Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Un sunet

E atât de multă singurătate în gânduri
că mă împiedec în ea ca de bolovani în râuri.
Uneori ne facem atâta de rău singuri
rătăcind vanități și deșertăciuni printre scânduri.
Uneori drumul nostru este greșit
o ia razna printre ogoare, pe hat.
Uneori mi-ar trebui o hartă să ies,
la un loc iluminat, la cules mister
Astăzi chiar am nevoie să respir.
Am încetat chiar să mă mai mir.
Dacă aș încerca să lipsesc, or'
lumesc să schimb al meu dor.
Doar poezia clatină un biet suflet.
Gângurește etern ca un copil, un sunet.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Pentru început

Uneori pare traiești în zadar,
Și viața nu-i mai mult decât o casetă uitată într-un bazar,
Uneori pare se stinge și Marele Car.
Iar lumina ce-ai văzut-o atât de înfloritoare,
Nu e mai mult decât o lumânare, ce nu mai are mult si moare.

Chiar si pasărea phoenix se culcă uneori tristă în ploaie,
Iar penele și focul I se-nmoaie,
Ochii încet I se-nchid, ghearele de infinit nu I se mai prind,
Chiar si vidul, uneori este doar vid.

Recunosc, și eu am un destin nescris,
Întâmplări ce se petrec ca în vis,
Însă dincolo de lume, chiar și de mine,
Sălășluiește ființa de foc a tot ceea ce am scris.

Pentru început,
Chiar de întunericul este profund,
Îți dăruiesc un zâmbet alături de cea mai bună felie de gem cu unt,
Chiar de nici o stea nu se vede, nici măcar un orizont,
Lumina și viața e chiar sufletul nostru, ce nu-I mort,
Si chiar dacă ne-ntâlnim în drumul nostru, cu cel mai uriaș balaur,
Victoria noastră este dragostea, din care izvorăște poezia de aur
A Sufletului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iertare

Am greșit c-am vrut doar visez
Și doar in gândul meu, încerc te păstrez?
Am greșit că te-am lăsat să mi te inoculezi
În minte, în suflet... și in vise?
În vise totul e atât de ușor; speranțele au glas,
Râsul tău e atât de cristalin iar gesturile tale cauterizează sufletul meu.

Am greșit că m-am lăsat purtată de iluzii si speranțe, gânduri efemere și rânduri furibunde...
Secundele-s reci când tu nu vrei zambesti

Mă pierd în vise, în speranțe, pierd in realitate.
Și adorm istovită de atâta așteptare.
În fiecare somn aud ecoul pașilor și vocii tale...
Aș vrea aud și glasul gândurilor și dorințelor tale... și ascult... și caut
Și somnul e ostenit de atâta căutare;
Bântui printre șoapte, gânduri... rânduri,
Căutând o adiere, o remarcă, un suspin sau doar un gest...
Și reușesc te găsesc uneori, chiar doar pentru o secundă
Cu un zâmbet trist și rece ascuns ușor pe buze

Am greșit oare ca nu e îmi doream sa pleci?
Sau perseverez nu încerc te ajut sa rămâi?

Aș vrea sa pot ierta... sunt lasă și uneori mi-e teamă de cuvinte;
Ele pot deveni veritabile arme - sabia cu două tăișuri, sau torțe a căror arsuri rămân adânc întipărite-n minte.
Cauterizam rana făcută de ele cu un suspin sau un surâs plăpând mijit in colțul ochiului...
Dar urma durerii rămâne și încercăm să o estompăm cu un zâmbet nătâng sau o șoaptă nespusă.
Mi-e teama de ele cum mi-e teama de vise; Sunt uneori atât de reale încât trezirea e cutremurător de dezamăgitoare.

Aș vrea să mă pot ierta, așa cum te-am iertat pe tine ai intrat insidios în viata mea...
Aș vrea să mă poți ierta sunt doar o ramură in bătaia sorții
As vrea să mă poți ierta sunt doar un gând ce uneori nu-ți dă pace...
Aș vrea să mă ierți... să mă pot ierta

poezie de
Adăugat de Elly FahreinhadSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constanța Triță

Știi

Știi?
Uneori cred
iubești
am și eu
Un loc al meu
Fie cât de mic
În inima ta
Sper adeseori
Lucruri de care
Îmi este frică
Și mă dor în adânc
Dar le chem
Le aștept
Și le răspund.

Știi?
Mi se lasă uneori
Printre gânduri
Un nor ce îmi
Întunecă privirea
Cu o ceață gri
În care pierd
Și rătăcesc
Până cuprinde
Oboseala
Și nostalgia ploilor
Ce îndeamnă
A te iubi fără sfârșit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Uneori

uneori cobor pe trepte de mine
săpate în trunchiul sufletului meu
uneori caut cu greu cuvinte
ca să pot pansa ce răni am eu

uneori simt o carte veche
cu file galbene încruntate
mă dor cuvintele ce le duc mereu
căci nu sunt nici atunci
nici acum... departe

uneori poate sunt lumină... sunet... învățare
cu clipe de suflet ce trec pe lângă ale mele amintiri
văzduhul pomul cerul aripa de soare
trec toate încolonate și eu aștept mereu

străin cu mine prin tine am ajuns uneori
și acum cobor cu capul în sus spre mine
iar treptele nu se mai termină-n jos
în spate rămânând doar o vagă amintire

poezie de (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneoriuneoriuneoriuneori

... uneori versul meu e subit genial
alteori e extrem de stupid
uneori e un soare masiv de cristal
alteori - un dezastru lichid

uneori versul meu e un gol adevar
alteori- o minciuna sfruntata
aruncata la lumea strigatoare la cer
care tot e un soi de erata

dar mai des versul meu e un negru strident
pe fundaluri de alb orbitor
nici Malevici n-a fost mai solemn si mai lent
mazgalindu-si celebrul sau dor

uneori, uneori, uneori, uneori
Univers, Univers, Univers, Univers
pentru Tine-n cazanul de stele si flori
clocoteste in forma de vers...

poezie de (2 decembrie 2016, Moscova)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu mă joc... Tu! Ce faci?

Peste câmpuri pustii,
Cu un grup de copii,
Uneori printre vii,
Sau păduri argintii,
Eu joc....

Încălțat sau desculț,
Mai jegos, ca cei mulți,
Chiuind sau cântând,
Uneori chiar... plângând,
Dar joc....

Pe la vaci, pe la oi,
De e praf, de-i noroi,
Prin mocirle, puhoi,
Ce apar după ploi,
Eu joc....

Mă lovesc și fiori
Mă cuprind uneori.
Nu las și din zori,
Iar alerg printre flori,
Și joc...

Tu ce faci?

Da! Și eu joc....

Un barbut de noroc
Pe la colțuri de bloc.
Pe un pot din țigări,
Ce conțin și.... "Plăceri"
Și eu joc.

Uneori și pe bani!
Când nu am gologani
Mai cerșesc la babaci,
Dacă au? Că-s săraci.
Dar.... mai joc.

Mai trag fum dintr-un muc
De țigară, trabuc.
Eu cu ea mai plutesc
Printre nori, cerșesc...
Dar joc...

La subsol sau pe hol,
Tot mai des, când e gol.
Arunc mingea, un lob,
Sparg un geam și un glob,
Dar joc.

Ce fac? Nu am loc.
Printre blocuri joc?
Peste tot sunt mașini,
Cu șoferi mai cretini,
Ce -njură cu, foc.

Unde? Și... cum să mai joc?

poezie de din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriel Petru Băețan

Nevoia de suferință

uneori, e nevoie de fierbințeala lacrimilor
pentru ca dinăuntrul nostru să se evapore veninul lamentației

uneori, e nevoie de cataracta lipsurilor
pentru ca subconștientul poată vedea dincolo de aparențe

uneori, e nevoie să renunțăm la un om
pentru a îi păstra amintirea vie
limpede

uneori, e nevoie de ghilotina deznădejdiei peste capetele noastre încoronate cu prea mult orgoliu
pentru a restabili echilibrul lucrurilor
pentru ca rugăciunile își recapete gustul din copilărie

uneori, omul are nevoie suferință
ca de o resuscitare a simțurilor
ca de un restart lăuntric
pentru ca speranța nu rămână inertă
pentru ca sufletul redevină
fecund

poezie de
Adăugat de Gabriel Petru BăețanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Drumul spre liniște

mai trec prin cimitire uneori,
e un peisaj inedit, mai ales toamna,
nicidecum sumbru

drumul pare mai liniștit câteodată printre cruci,
în orașul de la capătul lumii

este un drum neumblat din deșertul umbrelor,
este o scurtătură prin orașul păcatelor,
printre cruci, pe unde mai trec
uneori,
când oamenii nu mai încap unul de altul prin cetăți.
când oasele încearcă,
când îmbolnăvesc de dorul tău,
când se răcește întunericul
și tace insuportabil

mai trec pe lângă cimitire uneori,
ca pe lângă Purgatoriul lui Dante.
ocolesc cu grijă
orașul celor șapte păcate

pare o cale mai sigură către casă,
e drumul spre liniște

corbi uriași stau cocoțați
sinistru
pe o gară fără trenuri,
într-un oraș de la capătul
timpului,
croncănesc diabolic, tot mai tare,
atunci când trec
printre cruci,
uneori.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

NU e datoria ta -ți dai sufletul din tine și să te chinui la infinit -i scoți pe ceilalți de pe drumul ales de ei înșiși, chiar dacă asta le aduce suferință. Chiar dacă e posibil ca tu din exterior observi anumite aspecte care în mod clar nu le sunt benefice, binele făcut cu forța poate fi interpretat ca rău. Intențiile bune deseori pot fi privite ca manifestări de superioritate sau dorință de control. Uneori, oamenii au nevoie să se convingă SINGURI ceea ce fac nu duce nicăieri.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Și chiar dacă frumusețea sufletului nostru este considerată naivitate...
Și chiar dacă sensibilitatea noastră este considerată slăbiciune...
Și chiar dacă bunătatea este considerată prostie...
Și chiar dacă sinceritatea este adesea pedepsită...
Și chiar dacă încrederea ne este adesea trădată...
Și chiar dacă iertarea ne este răsplătită cu alte greșeli...
Și chiar dacă respectul oferit este tratat cu lipsă de considerație...
Și chiar dacă nu primim întotdeauna ceea ce oferim...
Și chiar dacă la iubire ni se răspunde uneori cu indiferență...
noi rămânem buni, frumoși, sensibili, naivi, sinceri! Să credem cu toată forța inimii în oameni, în frumos, în prietenie și în iubire!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 22 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Fluturi" de Irina Binder este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -55.00- 26.99 lei.

Respir din nou

Uneori îmi pierd aripile
și apoi le văd în singurătate.
E îngerul Domnului
care o să aducă pace
și multă dragoste la fiecare casă
și la fiecare inimă...
Între timp, eu,
în singurătate, respir din nou,
inspirația cuvintelor rătăcitoare,
în infinit...

poezie de (22 martie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Uneori mi-aș dori fiu invizibil. Să nu mai simt. Să nu mai știu. Să nu-mi mai fie dor. Să nu mai pot. Să nu mai sper.
Uneori mi-aș dori fiu altcineva.
Uneori mi-aș dori să am ceva pentru care lupt.
Uneori mi-aș dori fiu mereu un copil.
Doar să uit, mereu mi-aș dori uit tot ce-am scris!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valer Popean

Gândurile nopții

Să nu aștepți durerea te frângă
Când clipele se duc în drumul lor,
Doar amintirile ar trebui să plângă
Pe-aleile-mbrăcate-n tainic dor,

Și printre felinare-ascunse-n noapte
Pășind prin frunzele ce pietruiesc
Aleile crescute dintre șoapte
Rămase-n nopțile care sosesc,

Dar uneori uitate printre clipe
Durerile își plâng trecutul lor
Și peste timpuri lumii vor țipe
Doar, doar vor trece-n viață mai ușor,

Când așteptările vor te frângă
Rămas prin clipele născute-n dor
Să lași doar amintirile plângă
Și frunzele te-nsoțească-n zbor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneori se întâmplă

Uneori se întâmplă sunteți prieteni și-apoi
Nu mai sunteți prieteni,
Iar prietenia a dispărut.
Și toate zilele sunt pierdute, și printre ele
O fântână se golește pe ea însăși.

Uneori se întâmplă ești iubit și-apoi
Nu mai ești iubit,
Iar iubirea devine trecut.
Și toate zilele sunt pierdute, și printre ele
O fântână se golește pe ea însăși în iarbă.

Uneori vrei -i vorbești și-apoi
Nu mai vrei -i vorbești,
Apoi șansa s-a evaporat.
Visele tale explodează și, instantaneu, dispar.

De asemenea, uneori se întâmplă nu ai unde te duci și-apoi
Apare un loc unde poți te duci.
Apoi ai trecut pe lângă el sau pe-aproape;
Iar anii explodează și sunt pierduți,
Într-o clipire de pleoape.

Așa nu mai ai nimic.
Te întrebi dacă aceste lucruri contează și-apoi
Chiar când ai început te întrebi dacă aceste lucruri contează
Ele încetează conteze,
Iar gândurile devin trecut.
Și o fântână se golește pe ea însăși în iarbă.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poezia din noi

Poezia
e vulpea mea șireată
ce-mi fură simțiri și gânduri
când nici nu aștept,
e alizeul
ce răsfoiește pe dinăuntru,
ca pe-o carte nesfârșită
cu toate paginile scrise,

e pravila pe care-o deschid,
după rugăciune,
și mă citesc mirată,
uneori,
poezia e strugurele hulit
de cei ce nu-i simt gustul...

A răsărit și astăzi soarele
în ritmul poeziei
chiar în poezia din noi.

poezie de
Adăugat de Alin Liviu Mihai GradinaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Într-o noapte

uneori strângeam stele în palmă
nu se rătăcească în galaxii
aveai, eu visam
clădisem un monument pe ăst tragic pământ
întrebam mereu cine sunt
treceai printre stele, suavă ca ele
erai senină și pură iubito
te frângeai între gânduri, eu pășeam printre spini
erai primăvară, fecioară...
îmi era atâta dor de tine, dor de casă
vin, să mă întorc astăzi acasă
dar lupii ăștia omoară, nu lasă
și dacă tu...
atunci eu...
ce labirint al sufletului croisem într-o noapte între noi
e trist n-am știut atâta timp de noi, noi, doi nebuni
noi, amândoi, în șir de doi
începe tu, eu...
tu strigai în noapte, chemarea era mută
plutea pe lac un nufăr, iar tu plângeai prin colțuri
te adunam în palmă și printre gândurile lumii
te-am sărutat femeie, ca întâia dată

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce-mi pierd uneori?

De ce-mi pierd uneori iubirea
și-mi plânge inima uscată,
— ori am nevoie iar de sete,
nu uit apa niciodată?

De ce-mi pierd uneori credința
și zac învins în întristare,
— ori am nevoie de înfrângeri,
pot să mă ridic mai tare?

De ce-mi pierd uneori seninul
și plâng cu zarea sfâșiată,
— ori am nevoie de-ntuneric,
caut lumina mai curată?

De ce-mi lași uneori prea goală
divina inimii-ncăpere,
— ori am nevoie iar de-o moarte,
gust mai dulce-o înviere?

De ce cad uneori sub lespezi
de apăsare și tristețe,
— ori am nevoie-așa -Ți caut,
mai dulci ale luminii Fețe?

De ce-mi pleci uneori, Isuse,
și parcă-mi piere viața-n mine,
— ori am nevoie să-mi văd astfel,
ce gol și mort sunt fără Tine?

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Uneori iubita mea

Am să-ți mai scriu din când în când
Să nu te superi, doar în gând
Doar despre cum ne-am cunoscut
Despre imagini ce-au trecut

Sunt clipe ce-au părut un vis
Sunt amintiri de care-am scris
Ai apărut în viața mea ca din senin
Nu -ntreba de ce tu ești al meu destin

Aș vrea știu ce îți dorești
ne vedem doar vorbim
De întâmplări ce le-am trăit să ne amintim
Sau vrei să-mi spui că mă iubești

Stau și mă gândesc dacă e vis sau realitate
Atunci când tare inima îmi bate
Când totul se petrece cu multă voluptate
Cred trăim o altă realitate

Iar uneori când mă mai bănuiești
Din nu știu ce motive
Că viața ce cu mine o trăiești
Ar îmbrăca și forme mai fictive

Nu vreau fi un martor trist
În fața unui acatist
Ce-l dau în mod eufemist
În jurământul meu pe Crist

Vezi tu iubita mea
Atât de dor îmi e de tine
Și nu pot doar lamenta
Te vreau aici, chiar lângă mine

În clipele când te tot strig
De disperare și de frig
Chiar dacă este vară-afară
Trăiesc în lipsa ta, o vreme glaciară

Mai ține-mă în brațe strâns
Te rog nu lăsa în plâns
De mine întrebi cândva
Când îți faci timp sau poate,
Uneori iubita mea

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Ca o îmbrățișare fără atingeri

am câteva singurătăți cărora
nu le-am pus niciun nume
uneori le privesc îngăduitor
știu că și ele privesc
și ne zâmbim acut
e ca
o îmbrățișare fără atingeri
cu multă indulgență
irosită degeaba
ba
mai și atingem întunericul
cu câte-o privire doar
doar ne vom șterge urma
prinsă între
răsărit și apus
deși
mi-e dor de o nouă iubire
ca de o primăvară risipită printre ploi

trupul meu risipit printre lacrimi
poartă aroma unei alte zi

poezie de (2017)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Uneori cuvintele nu trebuie existe, căci, dacă există, strică. Uneori vorbești fără cuvinte. Uneori cuvintele rănesc, pentru se revoltă. Uneori cuvintele trebuie tacă, facă liniște și să asculte cum vorbește tăcerea. Uneori cuvintele se rostogolesc în săruturi și nu se mai numesc vorbe, ci taină.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Ce ne spunem cand nu ne vorbim" de Chris Simion este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 14.50 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook