* * *

... Am auzit că-ti plac trenurile...
... Intotdeauna... in ele parca visele prind mai mult curaj... in ele parca si gerul e mai bland(desi am luat atata frig)...
In ele, in compartimentele reci, straine, parca ma vad si-acum, visand la departarile incetosate... la zarile de neatins... la necuprins...

poezie de Camelia Dincă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fire

De-atata vreme nervii
mei, iti sunt servii,
truditele mele vise
iti sunt tie paraclise,
in voce
sapi ca in roce
suncte-n stare sa te evoce.
De parca tata ta era
de dinainte de a,
de parca parul ca tutunul
sclipea-naintea cifrei unu
de parca botul tau cel umed
chema, inainte de sunet
de parca ti-ai tavalit frumosul cap
in albul dinainte de alb.
Iubeam coapsa ta ivorie
de dinainte de memorie?
tu ma chemi
inainte de grai,
deci,
eram -
erai?

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dragul zilelor.....

De dragul zilelor vechii,
Cand noi am fost perechii,
De dragul zilelor vesele,
Cand noi priveam stelele,

Si te duceam de mana,
Mi-aduc aminte,
De parca a trecut o saptamana,
Si parca totul ar fi inainte,

Dar nu... e dragul zilelor,
Ce-au fost demult...
Atent si-acum ascult,
Soptindu-mi ploaia norilor,

E ea aleasa ta,
Asculta, nu cauta alta...
Dar nu e dragul zilelor,
Ce-a fost puterea norilor...

poezie de Dorin Teodorescu
Adăugat de Dorin Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inca mai cad lacrimi

Inca mai cad lacrimi, dupa tine
Inca ma mai gandesc la tine
Nu te pot uita
Vreau sa mai faci parte din viata mea

Vreau sa iti spun dinou,
Bun venit in bratele mele
Vreau sa te protejez,
Sa iti ofer dragostea mea

Imi este dor de tine
Si de cuvintele care,
Desi erau reci si goale
Pentru mine insemna ceva

Si stau gandindu-ma mereu,
Langa mine nu mai esti prezenta
Dar totusi,
Parca inca mai simt parfumul cu care te dadeai

In ca iti mai tin minte privirea
Ochi caprui care ii ai,
Ochi pe care ii priveam
Tot timpul ii indrageam

Parca acuma te avd,
Cum stateai la mine in brate
Locul in care,
Cresteau sperante

Parca acuma vad,
Trandafirii infloriti
Parca le simt mireasma
Trandafirilor rosii preaiubiti
De tine indragiti.

Gandindu-ma la tine,
Parca aud cuvintele ce ti-le rosteam
Iti ziceam ca te iubesc
Si cat de mult in viata mea te doresc

Imi amintesc acum,
Iubirea mea pentru tine,
Dintr-o data a rasarit
Fiind de nestapanit

Parca vad momentul in care,
Amandoi rasaritul soarelui il priveam
Impreuna ne bucuram
De la tine o sarutare primeam

Cat timp soarele a stralucit,
Multa iubire s-a ivit
Eram de nedespartit
Mereu, mereu noi ne-am iubit

Odata cu apusul soarelui,
Instalarea noptii depline
M-am indepartat de tine
Te-ai indepartat de mine

Iubirea a disparut,
Mi-ai lasat un gol imens
Un suflet pustiu
Acuma doar de lacrimi ingrijit

Si am ramas singur
Intr-un loc al nimanui
Intr-un loc lipsit de viata
Nu are iubire, nu are speranta

Noaptea hoinarind strazile,
Pe care te plimbam
Stelele inca mai straluceau
Dar mie nu imi mai zambeau

Luna este palida,
Nu are putere sa mai straluceasca
E de parte de soare, i-a disparut stralucirea
Stralucirea care de la soare o primea
Stralucirea care a disparut
Luna si soarele, unul de altul s-au despartit
Totul ramanand un vis neimplinit

poezie de Ovidiu Cotei (20 septembrie 2015)
Adăugat de Ovidiu Cotei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este viata?

Ce este viata?
Un nor de praf care parca se spulbera cand vine ploaia!

Ce este viata?
Un ocean intins care parca nu mai are sfarsit!

Ce este viata?
Culorile, florile, Tu esti viata!!!

poezie de Andreea Brigitte Erdei (iunie 2006)
Adăugat de Andreea Brigitte Erdei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet Pierdut

Suflet pierdut prin infinit
Numai la tine s-a gandit
Si zici ca nu mai are rost
Ca tot ce-a fost s-a terminat
De parca nici nu te-am iubit
De parca eu te-as fi mintit...

E vina mea
Si nu stiu ce sa fac
Ma intreb de m-as putea schimba
Sa pot sa-ti fac pe plac...

Plang si suspin
Asa din senin
Incerc sa cred
Ca nu te pierd
Dar realitatea e prea dura
Ca dragostea mea pura...

E prima oara
Cand mi-e frica
Ca te pot pierde
Si nu mai am putere...

Incerc din rasputeri
Sa iti explic
Ca nu te-am dat uitarii
Dar nu ma lasi sa-ti zic
Si totusi spui ca ma iubesti.

poezie de Claudiu Stratulat
Adăugat de Augustina Gorgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miros de coasa

E amurg si mai raman
Langa foc si amintire,
Ma adun din risipire,
Si incep sa cant pagan.

A fi fire si nefire,
Nu mai stiu ce mai ingan,
Umbla cineva la fan,
Simt venind miros subtire.

Taie cineva lucena,
Cu o coasa veche, grea,
Ca si cand si-ar repeta
Ca doar moartea e eterna.

Parca-as sta, parca as pleca
Parca sunt altcineva.

poezie celebră de Adrian Păunescu din rezervatia de zimbri
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti,

Atingerea gindului tau ce lumineaza catre mine imi
umple intunericul iubirii ce salasluieste in fiinta mea
cu caldura necesara supravietuirii acelui sentiment de erodare a suferintei
acela care ramine dupa multe altele, placute,
parca prea intens asternut dupa dulceata inimimii trecute,
acela care le insumeaza sau le scade pe toate, ce se termina cu inceputul,
ajungind de unde am plecat parca mai gol si mai avid de comunicare si de iubirea cea de mult apusa
dar intotdeauna cu o experienta a timpului fermecatoare,
trecuta si niciodata regasita intr o noua traire de viata,
in fond avem nevoie de atentie, atentie ce se poate manifesta prin diverse feluri
iar golul ramas se poate umple cu un simplu... multumesc...

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti.

poezie de Silviu Petrache (5 august 2010)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Si totusi

Undeva
Cineva te asteapta
Cu lacrimi in ochi

Sunt ochii
Care te priveau
Cu atata fericire

In noapte
Cineva plange
In lipsa ta, de dor

Un dor,
Nebun de o dragoste
Curata

O inima,
Plina de clipe minuunate
Simte parfumul sufletului tau

Coborand parca
Ca o adiere de vant
Plin de mirosul parfumului florilor de liliac

Stele,
Din cer privesc
Cat esti de frumoasa

Pescarusii
Te insotesc
Pe malul marii

Iar marea
Iti aduce in noapte
Cerul cu stele mult mai aproape

Luna,
Iti impleteste
Stele, in cununa!

Un suflet
E cuprins de iubire
Si de atata fericire

Chip angelic,
Suflet bun si minunat
Ce esti

Esti
Roua diminetilor senine
Din viata mea

Iubire,
Minunate clipe
Ale fericirii

Universul
E de neatins
Fara tine

poezie de Florea Nicolae din Ganduri (2 august 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secunda

Secunda e un punct în viaţă,
Se topeste repede ca gheata.
Cu gandul la tine totu-i diferit
Parca trece-un veac pana aud tic.
Tac si tacerea sa-mi fie pedeapsa
Langa mine daca ai fi n-as regreta.
Cum te-am vazut, parca m-am schimbat
Nu e chimie, poate nici magie, e altceva.
Fiinte simple cu viata complicata.
Ceva mort in mine ai trezit,
Din piatra, aur ca un alchimist.
As vrea ca eu si cu tine sa fim,
Actori indragostiti intr-un film.

poezie de Alexandru Theodor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea Nopţii

Ce îmi place să mă culc
Fără să văd intrând
Întunericul din noi
Navalind intre cei doi.
Linistea parca deplina,
Ma deprima.
Totusi imaginea ta,
Imi alina
Si corpul insangerat,
Cu lumina-ndurerat
Si cu vocea-ntunecata
Sa spun ca e iar plecata.
Zambetul imi creste usor
Si un sentiment de dor
Te vad maine abia astept
Sa m-apuce alt regret.
Ma deprima,
Linistea parca deplina.
Navalind intre cei doi,
Intunericul din noi
Fara sa vad intrand
Ce nu-mi place sa ma culc.

poezie de Alexandru Theodor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei lacrimi reci şi trei mai calde

