(re) Aşteptându-l pe Godot

În grădină personajele glisează
într-o nouă subversiune
printre esenţe, aparenţe,
dezbrăcaţi de secrete.
sinceritatea arde.
ineluctabil
personajele glisează
Aşteptându-l pe Godot...
Cel ascuns după paravan
amestecă pregnant
florile, fiinţele, spiritele,
marionetele, adevărurile
amăgindu-i cu verbalismul său catifelat.
după care pleacă
să danseze farandola
în Piaţa Mare.
A uitat de Godot...
O să angajez un bufon,
să le schimbe destinul
scatologicelor personaje.
Aşa m-a sfătuit Godot....
Şi pentru că Estragon şi-a abandonat
ghetele la marginea drumului,
la cădrea nopţii
o să plec desculţă prin pădure
şi o să adorm în braţele copacului...
Jos mişună tâlharii.
Eu am întâlnire cu Godot.
Celor de sub copac
Godot nu le va mai apărea nici în vis...

poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În semn de solidaritate cu actorii, aceiaşi spectatori au decis să revină în sala de spectacole în fiecare seară, "Aşteptându-l pe Godot". Godot se lasă încă aşteptat...

Mihail Mataringa (28 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Godot

Godot rămâne pseudonimul fericirii imposibile.

definiţie aforistică de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-ale tranziţiei sau Treptele integrării - IV

Cel mai realizat, pe toate planurile,
pare a fi doctorul Faust.
După ce i s-a decernat premiul Nobel,
numele său ilustru figurează în vitrinele tuturor librăriilor
şi în mai toate publicaţiile.
Guvernele nu au cum să nu ia în considerare
opiniile sale,
mai ales când presa scrisă publică ştiri senzaţionale
despre iminenta sosire a lui Godot,
care panichează comunitatea
şi scindează societatea: pro şi contra Godot,
în timp ce autorităţile devin neputincioase.
În aceste momente critice,
doctorul Faust este invitat la toate posturile de televiziune.
Doct, nuanţat,
prestigiosul cărturar explică – pe un ton cald şi cuceritor –
că societatea are mare nevoie, desigur, de sărbătorile purificatoare
ale naşterii şi învierii lui Godot,
că Godot constituie, desigur, unul dintre cele mai frumoase mituri
ale omenirii,
dar – după cum susţine doctorul Faust
la o oră de maximă audienţă –
societatea nu mai are de ce să aştepte venirea lui Godot
deoarece Godot, ca persoană, nu există
decât în imaginaţia exaltată şi bolnavă
a unei minorităţi fundamentaliste.
Datorită acestei intervenţii televizate salvatoare,
nevroza comunitară este vindecată,
reconcilierea socială redevine posibilă,
iar despre pact nu se mai pomeneşte...

poezie de Traian Călin Uba din Şi totuşi, rodim
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorii joacă
"Aşteptându-l pe Godot"
Dar el nu vine

haiku de Mihail Mataringa (24 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se aud încă paşii lui Godot.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-l voi aştepta pe Godot decât sfertul academic.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (mai 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Margarete

vine! nu vine! vine! nu vine...
aşteaptă!
aşa mi s-a spus de nenumărate ori
încât am ajuns să cred că asta-i numele meu adevărat
vine! nu vine! vine! nu vine...
fiecare zi se prelungeşte până se lipeşte de alta
şi tot aşa, zi după zi, epuizarea se căţără lingându-mi picioarele
aşteaptă. aştept. aşteaptă. aştept. aştept. aştept.
după care mi-am zis că am devenit zeul aşteptărilor
aşa cum şi Luna este zeiţa mareelor
aşteaptă!
şi-am aşteptat, dar Godot venea întotdeauna după unsprezece seară
abia târându-şi picioarele de la teatru şi se prăvălea lângă mine
zicând stins "a fost un triumf"
după care îşi desfăcea pachetul şi lua o muşcătură zdravănă
din tăcerile sleite... dacă ai fi văzut...
aşteaptă!
şi vedeam revoluţiile spălându-şi mâinile de sânge
nopţile ca şi cruciadele aveau ore bine stabilite
iar paznicul striga lipindu-şi incertitudinile
de suflul felinarului
aşteaptă!
şi Golgota fremăta sub biciul ploilor fulgerate
încât până şi perdeaua templului
a fugit despletită din calea istoriei
aşteaptă!
şi-aşa am aflat că la început a fost cuvântul
şi cuvântul eram eu şi eu eram cuvânt
aşteaptă... mă

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mic dejun cu Godot

Otrava e cuminte ca un prunc,
Mă trage de aortă şi de limbă
Şi-n mine, liniştit, parcă se plimbă
Cu barca înspre care mă arunc.

Nelămurită, o poftesc la ceai.
O mângâi de la gleznă până-n hău
Şi-i este bine şi mi-e foarte rău,
Şi mă dezbracă şi îmi spune "hai!".

Privirea peste sânul ei sticlos
Îmi cade şovăielnic şi precar,
Îşi face loc în sânul meu amar,
Cu limba desfrunzită până-n os.

Mă copleşesc spre seară scarabeii.
În faţa filarmonicii, se sting
Doi ochi îngălbeniţi, care mă ling
De moartea mea şi poate a femeii.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am uitat

Am uitat de mine într-un vers
M-am ascuns într-o lacrimă
Şi-n cădere lentă m-am prelins
De sus în jos într-o sferă infimă.

Am uitat să trăiesc şi am adormit
Pe caldarâm, cu faţa în sus şi am visat
Într-un dor mereu nemărginit
Am pierdut, mai apoi şi ce-am sperat.

Am uitat să mai respir în zborul căzut
Şi în propria-mi nimicire am atins
C-un cuvânt, un tărâm nevăzut
Dar oarbă fiind, l-am pierdut şi s-a stins.

Am uitat să dispar dintr-un vis în zori
Şi am văzut o lacrimă ce m-a topit
Transformând clipa mea în vapori
Într-o frunză veştedă m-am risipit.

Am uitat că trebuie să mai şi gândesc
M-am ascuns într-o cochilie de melc
În secret, am abandonat tărâmul lumesc
M-am cuibărit în lună-n patul semicerc.

Am uitat de un vis, dar şi el m-a uitat
Prin firul vieţii ce mereu se-nnoadă
Mai am minutul ultim ce l-am aşteptat
Ce vis ar mai putea să se-ntrevadă?

poezie de Violeta Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciudat roman, America lui Kafka: într-adevăr, de ce şi-a situat tânărul prozator de douăzeci şi nouă de ani acţiunea primului său roman pe un continent unde n-a călcat niciodată? Alegerea arată o intenţie clară: aceea de a nu face realism, mai mult, de a nu face ceva serios. Nici măcar nu s-a străduit să-şi suplinească ignoranţa prin studiu; şi-a format propria idee despre America după lecturi de mâna a doua, după tot soiul de reprezentări populare, şi, într-adevăr, imaginea Americii este (intenţionat) alcătuită în romanul său doar din clişee; în ce priveşte personajele şi trama povestirii, sursa de inspiraţie este (aşa cum aminteşte în jurnal) Dickens, în special David Copperfield (despre primul capitol al Americii, Kafka spune că e o pură imitaţie a lui Dickens): el preia motive concrete, se inspiră din personajele lui, şi mai ales din atmosfera în care se scaldă toate romanele sale... America lui Kafka este o literatură inspirată de literatură, ba este chiar, în genul respectiv, o operă clasică, dacă nu chiar fondatoare.

Milan Kundera în Testamente trădate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părăsindu-l pe Wang Wei

Tot amânând, fără tragere de inimă, am aşteptat
Zi după zi acest moment, acum trebuie să plec.
Cât de plăcute ar putea fi florile de pe marginea drumului
Dacă ele nu mi-ar şopti la revedere, vechiul meu prieten.
Stăpânii acestei lumi sunt aspri cu noi,
Iar oamenii de afaceri nu sunt asemeni nouă.
Mă întorc acasă, nu mai spun nici un cuvânt.
Voi închide poarta de la bătrâna grădină.

poezie de Meng Haoran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banchetul reginelor

Regină şi damă,
Regină silfidă,
Regină aleasă,
Regină perfidă.

Regină de rouă,
Regină de pică
Să vă dea vouă
Un Lear, spaimă, frică?!

Regină şi rege
Şi tură de var,
Nebunul, pionul,
La clownul precar.

Othelo şi Hamlet
Şi-Ofelie bună,
Cunună de spini
Şi crinul cunună.

Mi-e dor de-o lăută-
Fragil menestrel
Ce cântă din frunză
Acerbul duel.

Senior Don Quijote
Şi tu, Sancho Panza,
Matale, lord Byron,
Uitaţi aroganţa!

Şi tu, aşteptare
Pe plaiul Godot,
Eram fulgul serii,
Iar nu poliglot.

Mi-e dor, Mona-Lisă,
Surâsul tău spune!
Te-asemeni cu-o missă
Ce nu are nume.

O, tu, Julieta,
Romeo e trist!
Păşea lin egreta
Într-un ametist.

Tristan şi Isolda,
Voi unde-aţi plecat?
Fecioară Marie,
Ce vis minunat!

Mi-e dor, o, prinţesă
A versului meu,
Pe buzele tale,
Cuvântul meu, zeu.

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tom Lefroy: Viciul aduce după sine necazuri, virtutea aduce recompense. Personajele rele sfârşesc rău.
Jane Austen: Exact. Însă în viaţă, personajele rele adesea prosperă. Uită-te la dumneata.

replici din filmul artistic Jane
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inflaţie barocă

Într-o inflaţie barocă
De presupuse sentimente,
De pretenţii şi orgolii nejustificate
De interese şi personaje caragialeşti
Unii nu-şi mai găsesc locul.
Într-o inflaţie barocă
De presupuse argumente,
Privesc
De pe cerul meu exaltant
Personajele, măştile,
Prăpăstiile, corolele,
Citadelele, abisurile
Şi din nou cerul.
În această inflaţie barocă,
Măştile au intrat
Şi în lumea mea...
Am deschis simplu poarta,
Şi le-am poftit
Fără să le mai cer acte,
Diplome, CV-uri....
Dar aurul a început să curgă
Perlele, mărgelele, paietele,
De pe precarele măşti veneţiene.
Panglicile s-au desfacut
Iar penele şi-au zborul...

Răspuns către George Mihalcea
Deschisă-i poarta dintre lumi
Cu moartea albă în neaşteptare
Noi cu Homer printre genuni
Veghem minuni cotropitoare

poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când filmez, am nevoie să simt că plec într-o aventură, am nevoie de o pauză din viaţa de zi cu zi. Personajele ficţionale sunt însă atât de intruzive, încât trebuie să fac un documentar după aceea, ca să revin la realitate.

citat din Bertrand Tavernier
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihiatrul m-a sfătuit să-mi adorm înainte fricile, iar după asta pot să mă culc şi eu.

aforism de Alex Dospian (februarie 2022)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te lua după aparenţe, ci după esenţe.

aforism de Harry Ross (iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personajele pe care le interpretez sunt, de obicei, rebele. Câştigă prin refuzul lor de a juca după regulile tuturor celorlalţi.

citat din Harold Ramis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât cele negative cât şi cele pozitive, personajele sale sunt sitilizate după modul misticii bizantine şi, prin aceasta, Dostoievski e în istoria culturii moderne reprezentantul cel mai de seamă al geniului ortodox.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac personajele care au faţade puternice şi apoi au secrete. Ele au fisuri.

citat din Eva Green
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!