Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mintea zice: "Îl știu eu pe Dumnezeu că l-am citit în cartea aia cu hârtie igienică!" Și tu, naiv, în loc să îi spui: "Piei satană că Dumnezeu e viața, nu nenorocitul de gând care pribegește veșnic în ea! O crezi și trăiești o acută separare de ceea ce ești din veșnicia veșniciilor. Nu vezi că doar Dumnezeu e Real, doar el există și că omul e invenția diabolică a gândului? Nu vedem că gândul e un veșnic nevoiaș și că inclusiv nevoia lui de "Dumnezeu" e cea mai abilă capcană care te desparte de EL. Credem că această capcană A EGO-ULUI e onestitate și nu vedem că nu există nici o separare. Ce cumplită tragedie și câtă suferință aduce ignoranța cunoașterii!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Omul e doar o invenție a gândului din capul tău, nu există o astfel de etichetă. Trebuie fii extrem de naiv dacă tu crezi că Dumnezeu poate fi aflat prin polemică sau cunoaștere excesivă. Tot ceea ce te separă de Sinele tău este iluzia cunoașterii. În esență întreaga cunoaștere este apogeul ignoranței. Voi nu realizați cel mai evident lucru: ca cunoști ceva trebuie omiți întregul și să te identifici cu elementul de cunoscut. Exact această separare iluzorie îți dă iluzia că ești un eu desprins de întreg care gândește și tot ea este rădăcină nebănuită a întregii tale suferințe. - Tu nu exiști, ești un balon evanescent de săpun o creație a gândului. - Doar Dumnezeu există, pentru că e unicul etern, fără formă. - TU EȘTI DUMNEZEU!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odată ce ai învățat gândul, mintea, l-ai uitat pe Dumnezeu. Poate vreo minte sau vreun gând să fie de acord cu asta? Realizezi odată ce ai învățat gândul ai fost invitat la cea mai cumplită separare și suferință?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A. M: Frumusețea magnifică a Lui este că de fiecare dată când te întorci la Dumnezeu, Dumnezeu este deja Aici îmbrățișându-te.
I: Atunci de ce sămai întorc la El. De ce să-l mai caut? A, M; Pentru a-l simți măcar odată și tu îmbrățișarea Lui și nu doar gândul din capul tău, Pentru a ucide separarea, distanța falsă și falsul sentiment exiști tu și nu vezi că pretutindeni există Doar EL! Gândul îți oferă falsul sentiment al existenței, dar EL te face să vezi că nu există nici o separare, doar visai asta și coșmarul numit "tu" ia sfârșit în disoluția în EL.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orice gând despre Dumnezeu indiferent cât de evlavios ar suna, doar hrănește separarea de Dumnezeu! Iată de ce pustnicul, călugărul, etc., continuă se simtă un veșnic păcătos, pentru că el se i-a în continuare gândul Efemer care doar îl desparte de Dumnezeu! Adevărata smerenie, adevărata evlavie apare doar atunci când tu dispari topit in inima lui Dumnezeu, dar într-un astfel de caz tu nu mai poți vorbi despre "tine" nici ca păcătos, nici ca virtuos, nici ca om, nici ca Dumnezeu, înțelegi?
Noi nu suntem născuți, doar gândul din zi visează că e corpul care face, și de aici iluzia păcatului sau a virtuții, care nu-i nimic altceva decât deșertăciune.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Culoarea e doar "corpul-minte în care crezi că ești", e forma, dar poate o formă de sare reziste apei? AȘADAR, CUM E DESPRINSĂ O PICĂTURĂ DE OCEAN? CUM DECELEZI ASTA? Credem fals existăm noi în afara oceanului și oceanul, dar nu vedem că Dumnezeu, Sinele este deja TOTUL DIN ÎNTREG și picătura pe care crezi că o ești nu poate exista în afara oceanului. Credem că suntem noi și Oceanul. Nu vedem că picătura nu poate fi altundeva decât în ocean. În fapt, noi suntem oceanul. Mintea ne-a schilodit și ne-a făcut imaginea unei picături și credem condiționarea asta. DACĂ PICĂTURA E DEJA ÎN OCEAN CUM ar putea sa fie decelată? MAI PUTEM VORBI DE DUALITATEA PICĂTURĂ-OCEAN? Sau de faptul că în esență nu există nici o picătură, doar Sinele, Oceanul. Dumnezeu este real, picătura era doar în imaginația ta. Tu nu ai un trup. Acest vis este doar visat în tine, cel infinit. Până nu ai învățat "eu"-l de cine ai fost tu desprinsă? Doar gândul se crede separat, dar în ocean separarea apei nu există.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine face: omul sau Dumnezeu? Dragul meu, întrebarea ta e o capcană, dar nu pentru mine, ci pentru tine... Dacă faci tu, ego-ul tău se va umfla în pene, dar dacă face Dumnezeu, atunci ai găsit un vinovat la toată năpasta acestei lumi. Dacă Dumnezeu face, atunci această lume trebuie fie reală, nu-i așa? Mintea îți spune că Dumnezeu a făcut lumea în 7 zile, dar pe ea, neprihănita, nu a terminat-o nici până acum, nu? Mintea spune astfel de aiureli, nu Dumnezeu. Așadar, orice variantă ai alege, vei fi în capcana facerii și deci a minții. Întrebarea corectă ar fi: MAHARAJ, EXISTĂ FACERE? Și firește, răspunsul este: "Nu, nu există." Tu, într-un vis, visezi ai făcut o mulțime de lucruri sau "Dumnezeu" a mai făcut o lume pentru tine, dar imediat ce te trezești, vezi că de fapt, nimic nu era adevărat, doar visai asta. Când te vei trezi și din cel mai lung vis al tău numit "veghe", vei vedea că de fapt, nu există nici o facere, doar visai asta. Noi nu am fost născuți vreodată și atunci, cine face? Doar Dumnezeu, Sinele, e Real. Noi suntem unicul Dumnezeu! Mintea este ireală! Iată de ce, ceea "ce faci" nu are absolut nici o legătură cu ceea ce ești. Ceea ce ești, e dintotdeauna și pentru totdeauna, dar Întreaga facere a acestei lumi e doar deșertăciune sau vremelnică visare!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A crede că Dumnezeu are o minte și mai ales una atotștiutoare înseamnă a-L schilodi, a-L reduce la un gând limitat. Iată de ce nu-l poți găsi/recunoaște pe Dumnezeu, crezi că e un gând și îl cauți în gândire: "Mă, care dintre voi sunteți Dumnezeu, ia ieși la interval? Că mintea mea mai măreață decât tine vrea să te controleze nițel!" Nu realizezi orice gând, imagine, experiență care o ai despre "Dumnezeu" e doar CHIP CIOPLIT! Iată de ce nu-L recunoști pe Dumnezeu, pentru că Îl cauți chiar cu mintea care te desparte de EL! Scufundă-te în Tăcere și renunță la gând, caută-l astfel pe Dumnezeu cu inima! Doar lasă mintea se dizolve în tăcere, în vidul preaplin de viață veșnică al inimii, al Prezenței și atunci vei recunoaște că tu ești Dumnezeu, doar Dumnezeu este Real, iar mintea a lipit peste tine eticheta separatistă și neputincioasă de om. Culmea e că doar îți imaginezi, delirezi, halucinezi că ești om. Tu nu ești nici o clipă o atare orătanie! Tu nu ai fost născut vreodată, doar visezi asta. Visezi că tu, totul din întreg te-ai limitat la un corp efemer!