Mă iartă
Mă iartă, nu mai am cuvinte,
Dac-am greșit îmi pare rău,
Nu-mi lua aducerile-aminte,
Nu m-alunga din drumul tău.
Mă lasă într-un colț de vise
Cu șoaptele... să te veghez
Și stelele în noapte-aprinse
Mă-nvață cum să le păstrez.
De crezi că se sfârșiră toate,
C-a fost să fie numai scrum,
Tu, cea născută din păcate,
Mă iartă... dacă poți... acum.
poezie de Constantin Triță din Cioburi de vise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre stele, poezii despre naștere, poezii despre iertare, poezii despre greșeli, poezii despre cuvinte sau poezii despre cenușă
Citate similare
Rugă și ploaie
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
să spele multele păcate
și praful strâns de multe seri,
cărat pe flori în zi și noapte
Cum plouă, Doamne, des și mult,
peste clădirile bălțate,
pe drumul străbătut cu greu,
acum sunt bălți și-s tulburate
Pământul e acum noroi
și se lipește pe picioare,
cum plouă, Doamne, cerul tău
și cum îndoaie orice floare
Câte umbrele s-au deschis
și câte chipuri sunt sub ele
să se ferească de ce-i scris,
păcatele să nu se spele
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
cum curge cerul peste toate,
cu limpezimile din nori,
atât de mulți aduși azi-noapte
Cum suflă, Doamne, vântul tău,
din depărtare dintr-o parte,
eu stau în ploaie c-am fost rău,
mă iartă, Doamne, de păcate
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre flori
- poezii despre vânt
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre picioare
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
Tu mă iartă...
tu mă iartă te rog că am fost prea timid
cu privirea mereu în podea ațintită
că deși te visam nu puteam să decid
dacă ești dacă nu dacă poți fi iubită
tu mă iartă că vocea o crispam uneori
goliciunea din fire o sfidam ca pe-o taină
că mereu agățăm de cuvinte fiori
încheindu-i din fugă toți bumbii la haină
tu mă iartă că n-am îndrăznit să-ți vorbesc
nici în șoapte măcar cu aluzii în ele
că nici sie-și n-am vrut să-mi respir că iubesc
că o fată de rând că ruptură din stele
tu mă iartă că azi după lungi veșnicii
îndrăznesc să încerc să mă simt fericit
însă una e cert-am făcut-o să știi
că deși nu știam- eu cândva te-am iubit...
poezie de Iurie Osoianu (2 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre vorbire, poezii despre voce, poezii despre vestimentație, poezii despre prezent, poezii despre fericire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Se duse mama (mamei mele, Gheorghița)
Se duse mama-n pulberi și-adâncimi,
Durerea, iat-o... a-nflorit în mine,
Primește-o Doamne printre heruvimi,
Măcar acolo, vreau, să-i fie bine.
În ochii mei topiți de plâns... privește
Și odihnește-o... în tăceri de lut,
Mereu... ea m-a iubit Dumnezeiește
Și cât aș vrea-n amurg... s-o mai sărut.
De poți Părinte, spal-o de păcate,
De-a mai greșit... cu mila, Tu, o iartă,
De-atâtea săptamâni, noapte de noapte,
Nici n-a venit... și nici nu mă mai ceartă.
Se duse mama... știu c-a fost chemată,
Pe această lume... duhul îi e floare,
Copil nu mai sunt de-astăzi, niciodată
Și de-acest lucru, sufletul, mă doare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre tăcere, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre ochi sau poezii despre lut
Mă iartă Tu, Doamne
Iartă "Tu Doamne" păcătosul din mine,
Păcat că tânăr... nu mai pot să fiu,
Dar să visez, mă lasă "Tu Stăpâne"
Sau poate că și asta-i prea târziu.
Iartă-mi "Tu Doamne"greșala făcută
Și dă-mi tinerețea, te rog! înapoi,
Ochii mi-s plânși și gura mi-e mută
Doar către "Tine"genunchii-i îndoi
Mă iartă"Prea Sfinte" puterea mi-o lasă,
Să pot a iubi... cât încă sunt viu,
Cât mândrele, iată, mai cad încă-n plasă,
Ajută-mă "Doamne" și slug-am să-ți fiu.
Mă iartă"Părinte" ești bun și-nțelept,
Nu pot a promite, ispita-i prea mare,
Mă ține în noapte... flămând și deștept
Și-mi place"Părinte"deși chiar, mă doare.
Mă iartă"Tu Doamne"că nu știu ce fac,
Pe apă aruncă păcatul din mine,
Mă iartă"Părinte"că nu vreau să tac
Și-n lume eu strig... iubirea de"TINE"
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre promisiuni
Rugăciune
tată,
dă-i tu fetiței de doi ani
înțelepciunea frunzei
zborul întors al celor ce pleacă
galbenul din bobul de grâu
negrul adânc al pământului
spală-l tu cu lacrima ta
izvorâtă din cer
pe mine mă iartă, acum
când ghețurile dorm,
pentru toate păcatele
mă iartă că sunt fruct copt
în noaptea dintre vișini
sunt mare,
tată, am crescut
în lumea ce cade în gol
a neputință
mă spală cu lumină dacă poți
așa cum speli cocorii, tată,
și mă iartă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre zbor
- poezii despre vișine
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre somn
- poezii despre religie
- poezii despre negru
Mă iartă, Maică Românie!
Mă iartă, Maică Românie,
Că nu-ți sunt fiul cel mai bun!
Mă iartă, strămoșească glie,
Că nu mai știu să-ți fiu gorun!
Mă iartă, Maică iubitoare,
Virtutea mea-i nemernicia!
N-am dat un picur de sudoare
Și nu mai știu ce-i vrednicia!
Mă iartă, Maica mea cea blândă,
Că te-am vândut pe trei arginți!
Nu ne dă Domnul nici osândă
Scârbit de capuri fără minți!
Mă iartă, Maica mea cea bună,
Mi-e cugetul murdar și greu!
Mă iartă, vatra mea străbună
Că sunt un jalnic fariseu!
Mă iartă, Maica mea frumoasă,
Tu, Dochie cu ochii plânși!
Acasă nu mai e acasă
Iar Domnii nu ne mai sunt unși!
Mă iartă, Maică, de păcate,
De lipsa mea de omenie!
Mă ceartă Prutul de-al meu frate,
Mă iartă, Maică Românie!
poezie de Ion Apostu (30 noiembrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre stejari, poezii despre minciună, poezii despre frumusețe sau poezii despre ceartă
Se duse mama
Un poem dedicat finului meu, care azi și-a condus mama spre veșnicie...
Se duse mama-n pulberi și-adâncimi,
Durerea, iat-o... a-nflorit în mine,
Primește-o "Doamne" printre heruvimi,
Măcar acolo, vreau, să-i fie bine.
În ochii mei topiți de plâns... privește
Și odihnește-o... în tăceri de lut
Mereu... ea m-a iubit''Dumnezeiește"
Și cât aș vrea-n amurg... s-o mai sărut.
De poți"Părinte", spal-o de păcate,
De-a mai greșit... cu mila,"Tu"o iartă,
De-atâtea săptamâni, noapte de noapte,
Nici n-a venit... și nici nu mă mai ceartă.
Se duse mama... știu c-a fost chemată,
Pe această lume... duhul îi e floare,
Copil nu mai sunt de-astăzi, niciodată
Și de-acest lucru, sufletul, mă doare.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie
Doamne, iartă-ne
Numai pentru tine, Doamne!
Adunat-am în păr toamne,
Primăverile-n priviri
Și o vară de iubiri.
Pentru Tine Doamne Sfinte!
Aștept iernile cuminte,
Talmăcind în slova ștearsă,
Taina sufletului, arsă,
Pentru Tine înalț rugă!
Timpul să îmi mai ajungă,
A sorbi foc și scântei,
Din sfințitele femei.
Plec genunchii, pentru Tine!
Fiindcă împlinești destine,
Dezgolite-n primăveri,
Prin secundele de ieri.
Tu mă iartă Doamne... iartă!
Gândurile când mă poartă
Și m-aruncă pătimaș,
În al dragostei sălaș.
Veșnic fie al Tău nume!
Și slăvit în astă lume!
Învătându-m-a iubi,
Inimile a dezrobi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre toamnă, poezii despre secunde sau poezii despre păr
Mai iartă încă un copil...
Mi-e frică de-ntuneric, Doamne,
Nu-mi lua lumina ce-o mai am,
Ci iartă-mă, cu tot cu neam,
Fii blând și bun cu mine, Doamne!
La Tine-s toate cu putință.
Mai iartă încă un copil,
Risipitor și pueril,
Aducător de suferință.
Știu că îmi poți citi în suflet
Și mă încred că-i unul bun.
Nu mă lăsa s-ajung nebun,
Prin rătăcirea mea din umblet.
Eu îți râvnesc Împărăția,
Nu prin durere și suspin.
De bună voie vreau să vin
Și să-ți slăvesc Mărinimia.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre încredere, poezii despre suferință, poezii despre nebunie, poezii despre lectură, poezii despre frică sau poezii despre durere
Mai iartă și tu
Mai iartă și tu... mai iartă și tu
Nu-l lăsa definitiv din viața ta să plece
Chiar de ți-a făcut bucăți sufletu'
Într-un final fiecare rană îți va trece.
Mai iartă și tu. Nu fă de timp risipă,
Glasul lui și-acum se-aude din surdină
Rememorezi printre lacrimi fiecare clipă,
Nu lăsa răceala între voi să intervină.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 iulie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață sau poezii despre sfârșit
Lecții de viață V
Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iartă toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!
Ce-aș mai putea să-ți ofer...
ce-aș mai da din mine pentru tine întotdeauna;
uite îți ofer sufletul meu în palmă;
mă iartă mai mult decât atât ce să-ți spun?!
Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iartă toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!
Mă iartă! și îngerii coboară din cer...
ți-aș dărui viața mea, sufletul, inima, sângele meu..
Mă iartă nu ți-am dăruit nimic atunci
când tu aveai nevoi doar de lacrima mea; mă iartă!
Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iartă toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre îngeri, poezii despre tristețe, poezii despre sânge, poezii despre lecții, poezii despre inimă sau lecții de engleză
Dac-ar fi fost...
Dac-ar fi fost... nici nu era... că eu...
Se pare că... deși.... mai știi.... erau...
Din contră, poate că... așa... mereu...
Acum de ce să.... că tu zici că... sau...
Sunt sigur că.... de fapt... eu nu... în fine...
Se întâmpla sau... nu știu.... numai tu....
Îmi pare rău, cu toate că... ei bine,
Putea să fie... dacă noi... sau nu...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bine și rău
Nick: Maria, iubirea mea... Îmi pare rău! Sincer, îmi pare rău că m-am îndoit de tine, de dragostea ta! Te rog, iartă-mă! Poți oare să mă ierți?!
Maria: Nick, iubitule... Nicky... Bineînțeles că pot, prostuțule... Te iert. Atâta timp cât nu o să mai crezi vreodată despre mine că aș putea să...
Nick: Ssst... Te rog, nu-mi reaminti că am fost în stare să cred un asemenea lucru despre tine. Ce tâmpenie! Îmi pare rău! Nu se va mai întâmpla! Niciodată! Iar dacă s-a întâmplat acum, a fost doar din cauză că te iubesc. Te iubesc mult, mult de tot! Poate prea mult, prea mult... Nu aș putea trăi fără tine! Nu-mi pot imagina cum ar fi viața mea fără tine; probabil foarte tristă. Nu vreau să te pierd! Nici pentru el, nici pentru altcineva. Nu, nu vreau...
Maria: Nici n-o să mă pierzi, prostuțule!
Nick: Și mă vei iubi mereu la fel de mult ca și până acum?
Maria: Desigur, dragul meu. Ca și cum nu s-ar fi întâmplat niciodată nimic. Poate chiar și mai mult, dacă se va putea.
Nick: Mulțumesc, iubito.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire, citate despre viață, citate despre iertare, citate despre tristețe, citate despre timp, citate despre sinceritate, citate despre mulțumire, citate despre imaginație sau citate despre declarații de dragoste
Și acum ce să fac
și acum... ce să fac,
să îți mai scriu, să nu-ți mai scriu,
mă tot gândesc, mă-ntreb și tac,
și-n mine totu-i arămiu
te înțeleg și ai dreptate,
căci cine sunt și de ce vreau,
să îți vorbesc gânduri furate,
din noaptea mea în care stau
și cum de îmi permit să-ți cer,
să te mai chem din nou aproape,
să-ncerc o floare să-ți ofer,
cu albul ei pătat sub pleoape
te înțeleg, chiar de sunt trist,
zâmbesc în colțul meu de gură
și resemnat n-am să insist,
să-ți fur privirea ce mă fură
mă mulțumesc să te privesc,
din când în când în câte-o poză,
visez și-n vis îți mai șoptesc,
că pentru mine îmi ești roză
mă iartă dacă am greșit,
mă iartă și mă înțelege,
mă plec în fața ta spășit,
e dreptul tău de a alege
acum, în prag de sărbători,
acum când noul an sosește,
închide ochii, să-ți dau flori,
deschide-i mari, și-apoi zâmbește
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre trandafiri, poezii despre sărbători sau poezii despre roz
Sunt păcătos
Gustat-am din iubiri amăgitoare,
Plin de păcate sunt și blestemat,
Le-am amețit cu un boboc de floare
Și-n așternut, frenetic, le-am intrat.
Roșesc acum, când îmi aduc aminte,
Puteri mi-au dat cu țuică și cu vin,
Le-am cucerit cu numai trei cuvinte
Mă iartă"Domnul", eu, la El mă-nchin.
Sunt păcătos și hoț, furând iubire,
Plăcere-mpart și fericire-aduc,
Oferte am pot spune, în neștire,
La poarta mea-i vacarm și balamuc.
Sunt păcătos, tâlhar, pentr-o femeie,
Vinul mi-e frate, dar și confesor,
Orice iatac deschid fără de cheie
Știu să iubesc divin, răscolitor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin sau poezii despre femei
Sunt păcătos
Gustat-am din iubiri amăgitoare,
Plin de păcate sunt... și blestemat,
Le-am amețit cu un boboc de floare
Și-n așternut, frenetic, le-am intrat.
Roșesc, acum, când îmi aduc aminte,
Puteri mi-au dat cu țuică și cu vin,
Le-am cucerit... cu numai trei cuvinte,
Mă iartă"Domnul", eu, la El mă-nchin.
Sunt păcătos și hoț... furând iubire,
Plăcere-mpart... și fericire-aduc,
Oferte am, pot spune, în neștire,
La poarta mea-i vacarm și balamuc.
Sunt păcătos, tâlhar, pentr-o femeie,
Vinul mi-e frate... dar și confesor,
Orice iatac deschid, fără de cheie,
Știu să iubesc, divin, răscolitor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răzlețe
I
De ce sunt trist, mă-ntrebi? O, iartă, iartă!
Nu pot să-ți spun... La ce ți-aș spune ție?
De ce să-ntunec dulcea veselie
Din ochii tăi cu jalea mea deșartă?
Tu ești un crin ce crește pe cîmpie
Și poți să stai de strajă-n rai, la poartă.
Pe mine însă un blestem mă poartă
Ca pe o frunză dusă-n vijelie...
De aceea lasă clipele aceste
Să uit ce-a fost și ce va fi o dată,
Si să visăm privind cum înserează
Pînă s-o stinge cea din urma rază,
Pînă ce umbra nopții-ntunecată
Ne-a coperi, cu-ncetul, fără veste...
(...)
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre frunze sau poezii despre crini
False suveniruri - II
Nu-mi ipoteca visele
În răni inutile;
Ascunde cruzimile-n tine,
Mă iartă de regăsiri martire?!
Nu-mi ipoteca visele
În poezii juvenile
Și nu mă trăda pe-un psalm
Mă iartă între ce voi fi și ce eram?!
Nu-mi ipoteca visele
După nopți și zile
Ca să mai împărțim în doi
Și stropul ultim din miezul unei ploi?!
Nu-mi ipoteca visele
Cu metafore ce-ard în lire
Falsificând esențe și trufii
Ca și părinții care fug de copii?!
Nu-mi ipoteca visele
Chiar de ești fără iubire
Ca un emigrant care întreabă
Dacă mai sunt între noi hotare?!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre trădare sau poezii despre metafore
Îmi pare rău... De ce m-ai părăsit
La 15 ani de la dispariția celei ce a fost...
De ce oare mi-a fost lăsat
Să sufăr ani înlăcrimat
Și să trăiesc de parcă nu-s,
De când te-ai dus, de când te-ai dus...
De ce atâtea suferinți
Ce uneori mă scot din minți
Și-atunci eu plâng îndurerat,
De ce-ai plecat, de ce-ai plecat?
De ce? Că doar nu ți-am greșit,
Fără să-mi spui m-ai părăsit,
Sau ți-a fost jenă să mă lași
Să-ți fiu părtaș, să-ți fiu părtaș...
Odorul meu, "Tu" ai știut
Cât am sărit și m-am zbătut
Să fac așa cum ți-ai dorit,
Dar tu m-ai părăsit, m-ai părăsit...
Fii liniștită de știam,
Eu până-n ceruri alergam,
Să te opresc din drumul tău,
Îmi pare rău, îmi pare rău...
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (20 ianuarie 2005)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre viață, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre timp, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre plâns, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre greșeli, poezii despre durerea sufletească, poezii despre dorințe sau citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre dorințe
La revedere, mamă, la revedere, tată!
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
că-n ziua asta caldă de blajin,
nu vin cum vine toată lumea cumpătată,
să dau pomană pentru voi, ca un creștin.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
că azi cu voi e doar singurătatea...
și mă căznesc așa cum niciodată,
și soarta mi-o blestem, și lașitatea...
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
dar știți si voi că sunt plecat la muncă,
și peste tot e-o criză blestemată
și dacă vin, stăpânii mă aruncă.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
voiam să vă aduc o nepoțică,
adică pentru voi, e strănepoată...
adică sunt bunel... la o adică.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
și vă promit c-oi încerca la anul
să vin și eu cum vine lumea toată,
la cimitir, să-și ostoiască-aleanul.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
dar am vorbit mai an cu un vecin,
cu moș Vasile, cel de peste-o poartă,
să iasă-n locul meu la țintirim...
Să toarne câte un pahar de vin,
lângă mormântul tău și-al mamei tată,
iar lumea spună: Să trăim, să-i pomenim!
și liniștea cu clopote să bată.
Și-atunce firea-mi se va liniști,
simțind din depărtări că e iertată,
și buzele-mi uscate vor șopti...
la revedere, mamă, la revedere, tată!
poezie de Iurie Osoianu (9 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini sau poezii despre singurătate