Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nicolae Vălăreanu Sârbu

Fără corp și pași

tăceri rupte din tainele nopții
îmi lasă teama în simțuri
într-un timp continuu, fără corp și pași
prin care trec fără să-l percep
unde-mi pot grava clar amprenta
sau pierd în uitare trecutul

multe întâmplări se pot manifesta
în viața fiecărui om
indiferent de participarea sa
nu și de performanțe
sedimentate-n scrieri

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Nicolae Vălăreanu Sârbu

Podul vârstei

E ziua când se răzlețesc arborii
orele cad din ei pe drumuri
și o fată se rătăcește speriată,
îi cresc prea repede sânii.

Fântânile o așteptă -i ude buzele
și de emoție se zbate între fior și tăcere;
obosită de puritate împarte un surâs auster
și trece podul vârstei dincolo de râu.

Când trec pe arcul genelor ei și cobor
cu aripile lipite de corp, fără mâini,
apele râului se urcă în sălcii
și ne lovesc cu chemări către mal
unde am să-mi destăinui teama.

E ceva dureros în liniștea interioară,
un instinct fără cădere,
un refuz în simțuri, o neîmplinire

se furișează sub pași
în fața noastră pe cursul amiezii.

poezie de (24 iunie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu SârbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Prințesă furată

Surâsul tău de prințesă furată de necunoscuți
are-n el o umbră răcoroasă și dulce-n amiază,

o alcătuire cu înțelesuri ciudate aproape albastre
rupte din trup cu amintiri cu tot,

o câmpie vălurită în grâne pe înserări de crepuscul
cu dropiile ascunse prin ierburi înalte
unde am simțit cum fuge gândul din memoria sângelui.

Și,
în surâs înflorește fața de persică coaptă,
lasă nedumerită -i zburde visul
cu spiritul vesel de pământeană suavă.

Se vor mișca pietrele fără să fie văzute,
apele fără să urce nu se vor opri,

florile din grădini se vor îmbăta și vor plânge
blestemând iubirea pentru care sunt rupte,

nu pot să le mângâi din ochi fără să le iubesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Socotesc cum bat visele

Stau și aștept pe o bancă
pe lângă care amintirile trec pe lângă mine
din timp în timp gândurile fug și ele
se depun în memorie ca într-un sertar
pe care nu-l deschide nimeni
fără cheie

oamenii își măsoară fiecare pașii
până unde trebuie ajungă
nu se lasă înduplecați
de cei care-i privesc mirați

nu mă zoresc plec mai repede
am răbdare cu mine
mai bine îmi găsesc repet un poem
care m-a prins cu inima desfăcută

viața decurge normal

îmi doresc o libertate reală
care nu se prea întâmplă
mai degrabă sper
oricum speranța nu moare


socotesc cum bat visele

am o teamă de neprevăzut
care se vântură prin gânduri și vise
nu mă îneacă apa tulbure
mă feresc de angoase

plec șipierd în mulțimea insipidă
caut ce nu găsesc
iar gândurile rămase-n memorie
nulasă liber

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Din urmă visuri

din pași răsar anotimpuri
și-n urmă se scurge cerneala timpului
prin visuri de cuvinte
urmele tăcutelor drumuri
spun vorbe în mine despre tine
în amurguri

nu mai cad decât urme de toamnă
în pași frunzele caută
trecutul
nu pot să fiu un sens fără lumină
încerc mă agăț de o greangă de timp
să-mi bandajez rănile sufletului
prin cărări care nu mă mai duc nicăeri
nu mă mai pot amăgi în apusuri răsărituri
nu mai pot fi aripă de pasăre
fără zbor
nu mai pot dormi
decât
în visul unui gând
rătăcit

poezie de (ianuarie 2014)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Întâmplări în alb și negru

Dacă mi s-au cuibărit în gânduri iluzii,
sunt departe de realul cognitiv
și scap din vedere ce mă înconjoară.

În fața ochilor se perindă trecutul
întâmplări în alb și negru
într-o rupere de ceea ce cred.

Nu mă plâng dar, nici nu zburd în bucurie,
pierd în imagini neconturate clar,
mă îndoiesc de vorbele ce mi se spun
mai ales când sunt oblice.

Dacă iluziile îmi dispar grăbite,
tu contribui cu toată liniștea din cuvinte,
nu mă lași pradă lupilor vechi,
mă așezi la masa rotundă cu trei picioare
unde se nasc marile spirite
și se hrănesc flămânde cu idei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nu pot ajunge-n trupul magic

M-am deocheat într-o stație de metrou
din cauza unei frumoase ce mă privea insistent
și neatent am pierdut și trenul,
am mers apoi la două gemene cunoscute
pentru descântecul de rigoare.

Gândurile mă transpun în alte tăceri
lăsate în oglinzile timpului năvalnic
unde numai frunza plopului se clintește
în vreme ce plutesc peste umbrele zânelor.

Las răsuflarea mă trădeze vinovată
de nu mai pot adormi singur
fără cea venită din lacrima nopții
să-mi lase diminețile cu fruct născător.