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar omul este prizonierul cunoașterii, Dumnezeu este infinitul, imuabil și incognoscibil. El Este simpla Prezență, Existență NEASOCIATĂ NICI UNUI GÂND! Orice formă de cunoaștere este doar limitare, simplă ignoranță despre care tot gândul își închipuie că e nelimitată! Dumnezeu este sfârșitul oricărei cunoașteri și reînceputul, eternei tale iubiri! Iubirea de "A-Fi" este chiar Dumnezeu cel viu! Doar mintea în rătăcirea ei își imaginează că și Dumnezeu are o minte, eventual una "universală" prin care "înțelege" suferința minții umane rătăcite și o știe la fiecare milisecundă. Dar doar partea suferă de cea mai cumplită și închipuită boală numită "separarea" sau "mintea mea". Dar Întregul, Absolutul Fiind neschimbător, veșnic același, nu este desprins de nimic și atunci la ce i-ar trebui o minte, ce să facă cu ea? Să supraviețuiască? Să nu își piardă "forma"? Dar are el vreo formă? E vreo formă nemuritoare? Doar frica de separare și implicit de disoluție a făcut omul să inventeze o minte pentru "supraviețuire" pentru "siguranța formei". Dar știi ceva? Cerul, oceanul, animalele, păsările, florile, o mulțime de specii nu au minte și în mod paradoxal vor exista și după ce specia umană datorită minții, care e lăcomia însăși, va dispărea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mintea va spune: "Dar nu poți trăi fără copilul meu veșnic nevoiaș și handicapat gândul". Dar inima îi zice: "Piei Satană, iar vorbești în numele iubirii mele?" Pentru atunci când mintea ta te va părăsi sau în frică, când dă bir cu fugiții, inima ta continuă bată, nu-i așa? Doar află că tu nu ești gândul și gândul nu te va mai putea momi.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce m-aș mai trezi din vis dacă asta nu m-ar elibera de egoism? Culmea, tocmai nenorocitul de gând care afirmă asta este apogeul egoismului și a paranoiei lui "Eu știu". Oare chiar există pe suprafața întregului pământ vreo ființă umană care să îl fi pus cu Adevărat pe Dumnezeu pe primul loc și nu pe spurcăciunea de gând din capul lui care se dă drept Dumnezeu, și să poată afirma o astfel de trăsnaie? Pentru nenorocitul de gând dacă nu joci rolurile lui rătăcite, cum ar fi cel "mântuitor", de "părinte", DECI DACĂ ÎL PUI PE DUMNEZEU PE PRIMUL LOC TREBUIE SĂ FII TERIBIL DE EGOIST, nu-i așa? Nu spune Hristos: "Cine vrea mă urmeze să-și lase familia (pentru acolo nu-i decât frica gândului și lupta de gherilă) și să mă urmeze!" Așadar, oare nu tocmai faptul că nu știi cine și ce ești tu e tocmai apogeul egoismului? Pe asta gândul care vă hipnotizează, vă prostește nu o poate vedea, pentru că e atât de convins rolurile lui separatiste și pline de suferință sunt și vin de la "Dumnezeu" vă orbește și pe voi ca să nu vedeți vin de la fricile lui cele mai abjecte toată ziua? De ce vrei să te chemi "om" și mai ales de ce te crezi superior viermilor? Pentru că și un vierme se reproduce dar nu scoate idioțenia "E în numele lui Dumnezeu, sau că e lăsat de la Dumnezeu!"

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Dacă ești Dumnezeu, te rog, fă pace pe pământ!" Păi de ce? De ce suntem atât de naivi încât credem că Dumnezeu se ocupă cu astfel de copilării inutile? A făcut până acum Dumnezeu pace pe pământ? Nu, pentru că o astfel de utopie nici măcar în minte nu există. Mintea care cere "pace", vorbește despre pace este ea însăși infernul războiului și al neliniștii. Această logică e la fel de infantilă ca cea în care afirmăm : "Dacă tu ești Dumnezeu atunci și mintea ta este perfectă!" Dar Dumnezeu este dincolo de astfel de etichete sterile: "Perfect, imperfect - creație, disoluție", etc. Fiind Totul din Întreg, cum și unde ar mai putea fi "Dumnezeu, tu și mai ales mintea ta" care coace astfel de șopârle? Mintea prin hipnoza ei sterilă chiar te face să crezi că există o astfel de utopie precum "tu, creația/lumea, creatorul", dar asta, dragul meu, e doar pentru dormi și nu vrei să te trezești încă din visul numit "mintea mea".

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu, draga mea! Ceea ce spui este fals din temelii! Așadar, nimeni din cei menționați de tine, "nu-ți poate salva viața" și nici nu poate "salva vieți". Nici cel care te salvează de la înec, nici cel mai vestit doctor. Tot ceea ce salvează aceștia este pârlitul de corp. Dar viața pe care o ești și e liberă de corp, cine o salvează? Doar Guru îți poate salva viața, făcându-te să vezi că niciodată nu ai fost corpul, ci viața veșnică care-l animă. De mici credem șopârla care ne-o vinde gândul și anume suntem posesori de viață și deci implicit gândul e deasupra ei, nu? Dar noi suntem viața, iar gândul e un veșnic nevoiaș care apare în ea, și te invită la efemeritatea și frica lui de extincție. De aia crezi că "ți-a salvat viața"!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Este atât de rar, încât nici măcar nu există. Cine vrea trăiască? Gândul, nu-i așa? Dar gândul este limitat prin el însuși și vrea trăiască, ce? Viața care este nelimitată, nu-i așa? O atare utopie nici toate mințile la un loc nu o pot trăi. Când vedem că suntem Viața, gândul se stinge natural în ea, cu toată pretenția trăirii și se reîntoarce Acasă. A fi Viața este libertate. A fi gândul înseamnă a trăi un construct psihologic despre viață, și nu Viața. Nu vedem că faptul de a exista este Dumnezeu însuși și nu vedem că majoritatea oamenilor nu există, ci gândesc că există și această închisoare conceptuală le curmă existența. Un copac de Sequoia nu vrea își "trăiască viața" dar există 5000 de ani. Un "păduche numit gând sau mintea omului" pretinde că o trăiește, dar de abia atinge 100. Adevărul este uluitor de simplu.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chiar și tatăl preoților dacă ai fi, până nu te cunoști pe tine însuți nu-mi vorbi despre Dumnezeu ca despre orice alt obiect banal al cunoașterii, pentru Tot ceea ce poți îmi spui e doar sfânta suferință a separării. Un Dumnezeu cunoscut, cârpit, măsluit din gândire e doar un Dumnezeu al deșertăciunii ca și gândirea care l-a încropit! Un astfel de "Dumnezeu" doar va face și mai mare distanță de netrecut dintre tine și el. O atare înșelăciune nu poate sfârși decât în și mai multă suferință!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu nu ești mintea. Când vezi că tu nu ești mintea, orice ți-ar spune mintea, tu nu ești preocupat de problemele ei. Indiferent dacă are credința că ești Dumnezeu sau că nu ești Dumnezeu, are o nevoie sau că nu are o nevoie, este anulat din start. Ce rămâne? Este ceea ce Este. Această Prezență este desăvârșită. Simțământul de A FI sau "Eu-Sunt" nu poate lipsească, el este cel care are grijă de tine, care îți face inima bată. EL este aspectul lui Dumnezeu manifestat. Când încerci să-l ajuți pe "Eu-Sunt" cu mintea, atunci începe apară întreaga confuzie. Exact asta am spus, că doar "Eu-Sunt" există, restul nu există. În el există totul, în acest "Eu-Sunt" există întreaga iluzie. Pentru "Eu-Sunt" găzduiește mintea și atunci mintea creează întreaga Mahamaya. TU NU EȘTI MINTEA. În fața Absolutului, chiar și aceste cuvinte sunt lovite de nulitate.

