n veci, o poezie...

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Visele sunt totuși - vise

În visele-mi nocturne adesea ori apari,
Te chem vii aproape dar repede dispari,
Când mă trezesc din somnul, ce n-a fost liniștit,
Văd luna cum dispare, plecând spre infinit,

După perdeaua neagră a norilor mai reci
Și umbra ta dispare, „Tu” razele-i petreci.
Încerc să-mi întind mâna dar nu pot te prind,
Căci brațele-mi sunt scurte și nu pot le-ntind.

Apari în altă noapte, dar... altfel precum ești
Și-mi răscolești în suflet cu totul alte vești,
Știute sau uitate în anii ce-au venit,
Căci eu cu ei alături, am mai îmbătrânit.

Apari ca o « Nălucă », te joci ca un „Nătâng”
Și dispărând în noapte eu mă trezesc și plâng.
Spre un destin mai „nobil” am porțile închise,
Căci zilele sunt „fapte” iar visele sunt... - „vise”

poezie de (2005)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook