Planeta Sahara
Băi ecologiștilor, ce vă mai lamentați
ca niște snobi limitați și frustrați.
Ce, atâta jale pe voi,
că mai pușcăm și noi câte un cioroi, doi,
că mai învârtim pe proțap câte-un negru berbec,
ca să meargă mai bine vinul sec.
Parcă sunteți niște babe plângăcioase,
ce trag a rău, ca niște păguboase.
Natura e mare și are de unde,
Că ș-așa sunt animale prea multe.
Prea multe capre negre stricau peisajul
și ne costa mereu să reparăm pasajul.
Apoi domnii capitaliști au dreptate,
dacă moare un urs prea picați pe spate.
Da uitați că noi v-am scos din noroi
și am aruncat cu dolarii pe voi,
iar acu vă plângeți că nu mai aveți ploi.
Ce dacă-i mereu tot mai cald
și pădurile ard.
Punem copaci de plastic mintenaș
și mutăm orașul, la subsol, sub oraș.
Atâta caz pentru niște lighioane,
lebede proaste ce intră cu capul în avioane.
Și dacă pământul devine sterp și arid
și apele miros a insecticid,
la nevoie, noi avem bani și ne mutăm pe Lună
sau în altă locație, mai bună.
E plin universul de stele și planete,
ne trebuie doar câteva rachete
ca să le cucerim și să facem din ele
locuințe cochete.
Pământul... lasă... că se reface,
Dacă, ceva milenii bune, va fi lăsat în pace.
Apoi sunteți liberi să-l purtați în vis
Ca pe-o amintire despre paradis.
Dar și așa se va vedea frumos,
De la distanță, seara,
Pe un cer străin, cu horoscopul pe dos,
O lacrimă de punct, licărind palid vara:
planeta Sahara.
poezie de Dorel Bîrsan (5 ianuarie 2019)
Adăugat de Dorel Bîrsan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre planete
- poezii despre oraș
- poezii despre negru
- poezii despre bani
- poezii despre zoologie
- poezii despre visare
- poezii despre vin
- poezii despre urși
- poezii despre timp
Citate similare
N-am să tac
Tu spui că sunt o enigmă vie...
Că pot cu gândul mereu scrie.
Că sufletul îl am prea apăsat,
Că nu prea cred să fiu salvat.
E drept ai uneori dreptate,
Nu pot să tac, vorbesc de moarte.
Dar oare tot ce ne înconjoară...
E adevăr... sau apă chioară?
Cum pot să tac... când tot e strâmb?
Când n-avem loc pe acest pământ.
Că fără milă îl călcăm,
Nimic nu vrem ca să salvăm.
Noi suntem niște trădători.
Pământul ne-a primit cu flori
Cei care mâine vor veni
Pe ce pământ vor mai trăi?
Ei unde oare vor pleca
Dacă pămînt n-o exista?
Gândiți și dați-mi un răspuns
O viață aveți... și nu-i deajuns.
Sunt cred... cel mai înverșunat,
Dau foc la tot ce e stricat.
Sunt chiar furtună în deșert,
Și vreau pământ fertil nu sterp.
Îmi spui să cred că voi răzbi...
Și dragoste voi întâlni...
Speranța mea... un vis pierdut
Cum să o iau dela'nceput?
Probabil s-o schimba ceva...
Când eu... nu voi mai exista.
Nu pot să tac e prea târziu,
Mi-e teamă de ce pot să scriu.
Mi-e teamă... chiar și să vorbesc
Pot multe inimi să rănesc.
Așa că tac și mă ascund
În jur e Răul până-n fund.
E seară... v-am cam pluctisit,
Am spus doar ce eu am gândit.
Vă mulțumesc anticipat
Nu tac... dar totuși am plecat!
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre salvare
- poezii despre vorbire
- poezii despre viitor
- poezii despre trădare
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Voi ne dați speranța
Voi ne dați speranță
Că avem un viitor,
Să nu cădem în disperare,
Să fim ca pasărea în zbor.
Voi aveți mâini de aur
Și răbdare de oțel
Vă mulțumim din suflet,
Pentru al vostru caracter.
Voi, care din paturi ne ridicați
Și cu vorba ne alinați,
Sunteți pentru noi,
Ca niște mame și tați.
Sănătate să aveți
Și ceea ce vă doriți,
Să nu uitați de noi
Cei mai puțin fericiți.
poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre dorințe, poezii despre tată, poezii despre sănătate, poezii despre păsări sau poezii despre mâini
Omenirea nu dispare
În lume se moare
fie de prea mult râs,
fie de prea mult plâns.
În lume se mai moare
fie că ai prea mulți bani,
fie că ai prea mulți ani.
În lume se mai moare
fie că din greu muncești,
fie că doar lenevești.
Tot în lume se mai moare
fie că ești încă tânăr,
fie că ești mai bătrân,
fie ești copil pe umăr,
fie ești cât un gorun.
Se moare de prea mult bine,
Se moare de prea mult rău.
Moartea la oricare vine
Ca să-și ia tainul său.
Se moare în timp de pace,
Se moare-n timp de război.
Omenirea se reface
Chiar dacă ne ducem noi.
Indiferent cum se moare,
Lumea toată, nu dispare.
Cum natura înverzește,
Așa omul odrăslește.
Unul naște, altul moare,
Toți avem un timp sub soare.
poezie de Dumitru Delcă (9 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre verde, poezii despre tinerețe, poezii despre stejari, poezii despre război, poezii despre râs, poezii despre plâns sau poezii despre pace
Lucian: Deci, noi trei știm despre voi câte ceva, cel puțin atât cât am aflat din fișele voastre personale, când le-am studiat mai sumar, laolaltă cu ale celorlalți 26 de tineri pe care i-am selecționat în vederea participării la concursul pe care l-ați susținut, cât și acum, astăzi, cu mai multă atenție, după rezultatele obținute. Ar mai fi câteva mici amănunte de stabilit, foarte probabil, mai mult de partea voastră, pentru că presupun că voi nu știți prea multe despre noi trei, dar sunteți nerăbdători să aflați. Așa că, vă ascultăm!
Stela: Păi... Ce vârste aveți? Păreți cam tineri...
Nistor: 22.
Lucian: 21.
Alex: Eu... Aș putea spune 25, deși am să-i împlinesc la toamnă.
Lucian: E bătrân și nu vrea sau nu-i place să recunoască. Nu-i așa, bătrâne?
Alex: Aș... Ia mai lasă-mă în pace!
Lucian: Bine, bătrâne, te las. S-a lămurit, deci, problema vârstei noastre. Ce altceva doriți să mai știți despre noi?
Maria: Ar mai fi multe; destule... Să vedem. Deocamdată însă, ar fi suficient să aflăm ce specializări aveți voi, cu excepția astronomiei; asta se știe, că sunteți cu toții astronomi. Și astronauți; sau viitori astronauți.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vârstă, citate despre dorințe, citate despre bătrânețe, citate despre zborul spațial, citate despre toamnă, citate despre tinerețe, citate despre prezent, citate despre pace sau citate despre concursuri
Trecătorul
Iar mi te-ai dus, iar te-ai pornit
Tăcut și trist și-ngândurat,
Același trecător grăbit
Adus de griji, împovărat.
Unde te duci, habit nu am,
Dar pomii iat-au înflorit,
Sunt păsări care cântă-n ram,
Tu n-ai văzut, n-ai auzit.
Afară e senin și-I soare
Și mai adie câte-un vânt,
Tu-ți porți privirea spre picioare
Și gândurile în pământ.
Pământul geme plin de viață,
E un așa plăcut tumult,
Tu ți-ai pus masca iar pe față
Și o privire de om crunt.
Noi mai simțim niște iubire
Și ne mai hârjonim în joacă
Mai tremurăm de fericire
Doar lumea ta pare opacă.
La tine-s veșnic nori și plouă,
De glezne apa ți-a trecut,
La noi în dimineți e rouă,
La tine-i doar noroi și lut.
Parcă prin timp te-ai rătăcit
Pe noi ne vezi niște ciudați,
Din lumea-n care ai venit
Toți sunteți veșnic supărați?
poezie de Florentina Mitrică (30 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre supărare, poezii despre rouă sau poezii despre ploaie
Știi?
Mereu se întâmplă altceva, mai important,
când vorbim despre noi:
o eclipsă totală de lună, pe undeva,
furtuni de nisip
într-un ochi verde de invidie,
în apusul dezacordat niște ploi...
Tu și cu mine,
niște răspunsuri: ce va fi mai apoi?
poezie de Claudia Topa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip, poezii despre invidie sau poezii despre eclipsă
Câte ocazii nu aveți ca să uitați și să depășiți mediocritatea existenței zilnice! Oare vă gândiți să vă opriți asupra acestor ocazii? Liniștea nopții, spațiul, cerul înstelat ne prezintă cele mai bune condiții pentru a ne distanța puțin față de afacerile umane și să ne gândim la alte lumi unde niște entități spirituale trăiesc în armonie și splendoare. Tot ce constituie preocupările, neliniștile, chinurile noastre nu reprezintă nimic pentru ele, ele sunt niște evenimente nesemnificative. Veți spune: "Cum așa, niște evenimente fără importanță? Foametea, războaiele, masacrele sunt ceva îngrozitor!" Da, ele sunt îngrozitoare, dar Inteligența Cosmică nu le privește la fel ca noi. În ochii Inteligenței Cosmice sunt importante numai evenimentele sufletului și ale spiritului. Iar dacă oamenii, în loc să se concentreze asupra intereselor lor materiale, ar acorda mai multă importanță evenimentelor sufletului și ale spiritului, ei ar deveni mai dezinteresați, mai înțelegători, și multe suferințe din lume ar putea fi evitate!
citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre inteligență, citate despre astronomie, citate despre viață, citate despre timp, citate despre suflet, citate despre suferință, citate despre război, citate despre ochi sau citate despre noapte
Tot ce pot să fac mai bine
Voi încerca să te protejez
Dacă nu sunt prea speriat
Nu te voi neglija niciodată
Dacă îmi împărtășești sentimentele
Voi fi chiar în spatele tău
Dacă nu te miști prea repede
Și voi încerca să-ți aduc aminte
Că unele lucruri pot să dureze
Te voi iubi mereu
Sau cel puțin pentru mulți ani
Dacă știi că niciodată nu voi putea
Să-ți alung toate temerile
Și nu mă voi rătăci niciodată
Decât dacă trebuie
Însă mă voi întoarce mereu
Asta e tot ce pot să fac mai bine
E tot ce pot să fac mai bine
cântec interpretat de Joe Jackson
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre protejare, poezii despre protecție, poezii despre iubire sau poezii despre frică
Definiție
Se găsesc 23 de adolescenți,
Nici prea înalți, nici prea scunzi,
Nici prea răi, nici prea cuminți,
Nici prea slabi, nici prea activi,
Nici prea responsabili -
Asta dăunează grav sănătății!
Se adaugă 34 de ore pe săptămână -
De 4 ori câte 7 și o zi de 6 -
Din care rămân doar...
Shhh!
Se mai sparge câte un geam,
Se mai trântește câte o ușă,
Se mai aruncă cu câte o cretă,
În fine!
Apoi se obține câte un rezultat
Pe la câte o olimpiadă,
Niciodată pe măsura așteptărilor,
Se mai ia câte o notă de trecere
În lucrare,
Apoi se mai face și câte ceva bun,
Doar tre să existe un echilibru în toate!
Dar dacă-i vezi dincolo de aparență,
Vei observa 23 de suflete,
Nici prea mari, nici prea mici,
Nici prea tari, nici prea slabe,
Nici prea optimiste, nici prea pesimiste,
Însă pline de zâmbete rotunde
(Care uneori apar și-n timpul orei
)
Și de speranța că vor găsi la școală
Sprijinul, imboldul și puterea de a
Intra în vârtejul vieții,
Prietenii de suflet, dar și reperele
De care au nevoie.
E, și-n timpul orei
Dacă se mai aude câte un bip,
Sau dacă se mai uită melancolici
Pe fereastră,
Ori dacă pe chip le-a mai apărut
Câte un coș
E clar: sunt îndrăgostiți
Sau și-o doresc;
Înlăuntrul lor se poartă războaie
Mai grele decât vor ei s-o arate.
Ei, ar mai fi multe de amintit.
Ca să rezum voi spune
Că totul trebuia
Să poarte un nume,
Așa că i s-a spus
Clasa a X-a A!
poezie de Rucsandra Rizescu
Adăugat de Rucsandra Rizescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre înălțime, poezii despre școală, poezii despre zâmbet sau poezii despre săptămâni
Antistrofe
O, dacă voi, femei, ați veni
aici, printre noi, deși suferinde,
nu mai cruțate ca noi în viață, și totuși în stare
să faceți din noi niște preafericiți.
De unde,
când se-arată iubitul,
îi luați viitorul?
Mai bogat decât va să fie vreodată.
Cine știe cât de departe
e cea din urmă stea fixă pe cer,
e uimit când o află
În spațiul sublim al inimii voastre.
Cum vi-l desfășurați în mulțime?
Voi cupe de noapte, iviri de izvoare.
Voi într-adevăr mai sunteți aceleași?
Sunteți chiar aceleași copile
înghiontite în drumul spre școală
de un frate mai mare?
Voi, pure ființe.
În timp ce fețele noastre
se zbârceau, urâțindu-ne,
voi rămâneați pâine proaspătă.
Nici despărțirea de copilărie
nu v-atingea. Dintr-o dată
v-ați schimbat în ceea ce sunteți, dumnezeiește
și miraculos împlinite.
Noi, ca rupți dintr-un munte,
adesea de mici
colțuroși; uneori
ciopliți fericit;
noi, așchii de piatră,
peste flori prăvălite.
Voi, flori ale pământului, ale adâncului,
dragi rădăcinilor toate,
voi surori ale Euridicei,
voi care urmați cu credință
urcușul bărbatului.
Noi, adesea jigniți de noi înșine
lesne jignindu-vă însă, și cu plăcere,
și din nou la nevoie jigniți.
Noi, ca niște arme-așezate
cu furie-alături de somn.
Voi, ocrotindu-ne-acolo unde
nimeni nu ne mai apără. Ca un pom umbros
și îmbietor la somn e gândul la voi în reveriile celor însingurați.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre spațiu și timp, poezii despre somn, poezii despre schimbare sau poezii despre reverie
Coechipieri
La revedere și drum bun; de azi nu-mi vei mai fi coechipier,
Noi nu vom mai cutreiera mările sub același colț de cer:
Nu-mi vei mai fi de-acum tovarăș pe vremea rea sau bună,
Pornim pe drumuri diferite, noi doi nu vom mai fi-împreună.
Lumea-i largă și nu poți ști când va fi cer senin și când furtună,
Și nici în ce țări sau porturi vom fi peste o lună;
Vom colinda pământul, marea pe soare ziua, noaptea pe lună,
Înainte de-a ne revedea și de a fi iarăși împreună.
La revedere și drum bun, și poate-n această lume,
Într-un oraș străin, te voi vedea și te voi chema pe nume;
Și-atunci, împinși de valuri, de vânturi, mai mereu la antipod
Noi, doi prieteni, vom fi ajuns cu nave diferite în același port!
Voi veni acolo dinspre vest, iar tu de unde soarele răsare
Și dintre bucuriile pe care le-am avut aceasta va fi cea mai mare;
Uitând de vijelii acolo-n portul plin de culoare din lagună,
Noi doi, hoinari pe-atâtea mări, vom fi iarăși împreună!
La revedere și drum bun, să ai parte de tot ce-i mai bun în calea ta
Oriunde-n lumea asta norocul tău de marinar te va purta
Pe mare, la nord și la sud de ecuator, pe cer senin sau pe furtună
Pornim pe drumuri diferite, noi doi nu vom mai fi-împreună!
poezie de Cicely Fox Smith din Cântece marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre porturi, poezii despre Soare, poezii despre țări, poezii despre prietenie sau poezii despre prezent
Stele și suflete
Atâta timp cât cerul
este plin de milioane de stele
atâtea milioane de suflete există
se plimbă prin Univers
braț la braț, steaua și sufletul
cele mai rele suflete
nu stau împreună cu steaua lor
cele mai bune merg în infinit
ținându-se de mână, suflete și stele
având destine comune
este frumos cerul, este frumos să-l înțelegi
este frumos să-l asculți
când începe simfonia celestă
să răsune-n sufletele alese
cu privirea noaptea, pictez cerul
în culori multicolore
punând pe fiecare stea câte o dorință
ziua caut stelele cu privirea
mă îmbrățișez cu Soarele
și cu răsăritul divin ce curge-n
cascada timpului o dată cu viața,
atâta timp cât cerul este plin de stele
pe Pământ picură viața
prin aer planează viitorul
Planeta mamă există
atâta timp cât stelele nu mor
ele vor străluci pe cer
și vor ține în brațe suflete
își dau mâna cu apele Terrei
unindu-se într-un glas,
voi, oameni, prea mult ați profitat de darul divin
și nu i-ați știut prețul
așa cum nu vă prețuiți între voi
uitați mereu că în spatele vostru
este cineva care v-a creat viața mai ușoară,
uitarea voastră aduce dezastre
când mușcați din mâna ce v-a hrănit
mușcând mâna lui Dumnezeu
care v-a dat viață și hrană prin alte destine,
nu uitați că ați venit din pântec de mamă
care a primit un suflet de înger în ea
nu a primit un diavol!
planeta a rămas goală, așteptând pe îngerul Lumină
să se întoarcă la ea
când îngerul s-a transformat în întuneric
planeta moare o dată cu el...
Nu uitați, nu sunteți singuri cu regulile lumești
cele divine sunt mult mai importante
pentru viitorul Universului
atâta timp cât sunt milioane de stele pe cer
va exista Dumnezeu pentru Pământ
altfel își va crea alte Universuri!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre existență sau poezii despre întuneric
Să nu uitați de mine...
Am pus în voi iubirea și grija de părinte.
Am ocolit tot răul, scoțându-l din cuvinte
Să nu vă-ntine viața, să nu-i simțiți durerea.
În voi mi-a fost speranța și voi mi-ați fost averea.
La tot ce v-ați dorit m-am aplecat s-ascult
Și-am încercat puținul să-l fac să fie mult.
Cu peticul din coate am alungat nevoi.
V-am apărat cu trupu-mi de vânturi și de ploi.
V-am împărțit averea ce bob cu bob am strâns
Și v-am zâmbit și-atunci când sufletu-mi a plâns.
Am pus în voi speranța că singur n-o să fiu,
Dar ați plecat... și-n juru-mi s-a adunat pustiu.
Să nu uitați de mine... atâta cât mai sunt.
Eu nu-mi doresc prea multe, mi-ajunge un cuvânt
Să știu ce e cu voi, să știu că sunteți bine...
Și bucuria voastră mă ține și pe mine.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre durere sau poezii despre bucurie
Rondelul falșilor politicieni
Sunteți cu toții niște proști actori
Crezând c-o să furați în continuare,
Românii nu mai sunt nepăsători,
Chiar dacă pensia le e mai mare;
De trei decenii suntem răbdători,
Dar ne lăsați mereu cu ochii-n soare,
Sunteți cu toții niște proști actori
Crezând c-o să furați în continuare;
Pe tineri îi trimiteți servitori
Și n-aveți niciun pic de remușcare,
Dar se vor ridica răzbunători
Și-or să vă scotocească-n buzunare.
Sunteți cu toții niște proști actori
rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre politică, poezii despre pensie, poezii despre actorie sau poezii despre România
Viața este scurtă, lumea este mică dar mai este și foarte largă. Când aveți o problemă întrebați-vă: "va mai conta asta peste un an sau doi?" și dacă răspunsul este "nu" gândiți-vă bine dacă merită să vă irosiți atât de tare pentru ea. Sunt probleme care atunci când apar credem că s-a sfârșit lumea dar mai târziu realizăm că nu au fost decât niște noi începuturi sau niște oportunități.
Robin Sharma în Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre început, citate de Robin Sharma despre viață sau citate despre sfârșit
Băieții de bani gata
Voi la muncă, mai puțin.
La distracție, din plin.
Aveți bani ori nu aveți,
Voi sunteți băieți deștepți.
Vreți părinții să trăiască,
Doar pentru voi să muncească.
De la ei voi luați bani
Și-i lăsați lefteri, sărmani.
Dar, dacă moare mama și tata,
Ce fac "băieții de bani gata"?
poezie de Dumitru Delcă (martie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre muncă, poezii despre mamă, poezii despre inteligență sau poezii despre distracție
Balada politicienilor mioritici
"Pușca și cureaua lată",
Ce săraci erați odată!
Astăzi, toată lumea știe,
Cum v-ați scos din sărăcie.
Singura preocupare
Este pentru-nscăunare.
Toată ziua hai la vot!
Și apoi vă doare-n cot.
Cu un mic și cu o bere
V-ați făcut stăpâni pe miere,
Cu discursul mincinos
Ați pus mâna pe un os.
Și așă, din an în an,
Osu-a devenit ciolan.
Pentru el, ca niște fiare,
Ați ajuns la-ncăierare.
V-ați organizat în găști,
Iar pe noi ne luți de proști,
Numai buni de jumulit,
Despuiat și umilit.
Zeci de taxe-ați inventat
Și nu v-ați mai săturat.
Vă-ngropați în saci de bani,
Parc-ați trăi mii de ani.
Pe buget v-ați năpustit
Până l-ați secătuit
Și-n prăpastie ne-ați dus,
Țara-n coada lumii-ați pus.
Mi-e rușine că trăiesc
Pe pământul românesc.
Vă blesteme Dumnezeu
Pentru tot ce-ați făcut rău!
Ne-ați lăsat copiii goi,
Trăiți bine numai voi.
N-avem slujbe, n-avem case,
Doar la voi sunt cefe grase.
Sufletul ne-ați mai lăsat,
Astăzi ne impozitat,
Dar nu este prea târziu,
Diabolici, cum vă știu
Și pe suflet să luati bir,
Zău, că nici nu mă mai mir.
Rătăci-v-ați pe pustiu,
De voi nu mai vreau să știu!
Ce-aluat o fi în voi?
Ce plămadă și ce soi?
Nici satane, dac-ați fi,
Parcă nu ne-ați chinui
Cu atâta-nverșunare,
De ne-ați dus la disperare.
Genocid e-n toată țara!
Nu știu cum vom trece vara?
Zău, sunteți descreierați!
Dac-o să ne lichidați,
De la cine mai furați?
poezie de Mariana Dobrin din Țara lui Papură-Vodă
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre votare, poezii despre rușine, poezii despre religie sau poezii despre prăpăstii
Apel (un strigăt, o durere)
Eu, știu că sunteți prea departe
Și mă gândesc mereu la voi
Obstacolele și vremurile toate
N-au fost impedimente pentru noi.
Anii petrecuți împreună
Rămân o mărturie vie
Un vis, o amintire bună
Și-n inimi numai bucurie.
De la noi, plecat-au oameni și bunicii
S-a stins și buna voastră mamă
Mă duc și eu când rându-mi vine
Dar, asta oare ce înseamnă?
Aici au trăit bunii și străbunii noștri
În vremuri bune ori supărați
De ce acuma voi și cu copiii voștri
Să fiți din țară desrădăcinați.
Luați bine seama dragi intelectuali
Voi lucrători ori căpșunari
Că viața voastră acolo nu-i mai bună
Decât în vatra noastră cea stăbună.
Nu mai gândiți la sărăcie
Ea va dispare dacă-i hărnicie
Uitați cu toții visele și filosofia
Veniți acasă, mama noastră este România!
poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre obstacole, poezii despre inimă sau poezii despre hărnicie
Ce dacă
Ce dacă plouă?
Zâmbesc gândindu-mă la tine.
Ce dacă-s ud?
Mie așa mi-e bine.
Ce dacă bate vântul?
Eu nu mă mișc din loc.
Ce dacă nu e soare?
Între noi arde-un foc.
Ce dacă e prea frig?
Vorbele tale mă-ncălzesc.
Ce dacă e-ntuneric?
Eu pot ca să răzbesc.
Ce dacă nu sunt oameni?
Eu te vreau doar pe tine.
Ce dacă nu sunt case?
Mie tot îmi convine.
Ce dacă nu sunt păsări?
Zburăm noi pentru ele.
Ce dacă e doar ceață?
Noi n-avem clipe grele.
Ce dacă frunze cad?
Eu încă mai resist.
Ce dacă pomi nu sunt?
Încerc și tot insist.
Ce dacă totu-i gri?
Tu-mi colorezi viața.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă ceața.
Și dacă tot o faci,
adu pe cer un soare.
Și dacă tot o faci,
vreau case colo-n zare.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă vântul.
Și dacă tot o faci,
luminează-mi pământul.
Și dacă tot o faci,
adu-mi și păsările.
Și dacă tot o faci,
redă-mi culorile.
Și dacă tot o faci,
plantează-mi câte-un pom.
Un lucru eu mai vreau -
pe om să îl faci om.
poezie de Pleșa Dragoș Florian din Poezie
Adăugat de Pleșa Dragoș Florian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre copaci sau poezii despre frunze
O doamnă: Sunteți niște creaturi foarte curioase, voi, bărbații. Habar nu aveți ce vă poate capul și din cauza asta nu știți niciodată ce vreți.
Un bărbat: Draga mea doamnă, acuzați pe cine nu trebuie. Mărturisesc că nu prea știu ce îmi poate capul și puținul care îl știu despre el nu îmi place. Nici nu l-am făcut eu, nici nu l-am ales eu. Sunt mai nemulțumit de el decât puteți fi dumneavoastră. Pentru mine constituie un mister mai mare decât pentru dumneavoastră și trebuie să îl accept așa.
replici de Jerome K. Jerome
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre bărbați sau umor despre nemulțumire