în EL este Aici de la începutul veacurilor și găzduiește în EL toate veșniciile, Partea 2
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gândul își imaginează într-o zi și el va fi "sinele". După cum, în tot acest timp, tu nu ai fost, nu ești și nu poți fi nimic altceva decât Sinele. Pentru gând, Sinele fie e veșnic acolo, fie e o absurditate, abstractă, care "DE FAPT", nu există. După cum pentru cel realizat; gândul, mintea e un mit. Iar Sinele e singurul fapt de o concretețe Absolută. Tu cum de nu vezi asta? Cum de nu vezi că gândul care îți promite îți va da Sinele; dacă urmezi condițiile lui veșnic interminabile? De fapt, tot ceea ce îți oferă gândul, e si mai multă "devenire", el nu ți-l poate da, pentru Sinele, libertatea fiind infinită este și incognoscibilă! Dacă nu ar fi acum gândul care să te eticheteze, să te definească întru veșnica lui separare și limitare, tu cine mai Ești?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dumnezeu trebuie fie Dumnezeul tuturor religiilor și a tuturor oamenilor, El nu poate fi un "Dumnezeu" al separării, al raiului și iadului. Însăși UBICUITATEA LUI contrazice existența iadului. Fiind Totul Din Întreg, deci fiind pretutindeni EL nu poate fi mai mult într-o floare și mai puțin într-un vierme, nu poate fi mai mult în credincios și mai puțin în păcătos, nu poate fi mai mult în Hristos și mai puțin în tine. TOT CEEA CE CREZI CĂ ȘTII DESPRE DUMBEZEU, știi de la separare sau gând/minte, dar Dumnezeu nu se poate lepăda/desprinde de tine după cum tu nu te poți lepăda/desprinde de EL. Dumnezeu, Viața sau faptul tău de "A-Fi" sunt una și orice ar fi, chiar și moartea de ar veni tu trebuie Fii, nu-i așa? Chiar și când crezi că nu ești tu tot ești - noaptea în somnul profund, leșin, moarte - faptul tău de "A-Fi" se topește natural în Dumnezeu cel veșnic, dincolo de manifestare și nemanifestare. Contemplă asta!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poți face o cale, practică până la Dumnezeu numai dacă lași gândul să te orbească și nu vezi că Dumnezeu este deja veșnic Aici. Dumnezeu nu e rătăcit prin spațiu ca îl cauți tu și nu e mâine sau în următoarea viață ca ajungi la el prin timp sau prin credință. Spațiul și timpul răsar și se sting în EL. Renunță la orice gând și mai ales la gândul "eu" și Dumnezeu rămâne!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când omul se confundă din greșeală și se identifică cu gândul, atunci el începe îl vândă pe Dumnezeu la masa prostituată a cunoașterii prin polemici, ritualuri, comentarii, experiențe sau practici inutile. Gândul este foarte convins "Dumnezeu" e un alt gând pe care el îl cunoaște, fie pentru că l-a citit într-o carte bătrână, fie pentru că el îl simte, fie pentru că l-a văzut sau experimentat. Dar Absolutul, Supremul, Sinele, Dumnezeu este apusul, nu numai a întregii cunoașteri și a oricărei experiențe, ci extincția completă a experimentatorului. Doar această moarte, înainte de moarte, va supune și dizolva moartea și îți va reda viața veșnică. TU EȘTI ETERN NENĂSCUT!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Da, dacă reduci frumusețea ta doar la cea a rolurilor tale, a gândurilor tale tu o întinezi și o limitezi la suferință. Când vezi că frumusețea ta e fără formă și doar își exprimă iubirea printr-o formă, tu ești liberă de toate rolurile tale și implicit de suferință. Dumnezeu este Totul din Întreg, în EL apare și un lindine dar și întregul macrocosmos. Și cea mai înaltă dintre toate dimensiunile lui Dumnezeu este Libertatea! Noaptea în somnul profund "eu"-l pe care crezi acum îl ești dispare și Dumnezeu apare în tine ca tine, ca simplă Absență, dincolo de dualitatea gândită de "absență și prezență"! După cum în veghe primul care apare este Dumnezeu, iubirea sau simpla Prezență.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook