Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Europa

Precum petalele de flori
Se-nalță-n vânt cu al lor zbor,
Dorește și sufletul meu
Să se înalțe ca un zmeu,
Și să colinde-n lung și-n lat
Bătrânul continent visat.

E Europa, pământul strămoșilor,
Un leagăn veșnic și nemuritor
Grădină vie ce își scaldă-n ape
Păduri și flori dorind să le adape.

Cum fiecare stat e o-ncheietură
A continentului făptură,
Luptând pentru-ale sale năzuințe
Doar împreună au căpătat și biruințe.
Și adunați cu toții la o masă,
German, austriac, român,
Formăm o casă.

Olanda, cu lalele și mori de vânt,
Bulgaria, parfum de trandafiri
purtat de vânt,
Austria e artă, e muzică, cultură,
Precum în Salzburg e totu-arhitectură.
Germania ne dete o-ntreagă partitură,
Cu mari muzicieni și oameni de cultură.

Iar în Italia, la Roma
Ne este țara mamă,
Trecutul ei istoric
Cu dragoste mă cheamă,
Pe-ale Veneției valuri,
Purtați de o gondolă,
Și chiar până-n Sicilia
Cea mai frumoasă insulă.

De-acolo plutind spre Spania,
Iberia de altădată,
O țară a râurilor, de legende plină
Precum e Barcelona
Scăldată în lumină.

Eleveția e țara ce-n lacuri e scăldată,
Suedia e țara regală, democrată.
Finlanda cu nopți albe, cu reni
și Moș Crăciun,
Dar iată-ne Carpații, acasă la români.

Acasă e Italia, e Franța sau Austria,
Acasă e Germania, Olanda sau Bulgaria,
Iar toate aceste state legându-le un buchet
E Europa, casa – bătrânul continent!

poezie de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mircea Ursei

Olanda

Țara lalelelor
Țara poezelelor,
Țara morilor de vânt,
Este simbol pe Pământ,
Cu un trecut luminos,
Țara Țărilor de jos.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Țara mea

Țara mea, Sfântă icoană,
Țara mea, meleag de dor,
Tu ești pentru mine ca o mamă,
Ca un vis nemuritor.

Eu o să mă întorc mereu la tine
Cum să întoarce o pasăre din al ei lung zbor,
Căci tu ești pentru mine
Acel cuib plin de tandrețe și amor.

Țara mea, ogor cu pâine,
Pâine coaptă în cuptor,
Tu veșnic vei rămâne,
Plaiul meu cel roditor.

Aici este țara mea
Cu Graiul ei nepământesc,
O altă țară mai frumoasă
Niciunde eu nu găsesc.

poezie de (27 mai 2016)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Hasier Agirre

Europa. Bătrânul continent sau continentul bătrânilor?

antimetabolă aforistică de , traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAcest aforism a fost selectat Aforismul zilei pe 2 ianuarie 2019.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiEste disponibil originalul în limba spaniolă.
Este disponibilă și traducerea în engleză.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Valeriu Barbu

Poezie patriotică

țara mea în țara ta
oameni tot mai puțini - restul lume unde
doar dinții contează

țărâna nu refuză niciun plug pe motive etnice
iar oglinda cerului
nu reflectă granițele

patria este o epidermă
măduva oaselor
sau mai degrabă un dor ipotecat

țara ta în țara mea
învață dinții muște limba
maternă tradusă mutit

și la urma urmelor, acolo
sub insinuarea hotarelor
ajungi adevăratul Acasă

și ce îi rămâne Urmei
se încheagă
drept țară

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La noi acasă...

La noi acasă nu sânt corbi –
La noi sânt ciori și sărăcii,
Sânt câmpuri triste și pustii –
Palavre mii și oameni orbi.

La noi acasă ni-i prohod
Și cântecul de bucurie
Averea ni-i pe veresie
Iar sufletul ni-i moș schilod.

La noi acasă corbi nu sânt
Dar veselia ni-i sforțată
Durerea ni-i ne-ndurerată
Și setea ni-i doar de pământ.

La noi acasă ni-i blestem
Și pâinea plină de sudoare
Blestem ne-e și sfântul soare
Și-o ură veche ni-i totem.

La noi acasă nu sânt corbi…
Străine, vino, ca să vezi,
Cum crește-omida prin livezi
Și amarul nostru îl sorbi.

La noi acasă corbi nu sânt
Și totuși, corbii mi-au vestit
Că veacul nostru s-a sfârșit
Că pleavă suntem – dusă-n vânt…

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bucureștiul îmi place că nu te presează nimeni aici, poți treci și pe roșu dacă vrei și e ok. Și apoi, e frumos că oamenii se salută pe stradă, în fine sunt mărunțișuri. Știu că în România mulți oameni trăiesc în lipsuri, dar cu toate astea văd în parc cupluri tinere și în vârstă, stând pe bancă și îmbrățișându-se, îndrăgostiți, și oameni de 20 de ani, și de 60. N-am mai văzut asta în Europa. vezi așa ceva în Germania? Sau în Anglia, în Scoția, Suedia ori Austria? Nici vorbă! În aceste țări totul este atât de organizat, atât de predictibil! Or, în România totul pare intim, aerisit, neaglomerat - oamenii, ritmul vieții. Aici totul curge mai lent decât în alte țări, oamenii parcă nu se grăbesc, iar asta mi se pare încântător!

în Jurnalul Național (10 februarie 2013)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu ce-aș putea...?

Nu plânge mamă și nici nu chema,
îmi faci mult rău chemându-mă acasă,
Tu știi la fel de bine că în țara mea,
Dacă nu fur nu pot -mi construiesc o casă.
Stiu că ți-e greu că sunt acum printre străini
Si că ai vrea fiu în sat alăturea de tine,
Că bătătura astăzi ți-e plină de ciulini.
Si cât mai suferi, dar gândește-te la mine.
Cu ce-aș putea te ajut stând lângă tine,
Poate-aș cosi în curte și ți-aș sparge lemne?
Dar oare-n țara asta pentru mine
E de ajuns ca să cosesc și să crap lemne?
Mă doare sufletul că-ți sunt atât de dedeparte,
Că nu mai pot te ridic când cazi,
Dar, mamă dragă nu uiți că sărăcia ne desparte
Si că mi-e dor în fiecare zi de ochii-ți calzi.
Si aș veni târându-mă-n genunchi acasă,
-ți fiu aproape, te mângâi pe față,
Dar știu că n-ai avea ce să îmi pui pe masă
Si m-aș trezi plângând în fiecare dimineață.
Cum să mă-mpart în două scumpă mamă,
fiu și-aici, fiu și lângă voi?
Ce -i raspunda copilul mamei care-l cheamă
Si își dorește fiul rătăcit prin lume, înapoi?
Nu plânge mamă, eu te rog rezistă
Nu chemă văd că mori săracă,
M-ai învățat că DUMNEZEU există,
Si roagă-te la EL, pe fiul rătăcit ți-l întoarcă!

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Din dorul meu

Mi-e dor de tine uneori
Precum cocoșilor de zori
Precum urechii de cântat
Precum iubirii de păcat

Mi-e dor de tine uneori
Precum mugurilor de flori
Precum oceanului de vânt
Precum tăcerii de cuvânt

Mi-e dor de tine uneori
Și-aș vrea din dorul meu să mori.

poezie de din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Victor Hugo

Fiecare cuvânt luat separat este asemeni unei mici orchestre, unde vocala este vocea și consoana este instrumentul. De aceea muzica instrumentală este specifică țărilor care au limbi consonante, adică țărilor din nord, și muzica vocală, pentru țările vocalice, adică sudul. Germania, țara armoniei, are simfoniștii, Italia, țara melodiei, are cântăreții.

în Cugetări (1982)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Mizerabilii. Vol.I+II+III. Ed. 2017" de Victor Hugo este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -65.00- 45.99 lei.
Ana Blandiana

Ne-a spus să ne imaginăm că Dunărea, trecând prin Bărăgan, este ca o panglică azurie, care strânge buchetul la un loc, după ce împletise în ea alte panglici: Oltul, Siretul, Prutul; că Dobrogea cea verde reprezintă tulpinile florilor muiate în apa mării, iar câmpiile care înconjoară țara cu verde-viu sunt frunzele florilor așezate pe margine, în timp ce la mijloc, galbenul, roșcatul, albastrul reprezintă fiecare câte o floare. Florile sunt, fiecare din ele, deosebite. Sunt flori aspre din Carpați; sunt altele, flori de oraș, salbe de flori proaspete, răsădite și crescute din sensibilitatea noastră de azi; sunt flori de câmp și de lacuri, flori de viță de vie și flori de grâu. Cu toate însă sunt nemuritoare și așezate de multe, multe veacuri împreună, ca să ne fie nouă patrie. Ne-a mai spus că nici o altă țară de pe harta lumii nu seamănă atât de mult cu un buchet de flori și că trebuie fim mândri de frumusețea nemărginită a pământului nostru.

în Buchetul de flori
Adăugat de MG (Ματθαιο`Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -55.00- 41.99 lei.

Oamenii gării

printre gări
pentru că doar acolo
pentru atunci și doar atunci
doar tuc-tuc, tuc, tuc
tăcere și fețe
o masă sărăcăcioasă
hoți, valize, indiferență
Spania, Italia, Franța,
Germania, Ungaria, Portugalia
sau niciunde
sau nimeni
sau degeaba
urlete de spaimă/chiuituri
pene de păsări, gunoaie,
doar gări
doar umbre
doar noi într-una scormonindu-ne
buzunarele de mărunțiș
visând ziua și noaptea
gerunziindu-ne stările și pașii
pentrue despre altcineva
doar altcuiva
doar pentru ceilalți
schisme de noi
de noi
noi
Oi
I

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cea mai frumoasă țară

Într-o țară oarecare, trăia un bătrân deștept
Și tot în țara aceia și un vultur înțelept.
Nimeni nu știa de vultur când și de unde-a venit,
Era veșnic precum timpul, fără-nceput ori sfârșit.
Bătrânul merse-ntr-o seară la vultur spre-al cerceta:
- Vulture batrân ca timpul, aș vrea te rog ceva
Știu că ești preaînțelpt. Doar tu poți ajuta.
Aș vrea găsesc țara cea mai fumoasă oriunde s-o afla
și-aș străbate lumea-ntreagă doar o clipă-a o vedea.
- Urcă-te pe-a mea spinare - i-a spus vulturul grăbit.
Și-au zburat, zburat prin lume unde nici n-ai fi gândit.
Din zbor-lin vedea batrânul locuri ce păreau din vis.
- Te oprește! striga tare- acesta-i locul precis!
- Nu-i acesta locul pentru care de acasă am plecat,
Pân-acolo-i cale lungă, mai avem mult de zburat.

După multe luni de zile au ajuns pe-o stâncă goală.
- Coboară batrâne, iată te-am adus în a mea țară.
Asta-i cea mai furmoasă țară din câte-am văzut
Caci aici, pe-această stâncă, într-o vară m-am născut.

poezie de din Izvorul îndpărtat (decembrie 2011)
Adăugat de Dorina StoicaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Painea lui Bragi" de Dorina Stoica este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 19.00 lei.

Dor de casă

La muncă în străinătate...
Am plecat de-acasă eu și tinerețea,
La fel ca voi!
Și am lăsat acasă gândul, că măvoi întoarce.
Venim aici crezând că vom deveni nu mai bogați,
Dar totusi ne mână dorința de a ne îmbunătăți puțin traiul.
Al celor de acasă, căci al nostru...
Nicidecum nu poate fi numit trai,
Ci mai degrabă exploatare, prin munca forțată,
nu-i zicem sclavie... căci suntem plătiți!
Prietenă îți este decât noaptea...
Cu ea tu te trezești,
Cu ea tu mergi acasă.
Am plecat gândind la o viață mai bună.

Mergem muncim pământul altor țări...
Și pe al nostru Îl muncesc oameni cu chip Și brațe de tractoare!
A construi case în timp ce ale noastre se dărâmă...
avem grijă de copii și părinții altora,
Cei pe care suntem obligați îi iubim doar pentru bani!
Dar de ai noștrii părinți și copii,
Cine are pivirea ațintită spre ei?
Cine are grijă?!
Este adevarat că tu sau eu, aici, purtăm o altă haină.
Un alt tip de mașină,
O casă cu etaj sau chiar grădină
Dar toate astea nu le poți avea în țara ta.
Tu, eu, peste ani vom purta în drumul spre sărăcie, doar amintiri.
Zic asta pentru ca doar tinerețea este bogăție...!
Un chip mai vechi, o față suferindă, o mașină, câțiva bani...
Copii tăi vor fi atât de mari ca nici nu te vor mai recunoaște,
Curioși și necunoscători, te vor întreba doar:
Ne-ai adus " bani "dătători de fericire?

Bunicii tăi demult s-au dus,
Iar cei ce sunt mai norocoși și încă au părinți... ce le vor zice?

Mamă, tată, cu banii ce eu v-am trimis
ce-ați făcut?!
Căci casa e la fel....

Iar ei te vor lua de mână și-ți arata un loc de veci la cimitir.
Uite mamă banii tăi și casa unde ne vei căuta.
Căci dacă vei mai întârzia în goana ta aici ne vei găsi.
Deci vino acasă!
Acolo unde te-am născut și ude te-ai jucat cu -ai tăi prieteni,
Unde ai sărutat pământul, învățând mergi
Și unde-ai dat primul sărut unui băiat sau unei fete,
ori ai zâmbit vreunui bătrân.

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România e țara cea mai coruptă din Europa (presa)

Cum spune azi un clasament,
Suntém "cei mai" pe continent;
Cu-atât de mulți, făr' de efort,
Noi dăm din plin și la export...

epigramă de din Dicționarul corupției (18 decembrie 2013)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

România e acasă!

Sunt român pribeag în lume,
N-am cui plânge, n-am cui spune,
Când m-apucă dor de casă,
Căci stăinului nu-i pasă.

Sunt român în orice țară,
Unde viața nu-i ușoară;
Însă nu uit niciodată
Că am mamă, că am tată,

Că am țara-ngândurată,
Ce-așteaptă ca mama-n poartă...
Și că rădăcini profunde,
Sunt "acasă". Astfel unde?

Sunt român și-n piept îmi bate,
Cât aș fi eu de departe;
Inimă română, bună,
Dar primit de la străbună.

Patrie nu ai teamă
Dacă opt nevoi mă cheamă
Prin străini, și că vorbesc
Graiul lor... tot te iubesc!

Sunt român cu dor de țară,
Care scurmă să mă doară...
Lumea largă-i generoasă,
România e acasă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai vino, Doamne, pe la noi!

Și-a strâns pelinul trâncii toți
Pe limba sufletului meu...
Prădată mi-i țara de hoți
Până la ultimul ei leu....

Iar Dumnezeu de-acolo sus
Parcă și-a-ntors privirea,
Pe apa sâmbetei s-a dus
Întreagă moștenirea...

Și plâng întruna azi copacii
Goliți de falnicul veșmânt
Și ni s-au înmulțit săracii
Bătuți de ploaie și de vânt!

Ne-a stăpânit de tot huzurul,
Puțini mai dau cinstit din coate,
Că s-a emancipat chiaburul
Și-avem orașe-n loc de sate...

Am încăput pe mâini străine
De cât sărit-au unii calul
S-ajungă țara doar ruine,
Să ne plecăm precum vasalul.
..............................................

Mai vino Doamne pe la noi
Cum mai veneai ′nainte...
Și-n loc de griji și de nevoi
Mai dă-ne Doamne minte!

poezie de
Adăugat de Livia FrunzăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gustav Mahler

Sunt de trei ori un străin: în Austria, ca venind din Boemia, în Germania, ca fiind austriac, în lume, ca evreu. Pretutindeni un intrus, nicăieri binevenit.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Albert Einstein

Dacă teoria mea se va dovedi corectă, Germania va susține că sunt german, iar Franța mă va declara cetățean al lumii. Dacă teoria mea se va dovedi falsă, Franța va spune că sunt german, iar Germania mă va declara evreu.

citat celebru din (1922)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAcest citat a fost selectat Citatul zilei pe 3 martie 2016.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Cum vad eu lumea" de Albert Einstein este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -35.00- 26.99 lei.

Păduri de brazi

Se luminează cerul dintr-odată
Plouă de-un timp și vântul suflă tare
Această primăvară-i minunată

Plutesc tăcut pe-nrinderea albastră
Și raze dulci de aur ma-nvelesc
Zbor peste grânele în flăcări... oare
Din drumul meu mai pot să mă opresc?

Speranța și durerea mi-o leagă infinitul
În vânturi calde, noaptea, o clipă -nfășoară
Păduri de brazi în sânul lor mă cheamă
Din lumea mea de vise, ireală

Pătează răsăritul trupu-mbibat cu sânge
Și în apus se-ascunde tristețea acestei lumi
Strămoșii ne recheamă și sufletul lor plânge,
Scut ne-am lăsat credința și trupul căpătâi.

Se tânguie-n valuri de verde, pădurea
Și albă ninsoare de flori se revarsă...
Pământul e sprijin și-n noi se ridică
O dulce speranță și dorul de casă.

Coboară-n adâncul din sufletul nostru
Vuiește de lacrimi și râuri de dor
Se stinge în noapte pe cerul albastru
Un cântec de leagăn pe-aripi de cocor.

Mă simt ca o doină plutind printre stele
O umbră uitată de nori, printre stânci
Mă-ntorc iar acasă... Dulce ești, revedere!
Lacrimi grele pe-obrajii scumpei măicuței mele
Vin spele durerea dintre cutele adânci.

poezie de din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În țara mea

În țara mea sunt văi și munți
Și flori și diamante,
Și sunt sticleți atât de mulți
În capete savante!...
Poeții ritmului sărac
Slăvesc albastrul zării,
Și crește-atât de mult spanac
Pe lanurile țării.

În țara mea sunt tei și plopi,
Și zarea-i diafană,
Și-n țara mea jandarmi și popi
Iau lefuri de pomană;
Și-n țara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt,
Expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri
Și tuturor dau veste
Că-n țara mea sunt trandafiri
Și fete ca-n poveste
Idile nasc și se desfac
Sub luminiș de lună,
În țara mea onoarea-i fleac
Și dragostea minciună.

Și-n țara mea sunt mulți părinți
Ce plâng morminte multe...
Și pribegesc scrâșnind din dinți...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon
Și nedreptatea-i lege,
Când guvernanții-s de carton
Și nepăsarea Rege?

poezie satirică de din Vârfuri de spadă (1915)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce este mai avantajos pe termen lung: să ai casa ta sau să stai cu chirie? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!