Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Prevestire

Spui că am înnebunit.
Eu doar îți prevestesc toamna,
Văd vârtejul de frunze de castan
Care ne împresoară,
Pe care tu te prefaci că nu-l vezi,
Să știi că nu ești scutită de vreme,
De clipă,
Ieri ți-am adunat nisip alb din plete,
Mă doare,
Te văd mereu la fel,
O vioară într-o clepsidră,
Doar prevestesc toamna.
Tu spui că-s nebun,
Știi că ești încă frumoasă
Că mă joci pe degete,
Dar totuși vine toamna,
Iubește-mă dacă mai vrei,
Te joci cu mine,
Îți stă bine,
Eu îți prevestesc toamna.
Te uiți la castani prin oglinzi,
Cuprinde-mă așa cum știi numai tu,
Ai brațele de marmură.
Mă încearcă anotimpul,
Timpul,
Cărarea asta rece,
Vârtejul de frunze care ne împresoară
Și pe care tu te prefaci că nu-l vezi.
Să știi că nu ești scutită de vreme,
De clipă,
Tu spui că sunt nebun,
Că prevestesc toamna,
Doamne,
Cât de frumoasă ești!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ioana Gărgălie

Nu știi că toamna macii mor?

Mi-ai spus, iubite, în scrisoare
-n veci iubirea ta nu moare
Și-o porți cu tine în eter
Când zbori cu aripi de oțel.

Când zbori peste un câmp de maci
Iubirea-n torțe o prefaci
Să-ți luminezi prin nouri calea
Și pe pământ să vezi cărarea

Nu vezi de-acolo, de departe,
Cărări prea multe,-ntortocheate?!
Și dacă-n lan sunt mii de maci
Ce cale îți alegi? Ce faci?

Iubite, vezinu greșești
Căci pe pământ te rătăcești...
Eu azi mi-am pus în piept un mac
Și într-o torță prefac!

Mai știi? Ți-am spus la început...
E doar un joc! Nu m-ai crezut?
Nu știi că toamna macii mor?...
Rămân doar amintiri... și dor!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Normal că te îndoiești de tine dacă nu îți dai voie să fii tu însuți, adică autentic - exact așa cum simți că ești. Oricât de "perfectă" îți dorești să fie sau crezi este masca ta, tu știi că de fapt acea masca nu ești tu. Și asta te face să nu ai încredere în tine, poate îți este teamă vei fi descoperit, poate nu știi tot timpul cum să reacționezi în acord cu rolul pe care pretinzi îl joci. Însă când îți asumi propria ta autenticitate, gândurile, atitudinile și reacțiile tale vin de la sine. Fără să te mai prefaci, fără să te îndoiești dacă e bine sau nu, fără să simți minți sau că ești acceptat doar pentru că joci un rol. Fii tu însuți și ai încredere în frumusețea autenticității tale!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scrisoare departe

Mi-e dor de tine ca fricii de vină, ca mingii de joc,
ca morții de vii mi-e dor de tine;

ia mai vino la o carafă, înstrăinatule,
ia mai vino să ne sculptăm vișiniu copilăriile,
știi că doar noi și ecoul ne ascultăm la fel de bine,
zâmbetele noastre sunt stafii împrumutate,
știi doar că inimile noastre au aceeași ureche muzicală;

vezi tu - de când ai plecat,
am pierdut acel moment rar în care vorbeam cu mine,
dar cu un mine mai bun;

cad frunze, Ialine, cad frunze cum cad frunzele uscate toamna,
trebuie să știi acel sentiment umbros și rece,
sentimentul ăla care te face să vorbești cu toată lumea de unul singur,
ăla care te înspăimântă și te duce cu gândul la pământ;

mi-e dor, și râs, și fugă, și plâns,
umbrele se arcuiesc la fel, la fel sunt toate cele lăsate-n urmă,
dar nu în aceeași ordine;

și nu mai înțeleg nimic din toamna asta care înoată portocaliu,
din vântul vânăt care răstoarnă toamna nu mai înțeleg nimic,

dar unghia asta de soare, curbând cerul,
unghia asta albă ca două palme impreunate,
unghia asta, doar asta,
o-nțeleg.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Peste mine a venit toamna...

iubito, peste mine a venit toamna,
cu tot alaiul ei, cu toată gama
de melodii prea triste și îngândurate,
iubito, ploaia ei de frunze ne desparte
și unde ești iubito? ești departe...

la fel ca pomii când își pierd verdeața
pe chipul meu sunt riduri dimineața,
mai trag de timp, întind la maxim ața,
deschid larg ochii să-mi gonească ceața
și deapăn printre gânduri toată viața

atât mai fac, iubito și mai scriu,
un rând aștern din visul meu pustiu,
el îmi zâmbește, este amărui,
îmi amintesc pe versuri cum te știu,
cu râsul tău mereu, mereu, zglobiu

și toamna cea din mine mă apasă,
îmi cocoșează trupul, cui îi pasă?
sunt prins de boala ei ca într-o plasă,
îmi cade câte-un fir de păr, dar lasă,
tu cum mai ești? erai cea mai frumoasă

mai am o prietenă, o știi de-atâta vreme,
cafeaua dimineților eterne,
cu ea îmi aranjez atâtea teme,
rămase de azi- noapte printre gene
și-mi simt picioarele cum dor, sunt semne...

și gândesc la tine mai tot timpul,
te mai iubesc să știi, îți chem în vise chipul
iar când sunt treaz cotropește gândul
c-o întrebare ce nu-i știu răspunsul
ce ne-a gonit de noi lăsându-mi plânsul...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să știi doar tu

Să-ți fac pe plac doar eu, doar ție,
-mi spui ce simți doar tu, doar mie,
Să vezi că vreau doar un sărut,
Pentru asta știu că sunt născut.

Să te privesc doar eu, pe tine,
Să te gândești doar tu la mine,
avem ce n-am avut,
Crezând în noi eu am crescut.

știu de ce simt așa,
Acest fior... magia ta,
Cu toți sunt dur, de-orice capabil
Și-n fața ta sunt vulnerabil.

Să știi de ce n-aș renunța,
Să vezi de ce nu aș uita,
știu c-ai vrut ce s-a-ntâmplat,
Tu m-ai ales, tu m-ai schimbat.

Îți șoptesc, să știi doar tu,
Să nu mă uiți, să nu spui nu,
Să știi doar tu de ce trăiesc,
M-am nascut să te iubesc.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Când vine toamna

Perfecțiunea-ntruchipată
In chipul tău frumos de fată
Mi-aduce zâmbetul in zori
Si te culeg dintre scrisori.

Trecut-au ierni si primăveri
Si toate-mi par a fi ca ieri...
In mintea mea ești neschimbată
Și gândul mi se face roată.

Se plimbă toamna prin grădini
Aruncă norii ploi in spini...
Sunt frunze galbene pe drum
Dar știi si tu, ce să-ți mai spun?

Din anotimpurile toate,
Aș lua doar clipele lăsate,
Departe undeva in munți
Când ne plimbam prin văi desculți.

poezie de din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destin în toamnă

Adio, vine toamna,
Am încuiat de dimineață
Toate lacătele inimilor frânte de cu vară,
Îmi adun cuvintele din bruma
De pe marginea drumului
Și mă mut la tine să-ți povestesc
Despre destin...

Adio, vine toamna,
Ajută-mai car niște vreascuri
Din celălalt capăt al Pământului.
Nu întreba despre vreme,
Eu știu despre destin.
Ascultă buletinele de știri,
Ascultă țiglele de pe case cum se învechesc,
Eu pot doar să-ți povestesc
Despre azilurile de noapte,
Despre gări fără trenuri,
Despre iubire,
Despre casele de nebuni,
Despre singurătățile lumii,
Despre destin.

Adio, vine toamna,
Scrii cuvinte de dragoste pe frunze,
Pe frunze de bronz.
Ajută- să dobor plopii uscați
Care au crescut bizar între mine și tine,
Spinii otrăviți dintre mine și tine,
Sârma ghimpată dintre mine și tine,
Eu amte ajut să înțelegi
Că totuși vine toamna,
inimile se frâng,
Vreau să-ți spun povestea
Despre destin...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Galben foșnind

aștept totuși toamna
ajungă din urmă
în negura gândurilor
în care zac
bată pe umbră
pe umăr
cu o mână de frunze
de paie

atingă cu depărtarea
cu vârtejul acela
de chihlimbar
galben
foșnind

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mereu...

Frumoasă ești în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă ești și primăvara
Odată înflorești cu ea;
Frumoasă ești pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Și toamna ești la fel, frumoasă
Pe frunza ta simt iubit!
Tu ești o rază a blândeții
Ce n-o găsești nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuința...
Tu ești frumoasă-n orice timp!...

poezie de (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

Toamna noastră

În fiecare zi îți scriu
cât e de frumoasă toamna,
cum îngerii o pictează pe prispa raiului
și degetele mele o pipăie tandru,
până la ultima frunză...

Îți mai scriu mi-e dor
să îmi spui că miros a mere culese de mâna lui Dumnezeu,
ploaia e o biserică cu brațe coborând din cer...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Iubito, vine toamna!

Iubito, vine toamna peste toate
Bacovia reintră în portrete
Cad frunze picurând singurătate
Și tu ai gesturi parcă mai încete.

Și te iubesc la echinox și după
Iubito, vine toamna să decline
macine, să năruie, să rupă
Al lumii apogeu de feminine.

Cum tu rămâi la țărmure de mare
Eu plec s-aștept și crivăț și omături
Și-mbăt la mese singulare
Cu umbra lui Bacovia alături.

Iubito, vine toamna dinspre munte
Cu ghilotine și anestezie
Tot omul e un snop de amănunte
Care amenință esența vie.

Cu hachițe și mofturi și-alte alea
Îmi ești pedeapsa, dar îmi ești și doamna.
De pomi sinucigași se umple valea
Iubito, te iubesc și vine toamna.

Natura se închide ca un templu
Cu lacăte de fosfor și rugină
Eu morții mele te voi da exemplu
Cât ești de disperată și senină.

Iubito, vine toamna până-n oase
O simt în mâna care ți se-ntinde
Privește, ies fumuri peste case
Iubito, după toamnă vin colinde.

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Încă împreună

nu-mi mai purta de grijă
mi-am învelit bine sufletul în gândurile tale
nu mă mai vezi în profunzime
mă vezi ca tine
așa cum ești tu
cu frunze
cu vocale
cu mâini și cu rădăcini

nu-mi mai purta de grijă
am învățat să hrănesc cu miraje
cu frig,
cu așteptări

și când întorc
văd ce ai devenit între timp
cum respiri ca o piatră
sub apă
prefac în unduiri peste tine
să curgem totuși la vale
încet,
printre bucăți de suflete
și strigăte de nisip
fără să știi
sau să-ți treacă vreodată prin cap
că mai suntem încă
împreună

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vizita

o toamna lunga se arata
prin geamul spart de
vantul furios
tu Doamne azi imi intri in casa
si ma privesti prietenos
nu-s Doamne vrednica
de tine
si vizita se face intre ruine
mi-e sufletul ca un castel surpat
prin care toamna a umblat
smulgand din frunze
ravasind
izbind in usa
tropaind
eu doar pe tine azi te vreau
din prag de toamna Doamne
sa te iau
sa te primesc in inima deschisa
in care toamna a intins
covor de frunze ruginii
stiam ca o sa vii
stiam ca o sa vii.

poezie de
Adăugat de Stela CiobanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Dașoveanu

* * *

e ca și cum acum aș învăța
prima oară să trezesc,
mi-e frică, știi?
tu ești alb,
dacă-mi las buzele să-ți pătrundă în somn,
îți întorci visul bărbătesc spre mine.

"intră
(îmi spui),
uite, îmi dormi a dragoste, a insomnii,
a nebănuire, a râuri,
a îmi ești,
îmi dormi a mine
în gura mea
în venirea venirilor.

ca și cum aseară...
tu nu mai ții minte,
dar te-am îmbăiat în începutul meu,
tu nici nu știi că ești fericită, așa-i?

apoi ți-ai făcut vocea lebădă,
ți-ai tăcut dintr-odată toate cuvintele
pe care încă nu ai dimineți să le spui,
doamne,
și eu știu lacrimile tale vorbesc încontinuu.
femeie,
ce nu ți-am mângâiat ca să-ți adorm apa...

pe urmă ți-am simțit visul în sânge,
intraseși
somn prin somn în somn,
ca și cum știm doar nefirescul firesc
(de sus ninge
în voaluri).

da, probabil... nu,
nu asta voiam să spun,
de fapt trebuie să te conțin, să te înconjur,
femeie albă din somnul meu,
te gust,
bănuiesc doar că ai gust de zmeură.
sau de ocean.
nu știu.
te revendic."

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Misiune

Stol de păsări călătoare a plecat de mult spre sud,
Frunze arămii și roșii cad în roiuri pe pământ,
Spulberând a lor covor vântul năzdrăvan le zboară
Ca într-un joc fără sfârșit, rotocoale ma înconjoară.

Parcă ieri zâmbeai prin lanuri, soare blând și liniștit!
Iar acum te ascunzi de mine, spune-mi cu ce ți-am greșit?
Ești isteț și ții la glume! norii i-ai lăsat un pic
Peste lume sa se adune, să ne sperii din nimic!?

Să te arăți după o vreme, amintindu-ne de tine,
Însă uiți că noi trăim și prin ploaia care vine!
Și prin frigul ce se arată vrând să pară fioros!
Tu nu știi că toamna este anotimpul meu frumos?

Lasă-ți mantia să aștearnă mozaicuri pe pământ,
-mi fac drum până la tine prin frunzișuri cu descânt,
Cu un ghioc de frunze veștezi să-ți ghicesc în viitor,
Într-un templu mitologic, în pădurea zimbrilor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noiembrie

așa ești tu femeie în luna lui noiembrie
ești palidă ca ceața, cuvintele ți-s reci
și te întreci cu norii și te îmbraci în umbre
și te prefaci în frunze de sălcii pe poteci

așa ești tu mâhnită în luna lui noiembrie
când vântul ne destramă în cea din urmă zi
ai aripile-ntoarse și zbori doar către tine
și mie-mi lași abisul de-a nu te mai iubi

așa ești tu femeie în prag de despărțire
ai ochii arși de brumă și buze de strigoi
când îți întorci obrazul eu te sărut pe frunze
și te-nvelesc cu mine când umerii ți-s goi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Miriam Nadia Dăbău

Ce frumoasă ești

Doamnă, ce frumoasă ești!
O să cazi, vezi unde calci,
Părul ți-e ca lâna albă
Sufletul ca pâinea caldă...

Altă dată să m-aștepți,
Să te-ajut si fără preț
Să te țin mereu de braț
Și atunci când stai pe pat

Multe ploi și ierni amare
Au trecut ca raze-n soare,
Ai uitat și cum te cheamă
Vezi, trec anii fără teamă.

Darnu te superi, doamnă!
Așa se întâmplă toamna
Când cocori nu mai zboară
Totu-i cântărit să doarmă.

Șinu te temi știi, doamnă!
Chiar de ar veni puhoaie
Ne poate lovi oricând
Și pe tineri și bătrâni...

E normal că ești așa,
Doar durerea te mai vrea
Orice-ai face nu mai poți
Râzi de-al tinereții zbor,

Una vrei alta primești,
Lacrimi curg și nu-nțelegi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unii-mi spun că ești încă frumoasă

Unii-mi spun că ești încă frumoasă
Eu nu te mai văd azi în nici-un fel
Altădată viețuiam în colibă
Și visam trăim în castel

Poți să duci într-o vale adâncă
Și să-mi spui că mă porți pe câmpie
Ori despre-un crâng de mărunte vlăstare
-mi spui că-i o bătrână vlăsie

Nu știu în ce parte se află apusul
Nici răsăritul încotro vine
Unii-mi spun cu cât ești mai orb
Cu-atât lumea o vezi mai bine

Nu-mi mai văd nici măcar mâinile
Când le duc la gură să mi le mușc
Altădată ocheam Steaua Polară
Și trăgeam în ea s-o împușc.

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.
Teodor Dume

Mamă, vine toamna

nici eu nu mai sunt cel care am fost
știi bine asta
mamă
mimez doar ceea ce am fost
o parte din mine se clatină
precum vântul
din când în când
uit în oglindă și contrazic
de dragul a ceea ce am fost
m-aș pregăti să-și cer ceva dar
cuvintele mi se transformă în umbre
aidoma apei în gheață

vine toamna mamă și
cuvintele nu se mai leagă
știu
tu plângi și desenezi umbre
pentru atunci când
ne vom reîntâlni

mamă,
vine toamna

poezie de din Fără grupă sanguină (2017)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Toamna ca o frustrare

a venit toamna ca o frustrare
simte-i regretele într-un amurg
ascunde-i pudoarea
sub absența rochiei tale
sau chiar într-un sărut ceva
mai lung

a venit toamna ca o insinuare
îmbracă-te cu o câmpie de bronz
cu o ceață
cu ceva
încearcă să-i aduni roua cu buzele
sau sub pleoape
în odaia ta

încearcă să strângi cu mâinile deșirate
umbra cocorilor din viața mea
într-o clepsidră de piatră
într-o oală de lut
sau în poala ta

a venit toamna într-o cămașă intensă
încearcă să umbli în vârful degetelor
prin sufletul meu
printr-o pădure mare cât o tristețe
ori prin duhul ei

a venit toamna pe numele tău
ca o flacără tremurând
calcă ușor printre torțe de arbori
ca printr-un templu arzând
aleargă goală prin iederă
ori mai lin pe pământ

plutește șoptit ca făptura unei frunze
întâmplător
în patul meu căzând
să pot înțelege sensul
și foșnetul clipei
luată de vânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook