* * *

Poate că a fi înseamnă să nu mai locuieşti nicăieri,
aceea este casa ta,
în centrul singurătăţii tale
care te-a dat afară.

Până la urmă, Dumnezeu
a găsit o iesle, nu o casă.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Ce înseamnă să fii simplu? A. M: Să fii simplu în lumea gândului este imposibil. Aş spune totuşi că a fi simplu înseamnă să îl pui în centrul existenţei tale pe Dumnezeu, atât de complet, încât să te dizolvi în El. Această comuniune în care nu mai rămâne nici o urmă de "eu şi al meu" este apogeul simplităţii. Dumnezeu este teribil de simplu! I: Ce înseamnă să fii om? A. M: A te crede un ego separat de Dumnezeu, care "îşi trăieşte viaţa", este suferinţa lucie de a fi om. I: Ce este o fiinţă superficială? A. M: O fiinţă care fuge, urmează orbeşte gândul, fie că e gândul "voi lua covid" sau gândul "sunt iluminat", este o fiinţă teribil de superficială. O fiinţă care îl urmează tot timpul pe "eu şi al meu" este o fiinţă cutremurător de superficială.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

din luciditate te trezeşti
mai greu decât din beţie
(poate niciodată)

ne înghiţim unii pe alţii

când ne scoatem afară
aproape că nu ne mai recunoaştem
de atât întuneric

negrul se potriveşte oricui

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrul spiritual susţinea că obstacolul final în atingerea comuniunii cu Dumnezeu este însuşi cuvântul şi conceptul de "Dumnezeu". Acest lucru l-a înfuriat pe preotul din localitate, care a venit în grabă să discute această problemă cu Maestrul. "Doar cuvântul "Dumnezeu" ne poate conduce la Dumnezeu", a spus preotul. "Cu siguranţă", a spus calm Maestrul. "Şi atunci cum poate ceva să ajute şi în acelaşi să fie un obstacol?", Maestrul a răspuns: "Păi vezi tu; măgarul care te-a dus până la poartă nu este şi mijlocul cu ajutorul căruia tu să intri în casă.

citat din Anthony de Mello
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care-şi construiesc propria lor casă tind să devină foarte curajoşi. Aceşti oameni sunt curioşi faţă de viaţă. Ei se gândesc la ce înseamnă să locuieşti într-o casă mai curând decât să-şi cumpere una şi să şi-o puna la punct.

citat din Tom Kundig
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară inundată

Lampa mea de citit e un cerc gri de uitare.
În rest, nimicul ud. Poate doar un fluture
prins cu un ac într-un mototol de vată cu spirt.
Poate un soi de ură pe cele din vis,
care nici acolo nu se-mplinesc.
Poate o milă care mă străbate
din ce în ce mai rar. Mila, această frică imensă.
Orăcăie broaştele.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ieşit afară doar pentru o plimbare, dar, în cele din urmă, am hotărât să rămân până la apusul soarelui întrucât am descoperit că a ieşi afară înseamnă, de fapt, a merge înăuntru.

citat din John Muir
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Jucăriile nu le-am luat în serios.
Doar jocurile.
Aduceam de afară
buchete mari de nebunie
necunoscută.
Deveneau periculoase
ca o mare furtunoasă.

Iar marea mă iubeşte
ca pe o fereastră spre nisip.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am trăit ca o casă lângă calea ferată

din când în când apărea
câte o pereche de fazani

crescuseră nucii

mă trezesc în fiecare noapte
la aceeaşi oră
să visez

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tu Îl cauţi pe Dumnezeu, este pentru că Dumnezeu te-a căutat; şi nu te mira dacă, Dumnezeu fiind, El te găseşte înainte ca tu să-L fi găsit.

citat clasic din Vladimir Ghika
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când eram copil, locuiam într-o casă veche, care ascundea o comoară. Fireşte că nimeni n-a dat de ea, sau poate nici nu s-a hărăzit nimeni să o caute. În schimb, toată casa era pătrunsă de vraja ei. Casa mea ascundea în sânul ei o taină...

Antoine de Saint-Exupery în Micul Prinţ, XXIV (15 aprilie 2013)
Adăugat de cristina gloria oprisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde e casa?

Din fiecare casă sunt gata să plec
sub al oglinzilor tainic înec,
pot pleca oriunde, dar mai ales nicăieri
ori, poate sub arcada zilei de ieri.
Gol, zvârlit în frigul cumplit
Daţi-mi măcar poeziile cu care-am venit,
desperecheate, purtate, oricum,
daţi-mi sonetele mele de fum!
Daţi-mi măcar de pe margini de farfurii,
rimele ultimei poezii
şi daţi-i poetului, din blidul de prânz,
fructele ce pentru voi le-a plâns!
Unde e casa
cu paşii din urmă şi cu mireasa,
gata din drum să mă-ntoarne?
O simt şi de lacrimi
mi se albeşte
Scheletul, sub carne...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi mai este niciodată frică

De frica cea cumplită a morţii, mi-am construit şi eu o casă
Şi acum, această casă este beatitudinea oceanică şi nemărturisită a Sinelui Suprem pe care deja l-am descoperit în mine.
De frica frigului, mi-am cumpărat şi eu o haină
Şi acest veşmânt îmi dă acum mereu căldura din interiorul inimii mele care arde de o iubire nestinsă.
Acum tocmai de aceea nu-mi mai este deloc teamă de frig.
De frica sărăciei, am căutat mereu bogăţia
Şi glorioasă îmi este acum această misterioasă bogăţie fără limite care îmi vine clipă de clipă de la Dumnezeu.
Acum nu-mi mai este deloc teamă de mizerie.
De frica foamei, am căutat mereu hrana
Şi acum hrana îmi este meditaţia yoghină profundă ce este realizată asupra adevărului ultim care m-a eliberat.
Acum tocmai de aceea nu-mi mai este deloc teamă de foame.
De frica setei, am căutat mereu să beau ceva,
Iar băutura mea cea nelipsită a devenit acum nectarul cel tainic şi veşnic îmbătător al adevăratei cunoaşteri supreme.
Acum nu-mi mai este niciodată teamă de sete.
De frica duşmanului, mi-am căutat şi eu mereu un tovarăş
Şi până la urmă l-am găsit în vidul cel enigmatic şi etern al betitudinii divine care nu se sfârşeşte niciodată.
Acum nu-mi mai este deloc teamă de nici un duşman.
Din cauza fricii de a nu greşi, am căutat şi eu cu o neostenită frenezie o Cale spirituală adevărată.
Şi acum aceasta este pentru mine Calea Uniunii Transcendente în Dumnezeu cel Unic şi mereu Omniprezent.
Acum nu-mi mai este deloc teamă de nicio greşeală.
Pentru că sunt deja un înţelept în care se oglindeşte fără încetare întreaga măreţie ascunsă a lumii ce a fost manifestată de Dumnezeu,
Acum beneficiez oricând de nenumărate comori ale cunoaşterii supreme; şi peste tot acolo unde merg
Sunt veşnic fericit şi pe deplin liber.

poezie celebră de Milarepa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alan: Judith s-a schimbat, Charlie. Este o altă femeie.
Charlie: Alta decât cea care te-a dat afară din casă cu coada între picioare?
Alan: Eşti un pic cam plastic, nu crezi?
Charlie: Sunt un artist, Alan. Pictez cu ajutorul cuvintelor.
Alan: Eşti un beţiv, Charlie. Pictezi cu vomă.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Ioana Niţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claire: Ce înseamnă asta?
Hal: Înseamnă că în tot timpul în care toată lumea a crezut că tata a înnebunit, el rezolva unele dintre cele mai complexe probleme matematice din lume. Dacă ele sunt corecte şi se verifică asta, sunt publicate imediat, înseamnă că susţii conferinţe de presă, înseamnă că toate ziarele lumii vor dori să vorbească cu persoana care a găsit acest caiet.
Claire: Catherine.
Hal: Catherine.
Catherine: Nu l-am găsit eu.
Hal: Ba da.
Catherine: Ba nu.
Claire: L-ai găsit tu sau Hal?
Hal: Nu eu am fost cel care l-a găsit.
Catherine: Eu nu l-am găsit. Eu sunt cea care a scris în el.

replici din filmul artistic Dovada, scenariu de David Auburn
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hara înseamnă "pântec" în japoneză, şi de aici vine expresia "a-şi face hara-kiri", adică a se sinucide deschizându-şi pântecul. Pentru înţelepţii japonezi, centrul Hara este centrul vieţii, al echilibrului, centrul universal.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mark Loring: Vanessa mi-a dat o cameră a mea pentru a-mi ţine lucrurile.
Juno MacGuff: Ţi-a dat... o cameră a ta... în propria ta casă? Pentru... pentru lucrurile tale? Te-a lăsat cam liber, Mark.

replici din filmul artistic Juno
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Este profet din câte cunosc, asta nu înseamnă că nu are păcat. Este un om, în acest trup, care este casa duhului sfânt! A. M: Păi şi cum a intrat în "casa duhului sfânt cu păcatul călare pe el"? Nu vezi contradicţia? Este "om în casa duhului sfânt", dar e cu păcat, da? Atunci poate că e doar prizonierul rahatului-corp, de aia-i păcătos şi nu că e în casa duhului sfânt! Atâta timp cât vă închinaţi la gând el vă va ţine în păcat pentru vecie. Doar dacă sunteţi păcătoşi gândul vă poate controla cu fricile lui spirituale interminabile. Asta "cu păcatul călare pe el", îmi aminteşte de una faină: Un tip se duce la doctor şi doctorul îl întreabă ce are, etc. şi cineva bate în uşă; era nevasta tipului care îi zice: "Gogule, nu ai terminat?" Doctorul se uită un pic confuz la pacient şi acesta din urmă zice: Ce să mai zic, domn doctor, aşa e când umbli cu păcatul după tine!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să locuieşti în casa largă a lumii, să-ţi ocupi locul corect în lume, să păşeşti pe marea Cale a lumii..., să practici propriile principii pentru binele poporului..., să fii mai presus de puterea bogăţiilor şi a rangurilor...; aşa este omul care poate fi numit cu adevărat mare şi curajos.

citat din Mencius
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punem foc

şi ce e o avalanşă
decât un munte
în care strigătul nu s-a stins

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

TU EŞTI NENĂSCUT! Tu nu eşti corpul-minte, aceasta este doar fantoma de zi care pâlpâie în tine. Tu nu exişti, doar Dumnezeu este real. Nu, nu, faci o confuzie; corpul nu ţi l-a dat părinţii. Părinţii ţi-au dat doar o bucată de muci, adică un ovul şi un spermatozoid. Corpul ţi l-a dat supermarketul din colţ. Ce altceva e corpul decât pastramă, caşcaval şi ceva bulion? Iar mintea nu cumva e reamintire, deci memorie? Fără memorie poţi vorbi de o minte? Mintea înseamnă un tomberon de gânduri a cărui fermentaţie putridă se numeşte "eu"-l. Aşadar, să revenim: de ce eşti aşa de mândră de frumuseţea corpului şi de sclipirea inteligenţei, pentru că nu sunt chiar deloc tu şi implicit nu sunt ale tale. Tot ceea ce crezi că eşti sunt roluri pe care alţii le-au scris în scurgerea timpului. Dar la 80 ani frumuseţea ta fizică se va nărui, sclipirea inteligenţei va piei înlocuită de Alzheimer. Aşadar, nu mai bine te afli pe tine aici şi acum? Tu nu eşti corpul-minte, aceasta este doar fantoma de zi care pâlpâie în tine. Doar credinţa ta că eşti o formă, te-a rătăcit de întreg şi te-a izolat dureros într-o micuţă şi neputincioasă parte. TU EŞTI NENĂSCUT!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!