Trei lacrimi reci şi trei mai calde
Curgeau la fiecare pas
Şi zi de zi noapte de noapte
Eu tot acelasi am ramas

Acuma sufar in tacere
Ca-mi stiu povara ce o duc
Şi nu am leac de mangaiere
Nu stiu ce cale sa apuc

Si zi de zi ma lupt cu viata
Dar poate Bunul Dumnezeu
Sa-mi ia cu mana toata greata
Ce-o simt in piept acuma eu

Ma simt strain pe-aceasta lume
Ma simt de parca nu as fi
De parca sunt si fara vrere
Ma simt de parca n-as trai

Acuma scriu in suferinta
Si gandurile-ncet dispar
Caci nu mai am acea vointa
Sa fac din randuri un tipar

Acuma scriu cu-ngrijorare
Si-acuma spun tot ce gandesc
Ce am in sufletul meu mare
De care nu pot sa vorbesc

E-un mare dor ce ma apasa
Un dor pustiu si fara glas
Dar nimanui deloc nu-i pasa
Caci eu in urma am ramas

Parcurg si anii tineretii
E-un mare drum obositor
Acuma simt amploarea vietii
Si bucuria tuturor

E-o bucurie infinita
La care nu sunt invitat
Ca toata lumea e menita
Sa-mpartaseasca-acelasi sfat

Ma simt slabit fara putere
Ma simt de parca nu as fi
De parca sunt si fara vrere
Ma simt de parca n-as trai

Imi simt si corpul cum se zbate
Cum tremura la orice pas
Dar eu ma rog totusi in soapte
Sa nu pateasca alt urmas

Eu ma gandesc la lumea toate
La binele ce l-am facut
Chiar daca mai greseam vreodata
Am inchis ochii si-am tacut

Caci nu e om in lumea-ntreaga
Sa nu greseasca far'a sti
Si nu e dragoste curata
Sa nu te poti indragosti

Trei lacrimi reci si trei mai calde
Curgeau in fiecare zi
Soptind in somn cateva soapte
Ca mai e mult pan'voi muri

De e sa mor nici rau nu-mi pare
Ca am avut o viata grea
Si am familia mea care
Va plange in urma mea

Mi-e mila de ai mei de-acasa
Dar mai ales de mama mea
Caci numai ei ce mult ii pasa
De mine, de comoara sa

O vad plangand si totusi tace
C-ar vrea ca sa ma vada des
Dar roata greu se mai intoarce
Doar dac-o-ntorci in sens invers

Mi-e greu s-o vad in suferinta
Ca m-a crescut la sanul sau
Ma aparat de-orice fiinta
Ce ma vorbea numai de rau

As vrea acuma mama draga
Sa iti ofer inima mea
Dar din pacate nu e buna
Si tot mai mult te va durea

Si zi de zi pe timpul verii
Cand stelele vorbeau in soapte
Si-ti picurau din ochii serii
Trei lacrimi reci si trei mai calde

poezie de Georgian-Ionuţ Zamfira
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada celui plecat cu pluta

Eu am iubit frumoase nedestepte
pe bani urate fără capatii,
manuta-mi fu inbirea cea dintii
mereu avea rabdare să m-astepte.

In gerul ca caldura 'ntoarsa
mi se asaza viata dimpotriva,
parca se vede 'n zare si coliva
cum s-a vazut de mult si barza.

Bolim aici precum golanii,
slugi-zilieri in a Evropii ferma.
Primind in schimbul muncii flegma
apelative strambe, LOOK! tiganii...

Sictir Evropo! De-a lungul si de-a latul
Ati luat ce-aveam si eu prin casa.
Va bucurati ca sunt intins pe masa
Mi-ati luat sositul si -mi luati plecatul.

parodie de Constantin Sava, după Mircea Dinescu
Adăugat de Constantin Sava
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiorii diminetii

clopotul mare rasuna-n mamastire
vestindu-ne parca o noua venire
prin sunetul prelung si cadentat
ce-ti da fiori de-ai sufletul curat;
se-aude de departe cum se zbate,
c-acelasi clopot bate-n mii de sate.
calugarii-n chilii se roaga ne-ncetat
in haine negre, lungi, cu capul aplecat,
vorbind cu Domnul prin tacere
si multumindu-i ca le-a dat putere.
cu Psalmii-n mana-un Serafim Parinte
citeste si se roaga din Cartile Preasfinte;
apoi ridica ochii fara sa clipeasca
si-asteapta ca prin ruga sa se nasca
in el un suflet bland si iertator
pentru cei vii si pentru cei ce mor.
sta incremenit in mana cu o cruce
simtind mangaierea spre suflet cum se duce,
iar in juru-i lumanari de ceara
vor parca de la dansul scanteie ca sa ceara;
le-aprinde-apoi incet pe fiecare
ingenunchind sa ceara indurare
de la Hristos Domnul ce pe Cruce
spre-a noastra mantuire a indraznit sa urce.

poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristete

In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an,
Oameni reci, inchisi in case,
Stau plangand acest greu an,
In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an,
Sub gigantii de otel,
Cate-un trecator stingher,
Insotit de-un biet catel,
Dardaie cuprins de ger,
In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an.

In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an,
Feţe-ntunecoase, oameni
parca scosi dintr-un roman,
In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an,
Sunt lipsiti de-mbratisari,
Si de-o strangere de mana,
Nu se mai aud cantari,
Iar tristetea e stapana,
In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an.

In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an,
Norii gri domnesc pe boltă,
Parca totul e in van,
In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an,
Inimile-s inghetate,
Sufletele gem de dor,
Lacrimi mari cad cadentate,
Cand pe rand oamenii mor,
In orasu-n care ninge trei sau patru luni pe an.

poezie de Marius Alexandru (6 februarie 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imi plac negri foarte tare dar negrii sunt si incomozi cand ii deschizi adica negrii sunt black black ul e black si carrotul e carrot sti adica imi plac negri dar nici atat de mult ii iubesc i-as pupa in funduletul ala maroniu atat de sexy parca as intra in ei literal mente in ei ahhh ahhh ahhhh ahhhh ahhh

Ion Luca Caragiale în doua loturi (3 ianuarie 1700)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spleen de duminică

Ce-i fi facând pe-acolo unde esti?
Pe-aicea ploua linistit... pustiu...
Cu unghia pe geamul straveziu
Scriu începutul unei vechi povesti.

În jurul mesei fac calatorii,
Neobosit, desi-am pornit de-un ceas.
Vreau parca sa ajung unde-ai ramas,
Desi cu gândul tot te-astept sa vii.

Si-asa, absent, de mult calatoresc
Purtând în minte fericirea noastra...
Le geam o clipa ca sa-mi racoresc
Îmi razam fruntea calda de fereastra.

poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fug în şi spre braţele tale, parca purtat de vânt.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Reflecţii Maxime Axiome III
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce vreau

Sa iti sarut zambetul minunat
Cu buzele tale nebanuit de dulci
Sa iti privesc ochii sfiosi
Ce intotdeauna parca ma evita
Sa-ti mangai trupul gol 'nainte sa te culci
Sa iti arat pe viu cu e sa fii iubita

Sa-ti spun cat de frumoasa esti iubit-o asta seara
Sa-mi dedic tie toata viata si chiar moartea
Iti spun acum, printesa,poate ultima oara
Gandeste-te la mine cand o sa vina noaptea

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

De profundis

Aerul vibra in jurul tau
tu il atingeai cu privirea,
curband timpul,
si doar atunci
aerul capata reflexe sonore.
Sclipirea din ochi
iti aluneca pe genele intoarse.
Te ricosai spre inauntrul tau,
spre tine insuti,
chircindu-te, parca.
Deveneai insasi curba,
care mai tine in acel echilibru instabil
iubirea in sine,
floare fara petale.
La un moment dat,
aerul s-a strans,
devenind nor plumburiu,
invaluind gandul tau inchistat,
in taceri alunecande spre frunze tomnatice.
Nu mai puteam sa tin clipa in loc,
imi aluneca printre degete, in rugaciune.
Pe orizontul privirii,
orizontul marin
incrusta corali si scoici,
pregatind, parca,
redesteptarea vechiului fior,
pregatind renasterea.

poezie de Marieta Măglaş
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infernul trecand

Am auzit infernul
Ca o rupere a unui stejar,
Probabil ca mergea undeva, la o nunta,
Si a trecut pe langa noi,
Am auzit infernul.

Nu semana cu un tropait de herghelie,
Ca v-as spune,
Nu era zgomotos,
Nu era maiestuos,
Parca se rupea un stejar,
Si-n ruptura urma sa se duca
Toate.

Nu era urat, ca v-as spune,
Avea treaba, a trecut, nu mai e.

Am auzit infernul, fiti pregatiti,
La intoarcere
Se va mai auzi o data
Ca o redesteptare a unui stejar
Ce a cazut odata
Si acum se aduna de peste tot,
Din toate obiectele in care a fost transformat.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!