Mărul păstrat

În plină iarnă a apărut un fruct
Am vrut să îl păstrez în pom
Dar gerul cel ciudos la rupt
Ciorile toate s-au bucurat

Croncănitele au de mâncat
Fructul l-am pus la fereastră
N-au ştiut că s-au înşelat
E protejată iubirea noastră

Îmi dă târcole bate -n geam
Eu fructul nu am să le dau
Când eu iubirea o sădeam
Haihui pe câmp ele erau

Căci pomul eu l-am îngrijit
Cu lacrimile mele l-am udat
Rodul iubirii mie mi la dăruit
Să caute în ger fructul uscat

Muşc din mărul păstrat
El e zemos roşu şi frumos
S -au înarmat cu lăcomie
Savurez fructul cu bucurie

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărul

Mâncat de Eva şi Adam,
Şi azi e fructul favorit,
Dar preţul la un kilogram
Mi-a amintit că-i fruct oprit.

epigramă de Mihai Danielescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspecte de vară

păstrez splendorile verii într-un verde cufăr
speranţe vise amintiri s-au deprins cu iubirea
magia romantismului e ca floarea de nufăr
scăldată în valuri împroaspătând gândirea.

fermecate gânduri transcend într-o romanţă
imită ciocârlia cu cântecul ei mândru
pâini de lumină cu dulceagă substanţă
le savurez şi noaptea cu un pahar de cidru.

urmată de speranţă meditez pe un pisc
ocolind pericolul. prăpăstii s-au deschis
din templul muntelui, nu vreau să risc
să pierd din viaţă zborurile din vis.

ecoul rapsodiei îl imprim pe un disc
gustând din pomul vieţii fructul interzis.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rodul iubirii

Înflorirea dă roade,
Înflorirea dă roade –
De unde să fie rodul fără floare?
Fructul are sâmbure,
Fructul are sâmbure –
De unde să fie strugurii fără sâmburi?
Strugurii fără sâmburi,
Fructele fără flori –
Oare nu sunt tot rodul iubirii?

poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructul interzis

E lucru cunoscut demult,
De la Ovidius chiar, cel cult,
Că fructul care-i interzis
Mai "dulce" e ca cel permis;
Vă spun direct, fără perdea,
Îl ştiu şi eu, pe pielea mea...

pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (21 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructul oprit

M-aş înfrupta dar, cărunţit,
Nu-mi ies aşa uşor din minţi
Şi mă lipsesc: e şi oprit
Şi-apoi, la naiba, nici n-am dinţi!

epigramă de Cornelius Enescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructul raţiunii

Bun e fructul pasiunii,
Dar mai bun e-al raţiunii.

distih de George Budoi din Raţiunea şi Memoria în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (27 august 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul iubirii

Veşnic ai să fii pribeagă,
Iubita mea cu părul blond,
Şi mulţi nu au să te înţeleagă
Că acesta e al tău imbold.

Să alergi ca o nebună
După o dragoste care nu e a ta;
Şi sub clar de lună,
Să verşi lacrimi amare pentru ea.

Să simţi suferinţa iubirii,
Sufletul să-ţi ardă în văpăi,
Să nu ai parte de fericire,
Să se stingă lumina din ochii tăi.

Lumina cea pură care
călăuzeşte pe fiecare îndrăgostit
Spre fructul fericirii,
Fructul cel mai dorit.

poezie de Vladimir Potlog (21 octombrie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măr...

A crescut peste noapte,
Rod de bucurie...
Un mar sădit de şoapte
Lovit de feerie...

L-am aşezat pe masă,
Vis de roşu-aprins...
Şi l-am ascuns în mine,
Strop de paradis...

L-am desfacut în două:
Ciudat de ireal...
Jumate era roşu...
Jumate era pal...

În sufletu-mi copil,
Crud dar dulce-amar...
L-am copt în partea pală
Şi l-am pus pe cântar.

Fierbinte şi greoi,
Bun de poezie,
Mărul roşu-ntreg
L-am scris în veşnicie...

Pe jumatatea mea
Topit-am versuri scurte...
Pe partea ta de suflet,
Sculptat-am slove multe...

Ca basmul să se-nchidă,
În cerc perfect şi scurt,
Unit-am partea mea
Cu-a ta printr-un sarut...

Amestec de lumină,
Din inima-mi de lut,
Creat-am din nou mărul,
Perfect, rotund şi mut...

poezie de Gabriela Chişcari (29 martie 2008)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu m-am născut din iubire

De-ar fi să-mi pun gândurile în palmă
Atunci a-ţi şti durerea mea.
Eu nu am fost decât o mamă,
Şi o soţie-am fost cândva.

Am dăruit iubirea toată
Şi sufletul l-am dăruit.
Ca mamă ştiu, sunt împlinită
Dar ca soţie-am suferit.

Am dăruit iubire multă
Şi înapoi nu am primit,
Nimic din tot ce-am dat, şi încă
Caut iubirea negreşit!

Ştiu că-i târziu şi e posibil
Să n-o găsesc cât mai trăiesc,
Când voi pleca, voi lua cu mine
Ce nu mi-a fost dat să primesc!

De aceea vreau să cânt iubirea,
Şi-n mine-s munţii sfărâmaţi,
Iubiţi, căci viaţa este scurtă,
Nu merită să aşteptaţi!

În inimă am strâns durerea
Ca pe un prunc nemângâiat
Şi-am învăţat să-i dau iubirea,
L-am mângâiat, şi l-am iertat.

poezie de Elena Bulancea (2015)
Adăugat de AČ›unel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuibul

Pe un ram se-nalţă casa,
Cuibul păsării din cer,
Dar să nu striveşti, copile,
Frunza pomului de măr!

Braţul căruia îl poartă
Adevărul neştirbit,
Ce ţinuse peste veacuri
Fructul legii, cel oprit.

Azi pe-acelaşi pom înalţă
Păsările ciubul său,
Dar să nu arunci, copile,
Piatra ochiului ce-i rău!

Cuibul ţine puii fragezi,
Ce abia s-au încălzit,
Chiar pe ramul ce ţinuse
Fructul legii cel oprit!

Tot ce are preţ în lume,
Ce e sfânt pe-acest pământ,
Odrăsleşte pe la cuiburi,
Se ridică prin cuvânt!

Dar de vânturi, ploi şi pietre,
Şi de ochi hapsâni şi răi,
Ce pălesc şi ard adese,
Cuibul pierde puii săi!

Şi rămâne ramul veşted,
Frunza-i cade pe pământ,
Dar să nu striveşti, copile,
Cel din urm-al ei cuvânt!..

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A nins peste iubirea noastră

Din flori de gheaţă
Culese de pe Lună,
Ţi-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.

Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Şi voal miresei mele.

Din flori de gheaţă
Culese de pe Lună,
Ţi-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.

Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Şi voal miresei mele.

REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

Ne-a măcinat
prin viscole simţirea
Şi secole
ne-ar mai răbda iubirea,
Colinde de regrete
Se aud surd în pustie
E frig la noi în suflet
E iarnă pe vecie.

REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au aşternut
Troiene de amintiri
Şi-n gerul unei nopţi
Al unei nopţi albastre
Am îngheţat
Printre atâtea iubiri.

cântec interpretat de Fuego, muzica de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivit unor interpretări ale Bibliei, "fructul oprit", cules de Eva în grădina Edenului, nu a ar fi fost un măr, ci un fruct roşu de rodie.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai bine

Din Fructul Cunoştinţei
Nu mai vreau să muşc,
Destul l-am savurat o viaţă-ntreagă,
Şi-am tot văzut Idei, în lung şi-n lat,
Pe Platon, Shakespeare sau Voltaire
I-am recitat pe scena cea mai 'naltă.

Mai bine gust o prună, o caisă, o cireaşă,
Sau chiar o pară aromată,
Căci şi acestea au dulceaţă
Şi miez de aguridă pe sub coajă.

E-hei, foarte-nţelept grăit-a Coheletul,
În dizertaţia-i savantă!
Sunt mult mai fericiţi,
În astă existenţă efemeră şi ingrată,
Nu cei care-au mâncat vârtos tapuah,
Ci mai degrabă, para dodoloaţă.

poezie de Daniela Reghina Onu din Paşi printre pietrele Sionului (august 2011, Bucureşti)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructul arborelui de pâine

Sunt aidoma cu fructul arborelui de pâine.
Ca să mă guşti trebuie să mă desfaci repede,
cât sunt proaspătă, cu pielea tare şi carnea densă.

Dar, oh, te avertizez, dacă mă atingi,
sucul abundent va ţâşni şi-ţi va păta mâinile.

poezie de Ho Xuan Huong, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În progresie geometică

De câte ori m-ai înşelat,
Am pus un pom şi l-am udat,
Şi am ajuns, la ani grămadă,
C-o frumuseţe de livadă.

epigramă de Petru Chira din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti fructul

unui păcat frumos
eşti singurul păcat
care nu e păcat
pentru că ai apărut
tu, cea mai frumoasă surpriză feminină
pe acest pământ păcătos
eşti cel mai gustos fruct
născut vreodată în lume

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate astea nu sunt decât fructul închipuirii, dar e atât de dulce şi de gustos acest fruct, încât mereu aş muşca din el fără să mă satur.

citat celebru din romanul Elevul Dima dintr-a şaptea de Mihail Drumeş (1946)
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul tău

Dorul tău, iubirea mea, zboară-n zori ca pasărea,
totul este foc şi pară până-n seară mă doboară,
că în inimă amarul arde ca în vatră jarul,
jarul arde şi mocneşte inima n-o potoleşte.
Iarna gerul m-a-ngheţat până s-a-mprimăvărat,
vara gâtul mi-a uscat, mi l-a ars şi însetat,
doar cu rouă l-am udat.
Sufletu-mi însingurat prin păduri a colindat,
izvorul răcori i-a dat, fragi şi mure a mâncat
dar de dor tot n-a scăpat, a umblat şi a oftat
după mândrele din sat de-am simţit eu că-s bărbat.
Toamna haina şi-a schimbat, crengi şi frunze s-au uscat,
din ele a făcut pat pentru viitor iernat.
Dar eu nu l-am mai lăsat să colinde pe-nserat
pentru dorit sărutat.
Gânduri mă ningeau petale, răsunau vorbele tale
cântate-n zefirul serii, mă dedam, oricum, tăcerii
şi mă ostoiam plăcerii.
Martor mi-este Cel de Sus că respect tot ce am spus
şi mă rog lui Dumnezeu să-ţi dea ce nu ţi-am dat eu!
Nu ţi-am dat că n-am avut, doar atât cât am putut:
ţi-am pus sufletul pe tavă, inima-mi ţi-am făcut sclavă,
ţi-am jurat să fii a mea câte zile-om mai avea
că ne leagă dragostea.
Am venit să mi te iau că te doresc, că te vreau,
la nimeni să nu te dau!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare şi fruct

Alba floare
nu mai are nimic a spune.
Intenţia se-ascunde.

Fructul roşu
este doar urmarea.
Depinde totul de tine.

poezie de Aniela Ungureanu
Adăugat de Roxanna Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructul victoriei e cules mai uşor din pomul cunoaşterii.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!