Nu pot ajunge-n trupul magic
cu darul ce mi se fură fără să știu
și cheile închid suferința în sipet
până se vindecă durerea din ochi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Într-un poem fără cuvinte

Nu mă surprinde că încerci forezi necunoscutul
poate că nu vei zidi fântâni,
dar vei scoate la suprafață o parte din adânc,
nu te temi de nereușită,
eu îmi caut îndeletniciri ciudate.

Liniștea mea plânge după forme de înțelegere,
a ta nu suportă timpul de așteptare
ce nu trebuie fie lung.

Fără îndoială ard nerăbdarea ca pe o căpiță de fân
și lumina îmi curge prin oase,
mă las purtat de gândul care se scrie singur
într-un poem fără cuvinte.

Nu-mi plac sentimentele ce se schimbă ca anotimpurile,
eu le conserv și le rămân dator
și când le pierd
nu mă vindec ușor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

La fel ca pe pământ

Înserarea se lasă furată de semne cerești,
stele dispărute se văd luminoase,
cele noi născute încă nu se văd,
Dumnezeul universului lucrează continuu
și ne cheamă să-l înțelegem.

Moartea și viața își împart sarcinile evoluției
la fel ca pe pământ,
noi pășim pe trepte de înălțare spirituală
odată cu timpul care curge firesc
fără să se oprească niciodată.

Lumea de azi m-a făcut să trec pragul iertării
până-n adâncul sufletului viu
cuibărit în oamenii
ce-și poartă pe umeri crucea destinului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

În memorie se structurează semnale

Muntele-i plin de tuneluri cu vibrații,
nu li se știe capătul, pot fi un labirint,
nimeni nu intră mai mult decât îi permite teama
și mulți crează legende și întâmplătri curioase.

În memorie se structurează semnale,
sunt lucruri care înglobează imagine și spirit
și false unghiuri de unde privim succesiv
spre un timp care s-a închis demult în sine.

Tot ce naște curbe-n adâncuri, ipotetice capcane
nepăzite pe intuneric de îngerul luminii,
au posibile variante ce ispitesc necunoscutul,
lasă în urmă doar vise subțiri ca un abur răcoros.

Nu mă iartă gândul, viclenia care atrage
drumul ca pe un joc dincolo de noi
fără sunete-n auz și culoare în văz,
cu multe numere în combinații nesfârșite.

Până la urmă mă obișnuiesc cu himerele,
îmi așez în casete cuvintele selectate
și învăț le folosesc în armonie cu sufletul
până mă pierd în poezia lor lăuntrică.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nimeni nu fuge de moarte

Nimeni nu fuge de moarte
La ieșirea din munții semeți
apele se limpezesc sărind în cascade
pe fața dimineții soarele își lasă razele
chiar dacă-i rece învăluită-n ceață,
totul se-ntâmplă normal și grăbit,
nimeni nu fuge de moarte,
dar trăiește cu teama în oase.

Nesfârșitul prin care curge văzduhul
lasă în hăuri ecoul
și ziua se ridică din memoria clipei
fără cicatrici pe buzele amiezii
înflorind în ochi bucuria luminii.

Dacă pot să străbat cu sufletul,
odată cu săgeata albastră
voi străpunge cerul cu iubirea de semeni.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

În brațe cu minunea

zilele mele nu trec oricum se adaugă cu fiecare prezent
vreau să nu pierd nimic din viață
clipele mă cheamă cu fiecare bătaie a inimii

întorc fiecare variantă pe față și pe dos
nu pot să ratez niciun rezultat
dar mi-e teamă verific indiciul
încrederea îmi consumă voința
tu crezi că joacă un rol și hazardul clipei
eu rămân în brațe cu minunea

nu pot să mă îndepărtez de vectorii mei de stăpânire
ce nu s-a înrolat în mecanica fluidului semnalat
rămâne să-l caut în logica semnelor
fără să negilijez norocul

trec prin respirații grele și mă bucur la depășire
mi se topesc vorbele în gură
și nu mai ajung le rostesc
dinții mă dor

orice suferință e un fel de călire la rece
nimic nu mă rănește dar mă ustură cuvintele
e încercarea mea de a mă cufunda în liniște
în această lume plină de presupuse conspirații
verificați voi și spuneți dacă-i adevărat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

în fața unui calculator

trăiesc într-o lume de care nupot dezice
mi-am părăsit sufletul pentru orașul eterogen și anost
înghițit de singurătate n-am cu cine povesti
nu am nimic statornic familie prieteni
fără să vreau mă simt într-un pustiu care se extinde
tot timpul mă feresc de întâmplări nefericite
sunt un neînțeles alături de alții la fel
în care tu ești o stea căzătoare
întotdeauna fără un cod deslușit

în zile fără anvergură de memnționat
în fiecare anotimp mă găsești în fața unui calculator
în care cunosc prea multe și nu cunosc pe nimeni
ard ca o lumânare într-o închisoare
din care m-am eliberat fără un scop
oripilat de ce se întâmplă-n libertate

tu ești singura care poți găsi o cheie
să-mi deschizi inima zăvorâtă-n piept
insensibilă la cuvinte și gesturi necunoscute
ca o boală la medicamente uzuale

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toate elementele care pot fi percepute sunt însușiri corporale, iar simțurile nu pot percepe altceva, fiindcă ele sunt doar puteri răspândite în corpuri, care se împart odată cu împărțirea lor. Prin urmare ele nu percep decât corpuri care, ca și ele, pot fi împărțite. Așadar, fără nici o îndoială că, atunci când percepe un lucru, orice putere fie ea senzitivă sau imaginativă-răspândită într-un lucru ce poate fi împărțit împarte acest lucru după părțile acelei puteri înseși. Orice putere răspândită într-un corp nu percepe decât corpuri sau ceea ce se află înlăuntrul corpurilor.

în Cartea Definițiilor
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Canon of Medicine Hardcover" de Avicenna este disponibilă pentru comandă online la 451.99 lei.
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nesfârșitul

Scapă din vedere teama și uită de moarte
se grăbesc prindă timpul care fuge
uniform și egal,
nu rămâne la nimeni dator.

Când îți torni în pahar imprudența
fără să vezi adâncul ce trupul ți-l cheamă
cu întâmplări negre de mercur alb,
viața nu vrea mai curgă.

O adiere ce flutură neliniști de ospăț,
golește aripa de penele zborului
și înnoptează pe tărâmul morții
nesfârșitul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Ce nu pot face

norii, umbrele ori lumina
mă apasă pe gândurile ce-mi consumă existența
care locuiște nestingherită în trup
cu statut de viață.

mai departe merg liniștit
până la capătul speranței dezlănțuite
ce nu se lasă supusă de ignoranță
nici de aspirațiile neverosimile timpului prezent
și încearcă scape de singurătate
cu omiprezența ta în jurul mesei
la care se scriu poemele destinului
cu păsări care dau zborului contur
prin spațiul dimensionat de iubire
în care nu pot trăi fără tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Așteptarea

Acum,
se lasă la poartă virusul care ucide,
teama închide oamenii în casă.

Prin toate mijloacele se anunță durere și moarte,

nimeni nu știe dacă haosul se va sfârși
sau cei care rămân vor trăi în el.

Degetele ce scriu cu mâna tremurată
ca frunzele plopului,
nu știu ce mai pot atinge.

Singura șansă e așteptarea,
oricum lumea de mâine va fi altfel
pe marginea prăpastiei
ascunsă în ceață.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Fără timp pierdut

am închis în mine toate întrebările
n-am avut răspunsuri după care să pun virgule
am avut doar suspiciuni și frustrări
ce nu mă încântă

cu destule umbre tăiate în bucăți
îmi dojenesc simțurile care mă înșală
și mă ridic cu fața spre cer
să-l privesc ca pe o cupolă de catedrală
din genunchi pe lespezi reci

aud ciripitul păsărilor dimineții
cum se îmbină cu adierile de vânt
vreau simt fiecare desfășurare a clipelor
fără grabă și fără timp pierdut

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Curcubeul vieții

Cerul nopții e tăiat de stele sinucigașe
ard înainte de a ajunge pe pământ,
cei care le privesc în picaj
o fac admirativ.

Întunericul ascunde vrăjitoarele fără cap
care ne ispitesc treptat credulitatea,
au trecut pe lângă noi îngerii
ce nu mai vor zboare
triști de falsa credință.

Cum ne păzim de aceste înșelăciuni
care pot risipi disperare
și ne aruncă dincolo de înțelegere
cu mâinile darnice
și sufletul pustiit
de himere.

Mi se pare deosebit de clar,
distingi dintr-o dată albul de negru,
judeci la rece
când în memorie ți se încurcă gândurile
cu iluzii induse.

Cu lumina care mă înfășoară
rânduiesc în minte adevărul,
noaptea îmi lasă urme de sub tălpi,
fac franjuri din întuneric
și apoi le colorez
în curcubeu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Cu fața spre lumină

Din umerii tăi cresc aripi de păsări
și sub fiecare piatră cauți cuvinte
care nulasă singur.

Cu fața spre lumină
uit relele lumii și mă adâncesc în amintiri
deși sunt destule convulsii,
nu-mi pierd cumpătul.

Nu mă dezic de propriile trăiri,
nici de groaznicele întâmplări,
ele rămân în trecut
și îmi dau ochi de vultur
pentru un viitor neprevăzut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Într-un târziu

Abia cînd întunericul mușca din zi
am început împachetez gândurile fără tristeți
și am plecat cu ele le împrumut.

Noaptea se dădea peste cap, nu voia nimic,
aștepta -i fugă stelele din buzunare,
luna își scuipa în sân să nu dea de vreun pocinog
și se ascundea sub norii lăptoși.

Venea dimineața
vedeam cum se deschid toate visele și dispar în uitare
cu tăceri coborâte pe scări de bumbac,
oamenii se grăbeau intre în malaxorul activității
odihniți și atenți la detalii.

Într-un târziu
mâinile mele prelungite în lucruri
mă priveau cu ochi de broască țestoasă
ori de pasăre mută, fără aripi
cum mă zidesc într-o coloană fără sfârșit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook