Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: "N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.

citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de vave
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine...

citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-a făcut nimic bun în viaţa lui decât această bancă de lemn, punându-i de jur împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul acesta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un locaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.

citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, tu întrebi: "Ce înseamnă să renunţi la control?" Ei bine, înseamnă să renunţi la toată această nebunie, înseamnă să realizezi că aşa cum zice tot cumătra minte, un om are între 60.000 si 80.000 de gânduri pe zi, iar a încerca sa controlezi o astfel de invazie armată, e paranoia. Înseamnă să realizezi că dacă ai fi poliţist în mijlocul unui trafic de 70.000 de maşini, a încerca să le controlezi, să le dirijezi, te va duce repede la nebuni. Un alt exemplu ar fi, că vrei să renunţi să mai încerci să schimbi cursul unui fluviu, ce curge cu o viteza ameţitoare, iar tu intrând în mijlocul lui şi încercând ca Sisif să îl faci să urce muntele. De fapt, a renunţa la control, înseamnă a renunţa la întreaga gândire, la minte, la întreaga separare. Nu ai observat asta, mintea îl cunoaşte şi ar putea oricând să îl îmbunătăţească puţin prin control=cunoaştere şi pe Dumnezeu. Dacă Iisus ar veni a doua oară şi ar spune preoţilor să demoleze toate bisericile, că nu sunt nimic altceva decât chip cioplit - căci propria ta Inimă este adevăratul lui templu, adevărata Lui biserică, şi nu clădiri fastuoase şi reci din lemn sau din piatră, - să renunţe la toate averile şi să le dea săracilor, şi mai ales, dacă ar dizolva instituţia prostituată a familiei, - "casa noastră" - atunci mintea popilor l-ar îmbunătăţi repede, repede, punându-l pe cruce a doua oară.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mijlocul iernii

Draga mea, în mijlocul urii, am aflat că există acolo, în mine,
o iubire invincibilă.
În mijlocul lacrimilor, am am aflat că există acolo, în mine,
un zâmbet invincibil.
În mijlocul haosului, am am aflat că există acolo, în mine,
un calm invincibil.
Am realizat, cu toate acestea, că....

În mijlocul iernii am aflat că există acolo, în mine,
o vară invincibilă.
Şi asta mă face fericit.
Îmi spune că oricât de mult încearcă lumea
să mă îngenuncheze, există acolo, în mine,
ceva mai puternic –
ceva mai bun, care se împotriveşte.

poezie clasică de Albert Camus, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când lucrul acela din mine...

Când
lucrul acela în mine
este mai mare decât mine,
el se potriveşte în mine
şi mă completează;
când
lucrul acela în mine
este mai mic decât mine,
mă răscoleşte
şi mă face să-mi iau zborul
liberă;
când
lucrul acela în mine
este egal cu mine,
eu nu sunt echivalentă cu el în aceeaşi proporţie;
iar când
mă părăseşte,
şi se pare că-o face permanent,
chiar şi atunci
mai este încă
în mine –
cu siguranţă.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă m-ai iubi

[Muguri îmblânziţi]

Dacă m-ai iubi
Aş putea să las cafeaua să dea în foc dimineaţa,
Nu l-aş înjura pe şoferul care mi-a stropit rochia nouă
Aş decoji cu răbdare portocalele cu coajă tare.
Dacă m-ai iubi
Aş avea grijă de mine
Mi-aş întinde pe piele tinctură de miere
Mi-aş pune apă de vie
În ochi.
Să te văd mai bine,
Să te văd. Mai bine...
M-ai iubi...
Mi-aş pune pe tavan stele fluorescente
Aş asculta sonate pe urme de comete
Luni pline, nu mi-ar fi străine.
Caii ar alerga prin mine, cu salbe de flori sângerii
La gât. Mi-aş vedea părul crescând
În rădăcini. Sevă mi-aş trage din spini,
Altceva n-aş vrea decât gura ta
Dacă m-ai iubi... aş face o cafea
Şi dacă întâmplător s-ar înfoia şi s-ar vărsa
Pe aragazul proaspăt curăţat
Chiar şi aşa tot n-ar fi enervant
Mi-aş împleti duminica de stat în pat
C-un braţ de frunze-n rouă
Ni s-ar părea doar nouă
Că oamenii au pleoape-libelulă
Stând gură lângă gură absurd
Şi neştiind ce-nseamnă un sărut.
Dacă m-ai iubi...

poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa are grijă de Viaţă. Chiar dacă ceilalţi o să zică: "Vai, amărâtul, săracul, uite, mă, noroc cu ăla că i-a dat mâna, nu avea de unde, nu avea de nimica, nu e capabil să producă nimic." Ignorantul nici măcar nu realizează că acel care nu e capabil să producă nimic, produce tot. Cel care nu e capabil cu adevărat să producă nimic, produce Viaţa Eternă. Exact ca soarele. Nu face nimic şi totuşi căldura şi lumina lui face tot. Simpla prezenţă. Dumnezeu Cel Viu. Tot ceea ce ştii, tot ceea ce vezi, tot ceea ce auzi e doar ignoranţă sau separare, nimic altceva.

Atmaji Maharaj în Întreaga separare e doar imaginaţie, acceptată ca şi realitate "perceptivă" - Satsang cu Atmaji
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu m-a creat să împlinesc o slujire anume. Mi-a încredinţat să fac ceva ce nu a mai dat nimănui. Am o misiune... Sunt o verigă într-un lanţ, o punte de legătură între persoane. Nu m-a creat pentru nimic. Voi face lucrarea Sa; voi fi un înger de pace, un martor al adevărului acolo unde sunt... De aceea voi avea încredere în El. Orice sunt, nu pot fi aruncat afară. Dacă sunt bolnav, boala mea s-ar putea să-I slujească Lui; îndoielile mele s-ar putea să-I slujească Lui. Dacă sunt în suferinţă, durerea mea s-ar putea să-I slujească Lui. El nu face nimic în zadar. El ştie ce face. S-ar putea să-mi ia prietenii, s-ar putea să mă arunce printre străini, s-ar putea să mă facă să mă simt singur, să-mi scadă curajul, să-mi ascundă viitorul de mine. Totuşi, El ştie ce face.

citat clasic din John Henry Cardinal Newman (1870)
Adăugat de Nana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am zărit-o prima oară pe Mekor H., am recunoscut în ea neîndoielnic toate atributele unei regine, dar, fie din pricină că apa se înălţase până la jumătatea clopotului meu, fie din pricină că sunt sceptic prin natură, cu greu am izbutit s-o cred când mi-a spus că ea nu avea cursă. Deşi am acceptat această convenţie şi un răstimp m-am adresat ei ca unei zeiţe, asta m-a făcut teribil de nervos. Puteam vedea foarte bine acea construcţie neimaginară care era cursa ei şi eram tot timpul îngrozit că s-ar putea răni cu ceva invizibil pentru ea, precum gratiile cuştii sau chiar bucăţica de brânză, lucruri pe care ea părea să le ignore sau să le dispreţuiască mai mult decât mine sau decât cea mai mare parte a celorlalţi şoareci.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ce mai face Sid?
Sonya: Sid?! Lasă-l pe fratele meu, ştii foarte bine ce face; el e singurul privilegiat, cu care te-ai întâlnit aproape zilnic în tot timpul ăsta. Chiar şi ieri l-ai văzut.
Lucian: Aşa-i, dar nu ştiu ce face acum, când nu mai e cu mine.
Sonya: Păi, drept să-ţi spun, nici eu nu ştiu exact ce face în acest moment. Dar, dacă vrei, putem afla foarte uşor.
Lucian: Nu; lasă. Nu-i nevoie să-l deranjezi.
Sonya: Nu l-aş deranja deloc. Aş afla doar pe unde este, fără ca el să ştie nimic. Vei continua să te întâlneşti zilnic cu el?
Lucian: Desigur. E un bun profesor pentru mine, un bun îndrumător.
Sonya: Profesor? Îndrumător? Tu n-ai nevoie de aşa ceva, te descurci întotdeauna foarte bine de unul singur, fără ajutor.
Lucian: Atunci îmi e un foarte bun prieten.
Sonya: Aşa-i mult mai bine.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci fă atâta linişte până când dispari dizolvat în ea, ca ea. Doar atunci vei vedea că doar Liniştea face Totul! Zgomotul minţii nu face nimic altceva decât să sufoce lumea, el face doar războaie şi conflicte. Aşa că rămâi Tăcut, nu fă nimic altceva în afara Tăcerii! Ce e mai valid decât conştiinţa tăcută infinită în faţa căruia orice gând este mereu invalid? Doar fă/fii linişte!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valul vieţii

noaptea e un sfetnic bun
gândurile îmi adun
valul vieţii azi mă urcă
mâine mă-nveleşte-n undă

şi astfel ochii-mi ridic
doresc totul sau nimic?
lupt sau stau în aşteptare
ce-o da Domnul la-ntâmplare?

greu de zis... greu de făcut...
nu-s din lemn şi nici din lut
am o inimă ce bate
şi voi merge mai departe.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui politician care e acuzat că foloseşte o limbă de lemn

De doar limba-ar fi de lemn,
Am mai înghiţi noi hapul,
Dar, mai nou, parcă dă semn
C-ar avea din lemn şi capul.

epigramă de Dumitru Cioacă-Genuneanu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie totuşi să faci ceva, să te validezi într-un fel? Atunci fă atâta linişte până când dispari dizolvat în ea, ca ea. Doar atunci vei vedea că doar Liniştea face Totul! Zgomotul minţii nu face nimic altceva decât să sufoce lumea, el face doar războaie şi conflicte. Aşa că rămâi Tăcut, nu fă nimic altceva în afara Tăcerii! Ce e mai valid decât conştiinţa tăcută infinită în faţa căruia orice gând este mereu invalid? Doar fă/fii linişte!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Resemnare

La margine de mine, la margine de dor,
pe margine de vise din margine de nor,
îmi mărginesc voinţa, îmi mărginesc puterea,
îmi mărginesc răbdarea ce mi-a mărginit vremea.

Din miez de amăgire din mijlocul furtunii,
din miez de viaţă fadă din crezul stins al lumii,
îmi rămân părticele, îmi rămân picături,
îmi rămân zile scurte şi câteva frânturi
de soartă împărţite-ciuntite amintiri-
ce-mi sapă, zi şi noapte, obosite priviri.
Nimic nu îmi mai place, nimic nu-mi mai doresc,
doar liniştea-mbrăca-voi, cât mai am să trăiesc.

Mă-ntorc plângând la mine, mă caut, în sfârşit,
m-am tot strigat o viaţă, dar nu m-am auzit...
Într-un târziu mă aflu, dar nu mai sunt tumult
şi-acum, când pot s-aud, nu mai am ce s-ascult...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul troian

Capu-i cal de lemn, pe bune,
Construit din lemn de doage,
Căci din vremuri vechi se spune
Capul face, capul trage!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ca un dumnezeu care nu mai poate învia. I-au ieşit toate minunile, şi venirea pe pământ, şi viaţa, până şi moartea - dar o dată ajuns aici, în mormânt, nu mai poate învia. Se dă cu capul de toţi pereţii, cheamă toate şiretlicurile minţii şi ale minunii, îşi face vânt în dumnezeire ca leul, la circ, în aureola lui de foc. Dar cade în mijlocul flăcărilor. De atâtea ori a sărit prin cerc, nici nu s-a gândit c-o să se poticnească tocmai la înviere!

citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nick: Deci... Să înţeleg că am greşit în privinţa voastră?
Maria: Bineînţeles, dragul meu! Ai greşit închipuindu-ţi că ar putea fi ceva între noi. N-ar trebui să fii gelos! Tu nu ştii ce-i gelozia! Mai ales că nici n-ai motive! Eu te iubesc nespus! Nu ţi-aş vrea răul. Şi evident, nu te-aş înşela niciodată! În plus, nu crezi că dacă l-aş fi vrut pe Luci pentru mine, n-aş fi renunţat de la bun început la el, aş fi avut destul timp de partea mea. Şase ani, cât am călătorit până a ajunge aici... Cine ştie?! Am fi putut deja fi căsătoriţi şi atunci sigur n-aş fi putut deveni soţia ta, nici măcar prietena ta.
Nick: Aşa-i. E adevărat.
Maria: Dar, ţi-am mai spus... Deşi îmi plăcea de el, nu s-ar fi putut să nu-mi placă, am renunţat la el încă de atunci, de la bun început, pentru că mi-am da seama că el e îndrăgostit nebuneşe de Lia şi nu voi reuşi să i-o scot din minte aşa de uşor. Iar dacă atunci am renunţat la el, în favoarea Liei, ce rost ar avea să încerc acum să-l cuceresc? Oricum, tot degeaba m-aş fi străduit, n-aş fi avut nici o şansă; inima lui îi aparţine tot surorii tale, în întregime. Ai fi putut observa şi tu asta la el, dacă ai fi fost mai atent. Iar eu n-aş putea să vă fac aşa ceva. Nici ţie, nici Liei, mai ales că ea e sora ta. Şi nici chiar lui Luci. Nici unul nu meritaţi una ca asta. Deci, n-aş putea. Sincer, n-aş putea! Oricum, am încetat să-l iubesc cu mult timp în urmă, m-am resemnat. Acum el îmi e doar coleg şi prieten, un foarte bun prieten, drag mie, apropiat; şi comandantul nostru. Nici n-aş vrea să-mi închipui că mi-ar putea fi altceva! Iar acum te iubesc pe tine, nu pe el; doar pe tine! Enorm! Te iubesc, Nick.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jessup (referitor la cătuşe): Hei, vă supăraţi dacă îmi scot chestiile astea? Încep să mă simt ca un stereotip aici pe bancheta din spate a maşinii de poliţie, purtând cătuşe.
Beckett: Desigur. Să-ţi dau cheia mea?
Jessup: Mă descurc, mersi. (Îşi desface cătuşele.)
Castle: Cum ai făcut asta?
Jessup: Întotdeauna m-am priceput la lacăte. Când am fost la pârnaie, m-am gândit: cum aş putea face din lucrul ăsta ceva poductiv? De-aia am tot încercat să mă înscriu la vreo şcoală de lăcătuşi, dar ştiţi, nu mă primesc pentru că sunt infractor. Poţi să crezi?
Beckett: Un infractor care vrea să devină lăcătuş. Ce ar fi în neregulă cu asta?
Jessup: Nu e cazul să fii răutăcioasă.

replici din filmul serial Castle
Adăugat de Diana Maftei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieten cu timpul

Viaţa îmi face cu ochiul şi eu tot cu ochiul trag
La un răsărit de soare, ce se înalţă
Ca un căţel hoinar, în doua labe.
Arunc la vrabii firimituri dintr-o bucată uscată de pâine
Să le atrag, să mp bucur privindu-le.
Aşa le-aud mai de aproape trilu...
Mă aşez pe o bancă şi scriu versuri.
Mi-şez pălăria pe faţă, ascunzându-mi în umbră ridurile
Şi-ascult vocea timpului care coboară printre frunze
Cerându-şi voie să se aşeze pe bancă, lângă mine. Se aşază...
Şi sar ca ars privind la el. Offfff, cât este de bătrân,
În comparaţie cu ale lui riduirile mele
Sunt doar un tobogan de amintiri!
Un derdeluş de idealuri şi de vise...
Ma întreabă de vreau să gust din desaga lui,
Răspund că nu-mi este foame, c-am mâncat,
Icoane, dumnezei şi sfinţi în mica mea călătorie prin ani.
Mă uit cu coada ochiului la el şi văd,
Că este cu mult mai bătrân ca mine
Şi are mâna grea, lăsată pe lângă corp.
Golind ştergarul de firimituri
În pumn, el mi-l întinde zicând:
Ia din firimituri şi gustă,
De nu ai vrut sa te hrăneşti pe săturate!
Că viaţa este numai una
Şi soarele apune, fugind ca şarpele-n câmpie
ÎInflăcărand tot orizontul.
Iar el îmi zice: strânge-mă în braţe,
Nu te ruşina!
Şi este înspăimântător de bine!
Stau într-o bancă, ca la liceu, coleg cu timpul.
Şi deodată îmi dau seama
Ca trecutul nu îmi mai aparţine, pierzându-se în timp...
Şi eu rămân coleg în ceeaşi bancă cu timpul, în timp.
El nu mai este acum un străin
Îl simt prieten... El clepsidră şi eu nisipul.
De aceea m-am împrietenit cu secundele...

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!