Cântec pentru inima mea

inima mea bate ca un clopot de turn
trezeşte la viaţă fiecare celulă
face să vibreze gândul taciturn
să zboare printre nuferi ca o libelulă.

inima transmite sângele spre glezne
energii din suflet mă pun în mişcare
strivesc sub picioare tenebre şi bezne
în lumini astrale găsesc vindecare.

inima primeşte doar iubiri selecte
se armonizează cu ritm şi cadenţă
nutreşte veşnicia la zeci de proiecte
faţă de Dumnezeu crează dependenţă.

inima nu urăşte e plină de afecte
dar duce lupte dârze pentru existenţă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu pentru inimă

legile iubirii doar inima le ştie
şi primeşte cu sfinţenie divinitatea
pulsează-n întelegere şi armonie
transferând în suflet iubiri serenitatea.

doar inima ştie ritmul şi cadenţa
dragostei de viaţă din cântec sangvin
ea dă minţii aleanul întărind existenţa
dependenţa de magia universului divin.

doar inima ştie timpul să-l celebreze
cu doine şi romanţe cu albe rapsodii
ea ştie ce e veghea pe-a nopţii metereze
când transformă amaruri în terne parodii.

un rai de fericire poate să-ntemeieze
transpus în ample versuri şi în melodii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate un clopot

Azi bate un clopot mai fin ca o toacă
e plânsetul tandru de lacrimi secat,
bate un suflet prin fiecare pleoapă
de frica de lume in el ferecat.

O inima bate intr-un ritm sacadat
un clopot in dăngănit cu destinul,
dezacordul din viaţă, atât de ciudat....
drame ce-si revarsă peste noi preaplinul.

Mai fină-i azi bătaia din sufletul cald
cand soarta şi-o duce demn înainte,
regrete-ascunse în al inimii fald
doruri ţinute în locuri tainice, sfinte.

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonie pentru inima mea

inima mea e o mină cu sacru minereu
filonii de iubire susţin toată fiinţa
credinţa izvorăşte ca sângele mereu
în altarul treaz slujeşte chibzuinţa.

inima-i maestră din mâhniri face artă
se transformă-n slove toată simţirea ei
sufletul i se supune spre bucurii mă poartă
în centrul universului zideşte un temei.

compun o simfonie pentru inima mea
ea trebuie să cânte şi când ochii plâng
mă-nvălui în lumina furată dintr-o stea
nu vreau în întuneric stingheră să mă frâng.

cerul e generos îmi face o saftea
mă lasă şi noaptea armonii să strâng.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trilogie

azi scriu cu raze un poem de suflet
lumini jucăuşe se-ntind pe coala albă
atâtea splendori am strâns prin umblet
le arăt lumii înşirate în salbă.

un zbor de fluturi am tatuat pe cord
emoţii curcubeice alunecă în glezne
culorile iubirii topesc hain fiord
umplu cu frumuseţe abisuri şi bezne.

nu mă cert cu norii nu mă cert cu vântul
răcoresc pământul când arşiţa e mare
eu m-am legat de cer şi îi ofer cuvântul
diamant de spirit factor de alinare.

mi-am dat inima iubirii bate în magic ritm
Cronos îmi este prieten cu sacru algoritm.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritm şi cadenţă

zile bune zile rele le trăiesc sunt ale mele
nu am timp de supărare nici când inima tresare
flori din stele sunt cusute pe dantelate perdele
farmec nestatornic are lumea soarelui răsare.

clipe defecte clipe perfecte ritmuri de efecte
păsări şi fluturi în zbor lin spre începuturi
pasiuni selecte pe un drum cu mari proiecte
voluptoase săruturi calde calme răsărituri.

sfaturi dragi de mag le-am primit cu drag
romanţa din lună oameni buni adună
toţi anii în şirag trec al inimii prag
tâmple sub cunună cu amintiri răsună.

cerul fericiri împarte le apăr de moarte
ample viziuni de carte transmise departe.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Inima...
aceleaşi bătăi ce-mi ticăie viaţa,
pompează prin vene
deznădejdi şi speranţe,
râset şi plâns,
fuior de iubire ce-mi toarce fiecare celulă
mulţumind clipelor
pentru mătasa trăirilor divine,
sau.... aisberg de gheaţă
ce taie prin mine
prin crunte bătăi fară de ritm
când iubirea se pierde în ceaţă.
Bătăi sufocante sau pline de dor,
ticăit ce pierde din ritm,
agonie la maxim
sau extaz împlinit,
ma face să mă-nalţ sau să mor cumplit
cu aceleaşi unice bătăi...
inima!!!

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scenarii de viaţă

ochii văd splendori, inima le cere
ca pe minunile din plămada cerească
nutreşte în taină, îndură cu plăcere
ispitele vieţii ce par să sporească.

doi fluturi se nuntesc pe-o tuberoză
învăluiţi cu graţie şi cu miresme
beau roua fericirii încă o doză
exersează zborul între catapetesme.

dorurile mele urmând alai de stele
le-am strâns în suflet ca pe o comoară
lungi călătorii printre castele
gânduri pitrocite sub piatră de moară.

mirările vieţii văluri de dantele
cu care îmi îmbrac inima bunăoară.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea

Inima mea e un castel
Şi te rog acum ceva:
Să nu pleci din el,
În lume, pe undeva...

Prin tine, inima mea
Respiră zi şi noapte
N-o părăsi pe ea,
Nu te duce departe!

Inima mea e fericită
Când eşti în preajma ei.
Se simte împlinită,
Iubirea să n-o iei.

Inima mea trăieşte
Pentru-a ta, mereu bate
Şi nimic nu îi lipseşte
Când aude dulci şoapte.

Inima mea a prins culoare
Nu-ţi găseşte un defect,
A uitat de suparare
Eşti mai mult ca perfect.

Inimile noastre, împreună
Pe veci, frumos s-au unit
Şi-n această lume nebună,
Într-o zi... s-au întâlnit.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (19 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Mai bate inima, săraca,
Precum un clopot în viroage,
Mai bate inima şi-n taină
Găseşte clipa să se roage...

Se-nalţă ca o rugăciune
Şi-n ea atâtea doruri ard...
În crucea ei necunoscută
E-un lan de maci cu sânge cald.

Duce o luptă... a cui să fie?!
Bate-n răscruci de suferinţă...
Înjunghiată-i... apoi pleacă
Pe calea către nefiinţă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comoara din suflet

în zbor de pasăre măiastră mă înnod
doar ea mă poate purta printre stele
în oceanul luminii să arunc un năvod
să capturez linişti pentru zile rele.

drumul comorilor presărat cu capcane
e străbătut de îngeri şi sfinţi
ei destramă bezne abisale şicane
şi armonizează liniştea din minţi.

din vise măreţe mi-am făcut comoară
să mă simt bogată ca un zeu
iubiri nepreţuite sublim mă înconjoară
sufletul este organizat ca un muzeu.

mi-am îngropat karma sub piatră de moară
să-mi continui viaţa mergând spre Dumnezeu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor de dor

Inima mea
Fără de tine,
Sângele meu,
Palidă stea,
Ninse coline
Cu brebenei,
Dalb Dumnezeu
De ghiocei...

Sângele meu
Fără de tine,
Inima mea,
Roşu ateu,
În vene pline,
Curgând în van,
Arzândă stea,
De foc satan...

Inima mea, sângele meu,
Şnur împletit: drac, Dumnezeu...
Ce mărţişor în piept purtat
De dorul tău, vis alb-roşcat!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi modelate

izvodeşti credinţă din cuget idolatru
te închini la soare la lumina-i sfântă
fiecare rugăciune o despici în patru
în psalmi şi psaltire literele cântă.

speranţa izvorăşte din inima rănită
se scurge ca sângele prin fiece nucleu
inima ta doar cu iubire-i hrănită
luptă cu deznădejdea cu curaj de leu.

modelezi în slove lacrimi arzătoare
lumini se tipăresc în cartea cu poveşti
în calendarul sfinţilor e sărbătoare
să nu uiti să te-nchini şi să iubeşti.

în mulţimea de suspine tu rămâi o visătoare
un miracol ceresc şi cu visul nutreşti.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când inima voastră, adică plexul solar va începe să simtă, să iubească, să trăiască cu mare intensitate, atunci, da, veţi atinge, veţi mişca inima universală, inima lui Dumnezeu, şi din această inimă vor veni la voi energii, forţe, curenţi dătători de viaţă, care vă vor lumina.

Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii şi corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

A uitat vântul să mai adie
Şi soarele-a uitat a răsări
Privesc spre stele şi-aştept să vie
Una din ele spre-a mă iubi.

Se plimbă iute pe ceruri negre
Şi cum mă văd, ele se sting
Nu pot înţelege aceste tenebre
Şi lacrimi din inima mea se preling.

Păstrez în mine astă durere
Şi închid ochii... iubirea o văd
Cum vine şi pleacă, o pierd din vedere
Iar singurătatea face prăpăd.

Şi urlă câmpul. Nimic nu mişcă
Dar totuşi e ceva, e inima mea
Aceasta tot bate şi e obosită
Şi simt cum încetează să bată şi ea.

Mă resuscitează câte-o amintire
Scânteie ce-nvie al meu sentiment
Mă împac cu gândul că nicio iubire
n-o să se-nfiinţeze în timpul prezent

casa mă aşteaptă, plec capul şi... plec
aceeaşi întâmplare ca noapte de noapte
miile de stele cărarea-mi petrec
şi inima mea nu mai bate.

poezie de Andrei Lupu
Adăugat de wolfpress
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul recunoştinţei

cultiv o absolută încredere în mine
să înving să-năbuşesc urme de îndoială
în ritmul iubirii petrec lumini divine
mi-alungă pesimismul, văd lumea jovială.

mă încred în Cristos bunul mântuitor
să-mi dea înţelepciune, multă chibzuinţă
trăiesc anii bătrâneţii cu dor mistuitor
să am asupra bolii sorţi de biruinţă.

sufletul să vibreze şi-n ultima celulă
prin sângele meu să curgă doar iubire
zbor spre cer uşoară ca o libelulă
şi fiecare gând e-o poartă de simţire.

nicicând n-am exersat starea de hulă
steaua recunoştinţei o port în privire.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosma Răcoare

Noapte fluidă a tinereţilor
Cosma Răcoare saltă în şa
Sperie-n goană somnul ereţilor
Cosma Răcoare. inima mea.

Negre răchitile-ncearcă să zboare
Ca noaptea asta ce va zbura
După fierbintea, aprinsa vâltoare
Cosma Răcoare, inima mea.

Doamna-l aşteaptă-n iatac cu hangerul
Pieptu-i e greu şi privirea i-e grea
Trece prin pâcle, sfâşie cerul
Cosma Răcoare, inima mea.

Spune năframo, spune oglindo,
Tropotu-i aspru când va-nceta
Caută dragostea, nebănuind-o
Cosma Răcoare, inima mea.

Iată-l ajunge, zăvoarele-s sparte,
Cade hangerul sunând pe podea,
Căci peste viaţă şi peste moarte
Cosma Răcoare, inima mea.

Doamna-şi îndoaie braţele pline,
Cosma Răcoare saltă în şa,
Trece spre zările zilei senine,
Cosma Răcoare, inima mea.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu cu inima...

De un timp anume ştiu ce e suferinţa
din înşelăciune, iubire, durere sau credinţa,
toate le pun în vers, dar aş vrea să tac
îngerii nopţii îmi spun să mă împac,
cu gândul meu şi locul unde-mi aştern,
cu îngerul credincios, duios pe care eu îl chem,
ce m-ajută să scriu cu inima fiecare vers,
bună să vă fie azi inima, ca să dau un sens...

poezie de Eugenia Calancea (20 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste veselă

sunt liberă să gândesc tot ce vreau
să-mi imaginez un miracol nocturn
în braţul unei stele mereu să stau
clădind din emoţii confortabil turn.

visul de afirmare alungă plictiseala
căci în versul clasic găsesc satisfacţii
cu iubiri de viaţă destram oboseala
inima mea parcă-i motor cu reacţii.

nutresc doar magie că mai este timp
să-mi ordonez destinul în pur crez
să nu simt robia străvechiului Olimp
din ghearele tristeţii mereu să evadez.

curajul e virtute, cu vesel anotimp
ies mereu din coşmare să mă extaziez.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perseverenţă

inima primeşte impulsuri de karmă
mă străduiesc pe rupte să fiu un reper
să lupt cu ursita- cuvântul mi-e armă
gustul triumfului cu sare şi piper.

bătrâneţea mă ţine în stare de alarmă
îmi este tot mai greu să nu disper
inima primeşte impulsuri de karmă
mă străduiesc pe rupte să fiu un reper.

poezia zilei mă păstrează în formă
cu versuri nestemate mă simt prosper
respect în Univers lege şi normă
nu m-a lăsat stingher şi pauper.

inima primeşte impulsuri de karmă
mă străduiesc pe rupte să fiu un reper.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea ca o lumină

Fiecare dintre noi
are o poezie în inimă,
închide-ţi ochii
şi la fiecare bătaie de inimă
există un gând,
o emoţie, o amintire,
o lacrimă care se duce în jos pe faţă.
Mi-ar plăcea să-mi îmbrăţişez
timpul care a trecut,
apoi să zâmbesc
şi să rămân cu inima mea.

poezie de Eugenia Calancea (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!