Tristețea
Curgând în marea nesfârșită
De lacrimi reci, otrăvitoare
A ta ființă se scufundă,
În rugina-i muritoare.
Mergând tăcut printre mulțimi
Ce dispar cu totul în pustiu,
Doar tu, căzut în solitudini,
Rămâi cu-al tau suflet, încă viu.
Uitat în lanțurile grele
Ce-n haosul frenetic te cuprind,
Înnăbușit iar, intre gratiile
Neînțelesului din gânduri, suferind.
Adormit de cantecul uitării,
Crezi-n zadar, ca-l tau coșmar
De zori, în tărâmul visării
Fi-va alungat, cu-al tau amar.
Simțind dar, dintr-o dată,
Cum lumina cald pălește,
Și zâmbind, totu-ți arată:
O clip-a fost. Trăiește!
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre uitare
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre singurătate
Citate similare
Ma pierd
ma pierd in ochii tai caprui,
ma pierd in stele si innebunesc,
ma pierd in flori de crizanteme
iubind chipul tau ceresc
ma pierd printre ramuri,
ma pierd pierd printr-un rece vant,
ma pierd dupa zare
cu lacrimi reci usor plangand
ma pierd in intuneric
ma pierd chiar si-n lumina
ma pierd de mirosul tau
de flori de crizantema
ma pierd printre frunze
imprastiate doar de vant
ma pierd de chipul tau
ce-l vad mereu razand
ma pierd in visul tau
ma pierd in al gand
se pierd si ochii mei
te pierzi si tu in vant
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre crizanteme, poezii despre stele, poezii despre ochi, poezii despre frunze, poezii despre flori sau poezii despre crengi
Adevărul
Priviți atent cum strălucește
Asupra cine-i reușește
Să sară-al eului hotar,
Din gând străin, plin de amar.
A sa lumină, doar există
Tot în rest, deși persistă,
Iluzii triste ce cuprind
Vâltoarea mării suferind.
Atât de-aproape el se află
Încât voind se și arată
Din tărâmul fericirii,
Stăpânul viu al nemuririi.
Căci ce poate fi mai sus
De realul ce-n curaj e dus
Peste lumi și peste sine
În vârful culmilor divine?
Priviți-l plin de-sa onoare
Trăiți în lumina-i iubitoare,
Iar dacă toți l-ar ocoli
Tu, singur, în el să fii.
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre onoare, poezii despre gânduri, poezii despre graniță, poezii despre fericire, poezii despre existență sau poezii despre curaj
Privesc
privesc la
zborul tau lin
peste haurile vietii
te astept mereu
intre clipe care
se arunca spre noi
strivindu-ne
mi-e dor sa gust din
surasul tau
sa te cuprind cu
inima as vrea.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre inimă sau poezii despre dor
Parfumul tau
parfumul tau, ah parfumul tau
ca un sipot albastru-ntre mreje
se-ntoarce din vremi apuse in muguri
desface privirea in stropi de lumina si fluturi
ce raze inalte atrag eterand emisfere
cuantica sa rezonanta
din ganduri pictate-n biserici
acopera viduri si prafuri si traznet
se lasa pe inima redusa la samburi
parfumul tau suav ca o lira ce tace
adoarme copiii culcati la taine in poale
seduce magia plecarii astrilor peste zare
timp ce apune in spice
crescute pe piepturi plouate cu stele
parfumul tau emisar din etherii de vise
fascinant in electrica apropierii curate
ma-mbata ca prima minune simtita in lume
la nasterea mea dintre raze-n furtuna
parfumul tau, ah parfumul tau de vioara
cuteaza lumina s-o lase-ntre ceturi
ca dangat de clopot patrunde in vanturi
si trece in suflet hoinar de ceruri
din torte-nramate...
tac imbatat in parfumul tau ca un dor peste noapte
poezie de Marius Pop
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre timp sau poezii despre seducție
Rondelul Marii Ivorii
de ochiul tau se sparge inserarea
pe trupul tau se tanguie pustiul
corabii lungi insangera cararea
cu rani adanci brazdandu-ti vinetiul
iti tipa albatrosii lung chemarea
muindu-si in sineala alburiul
de al tau ochi se sparge inserarea
pe al tau trup se tanguie pustiul
la sanul tau urmandu-si cautarea
isi unduie talazul sidefiul
iar luna inmarmoreaza tulburarea
scaldandu-si in tenebre argintiul
de ochiul tau se sparge inserarea.
rondel de Sorin Tilita Dolhesti
Adăugat de Andreea Sipos
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ochii tai
ma ratacesc in adancul
ochilor tai negrii
intre stelele de pe cerul
privirii tale
chipul tau ma urmareste
inchis in inima mea
din care curge iubirea
ca un izvor
din care sorbi insetat
tin in brate amintirea
surasului tau
rup raze de luna
si imbrac chipul tau
care ma urmareste.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre iubire, poezii despre amintiri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Credința
Omu-și scaldă-n infinit știința
Stropindu-și în zadar dorința
Cu sudori, din neputința
De-atinge cei doi sori:
Realul viitorului târziu
Ce surprinde-a minții cale
Cu-al său vis pur, auriu
Ori, coșmar vag, cenușiu.
Nevăzutul, ca o ființă rară
Pe tărâmuri nesfârșite-aleargă,
Definind umanul "a simți"
Făr-de care n-am mai fi.
Dar, chiar și cel ce nu cuvântă
Gângurind, ca prin miracol
Poate simți deja trăită
Clipa vie, mult dorită.
Viitorul, deci, devine
Realul viu, desăvârșit
Prin speranța roditoare
Din preștiinți doveditoare
Nevăzutul se preschiimbă,
Dând orbire ochilor,
Căci dovada evidentă
E deasupra ființelor.
Prin el, deci, omul viu trăiește
Căci, așa doar reușește
Să uneasc-a firii inimi
Cu Cel ce însuși Este.
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre dorințe, poezii despre știință, poezii despre perfecțiune sau poezii despre infinit
Ma visam viu
M-ai auzit? Stand in spatele tau?
Ai stiut macar ca am fost acolo?
Ai simtit lactimile mele curgand
Doar apa de ploaie pe umarul tau
Nu ai crezut niciodata cu adevarat,
In fiecare vis netulburat
Erai
atat de aproape, n-ai crezut
Tu m-ai uitat, eu m-am pierdut.
Chiar daca stiu ca inca sunt,
Nu te mai vad si ma incrunt
Ai renuntat la vis, ai renuntat
Totul doar pentru un glob spart!
De ce ma uiti? De ce ma lasi?
Fara sageti si tolba, condamnat arcas
Trup fara chip, umba fara suflet
Auzi si tu cum bate inima atat de incet?
Ma simti racindu-ma de dor,
Nu-mi mai amintesc si ma-nfior,
Clipa cand ma visam viu,
Stiam ce sunt ce vreau sa fiu
poezie de Radu Ciu
Adăugat de Medeea Pascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre ploaie sau poezii despre apă
In glasul tau
In glasul tau fecioara
Vanat-am sute de sperante.
Iubeam si flori, iubeam si basme.
In glasul tau fecioara
Vazut-am sute de dorinte
Iubeam fantome, iubeam fantasme.
In glasul tau fecioara
Gasit-am mangaiere.
Iubeam si ochi, iubeam si gura.
In glasul tau fecioara
Auzit-am de iubire.
Iubeam iubire, iubeam si ura.
poezie de Relu Cazacu (20 iulie 2009)
Adăugat de Relu Cazacu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre gură sau poezii despre fantome
Poveste de iubire
De iubit, iubeam la întâmplare si pe apucate.
Ba chipul tau frumos, suav si dulce,
Ba corpul tau cu forme pline si tari.
Astea toate din aduceri aminte si indoielnic,
pentru ca n-am gasit nimic serios in mintea mea,
pana cand nu ti am intalnit sufletul.
Sufletul tau bun, cald si maret.
Iar atunci, ce am facut?!
Am dat mintea pe suflet si l-am intalnit pe al meu.
Era zgribulit intr-un colt, coplesit de atata lumina.
Nedumerit, intrebator si infricosat sa nu piarda caldura ce il mangaia senin si dulce,
frumusetea zambetului tau cu care se trezea in fiecare dimineata.
Vazand toate astea,
mintea a dat frau liber focului pasiunii,
impingand sufletul si mai tare in bratele infinite ale dragostei pt tine... pana astazi!
Sau pana maine!
Pana te voi intalni din nou...
poezie de Silviu Petrache (15 octombrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre povești de dragoste, poezii despre libertate, poezii despre frumusețe, poezii despre foc sau poezii despre corp
Moarte
Moarte, tu esti o iluzie.
Misterul tau, face sa creada
O lume intreaga:
Ca viata e reala
Mi-aprinzi gandirea
Cand mi-amintesc de tine
Esti geniul meu, esti nemurirea
Aprinzi in noi lumina
Si iubirea.
Tu, dai valoare, de jur imprejurul meu,
Tu esti creata de un zeu,
Tu esti creata cu un scop ascuns:
Ca sa iubim mereu.
Farmecul tau ma tine, tainic,
Printre oameni, desi as vrea sa mor
As da orice sa fiu nemuritor. As da orice
Sa traiesc, doar imbibat, de parfumul tau,
Ispititor. Fug, dar revii spre mine, ca un izvor.
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre valoare, poezii despre promisiuni sau poezii despre genialitate
Dor
Stau si-ascult corbii cum urla
In codrul negru si pustiu.
Ecoul lor straniu mai suna,
Aici nimic nu mai e viu.
Sunt moarte crengile cu frunze
Si vantul bate aspru rau.
Sangele-mi fierbe pe buze,
Rostind incet numele tau.
Si apa tulbure mai curge
Ducandu-se repede-n hau.
Chiar si cerul, doamne, plange,
Plang si eu de dorul tau.
poezie de Cristina Valcu
Adăugat de Cristina Valcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri
Ceas gemând
Solitar, ca-ntr-un pustiu de râuri
Își soarbe necontenit durerea
Culegând din al meu dor, frânturi.
Îl vedeți, tăcut și rece fiind
Și-atunci, nepăsător, îl credeți
Că trece peste voi, murind.
Dar, apropiați a voastre inimi
Și simțiți cum geme-n sine,
Străbătut întruna de lumini.
De ani întregi fidel tot bate,
La locul sau cel prăfuit
Omul viața și-o socoate.
Știți voi oare că fiece ticăit
De voi l-ați și pierdut,
Pentru el e-un prunc iubit?
El nicicând nu a uitat
Deși, de mult a fost,
Prima clipă ce-a creat
Cu amar, de-atunci, așteaptă
Ca o clipă, doar,
Să o vadă vie, coaptă.
Gemând, copiii-și duce
Zi de zi, doar în mormânt,
Și niciunul nu se-ntoarce.
Dar, iubind, mereu el știe
Că toți cândva vor fi-nviind
Și-atunci nici moartea n-o să fie,
Nici clipe reci și muritoare
Nici alb mormânt cu iz de floare
Nici negre văi, pustiitoare.
Ceasul ticăie gemând,
Printre lacrimi, el privește
Și măsoară timp, sperând.
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre văi sau poezii despre râuri
Libertatea
Plângând-au mulți la sânul tău,
Tu, mamă ce-n chin i-ai părăsit.
Murit ți-au fiii-n gândul rău,
De așteptări-n van s-au veștejit.
S-au tot uitat cu ochi pietriți
Căutând în disperare-a ta privire
Dar tu, i-ai ocolit, rămași înmărmuriți
În crunta-ți nemurire.
De ce-ai fugit precum visarea
Ce lasă nopțile pustii?
S-a întrebat de-atunci chemarea,
Anilor târzii.
Generații vide-au cercetat
Tărâmul lumii nepătrunse
Crezând că încă n-au aflat
Sursele-ți de vieți ascunse.
Dar ale luminilor copii
Regăsit te-au a lor mamă
Ce-i așteaptai din vremuri timpurii
Pansând cu lacrimi dulci pe rană.
Caci de mult, ei au aflat
C-a ta sursă nesfârșită
Din veșnicul vis cântat,
În ei însăși se arată.
Căci și tu ai fost creată
Ca noi toți, din focul viu
Deci și tu, sfios plecată
Stai în gându-i auriu.
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre muzică sau poezii despre mamă
Este deja o certitudine că obiectele din jurul tau au o actiune directa asupra creierului tau.
citat celebru din Jules Verne
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre creier
Printesa ghetii
Cand prin ferestre se zidesc amurguri,
Risipind in clepsidre nisipul ce s-a scurs,
Ramane doar drumu-n abundele desisuri,
S-ascunda diminetii albastrul tau suras.
Iubirii noastre tocmai i-am cantat prohodul.
-durere expandand printre simturi parfumul-
Fire de panza de paianjen ne mai leaga,
Departe a stins lumina inca fumega.
Atat de rece esti, si-i atata hau,
Doar stalactitele te iubescului tau
Cazand suna fals cand sparg vioi,
Linistea de gheata deschisa intre noi.
poezie de Adrian Silviu Mironescu
Adăugat de Dora Raducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip sau poezii despre albastru
Trist
iubirea ta in mintea mea
o ploaie -n luna lui Cuptor
sarutul tau de catifea
mister, enigma noptilor.
privirea ta in ochii mei
caldura-n noptile mai reci
ca o fantana de scantei
in jurul caruia petreci.
refuzul tau in gand mereu
prapastie spre infinit
ce-a fost odata doar al meu
azi m-a lasat m-a parasit
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- citate de Vlad Bălan despre tristețe
- citate de Vlad Bălan despre timp
- poezii despre prezent
- citate de Vlad Bălan despre prezent
- citate de Vlad Bălan despre ploaie
- citate de Vlad Bălan despre ochi
- citate de Vlad Bălan despre iubire
- citate de Vlad Bălan despre infinit
Luna neagra...
In causul palmei tale, inima mea se sfarma,
Picurand sfasietor lacrimi moi de roua...
Cu fiecare clipa, inspir umbra ta adanca si cruda...
Sunt precum smoala in mainile tale
Usor, tandretea ta ma invaluie...
E rece mormantul tau, acolo, sus, in stele..
Ma avant cu aripile scaldate in lumina,
Prabusindu-ma tacut in tristetea abisului tau...
Caci nastem mereu... doar haos...
din iubire....
poezie de Roxana Breazu
Adăugat de Ana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre prăpăstii sau poezii despre aripi
Sarutul tau
Daca sarutul tau
ma poate distruge,
atunci sa lasam
lipsa de vorbe
sa se inghesuie intre noi,
ca o umflatura,
formand un zid
fantomatic,
inalt pana la cerul,
in care numai
Dumnezeu,
in eternitatea lui,
ne poate intelege.
poezie de Subhendu Kar, traducere de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie sau poezii despre Dumnezeu
Dreptunghi
printre stancile arcuite patate doar de sange,
urc trepte tenebroase si sufletu-mi chiar plange,
vad o casa mititica, umbrita doar de-un plop
si din norii vagabonzi cad reci si rosii stropi,
si florile-s rosii si plang de-al tau dor
intr-o gradina dreptunghiulara eu sa vrea sa mor
de dorul tau iubito si pentru al tau amor,
v-oi putea-mi uita durerea-mi si v-oi putea s-adorm,
s-atunci cerul rosu se va-nsenina
si-n racla noastra rece o raza va lumina
si ne va stropi cu lacrimi calde, acel plop curat
atunci sa-ti dai seama ca eu te-am adorat
caci ai fost femeia nimanuia desi multora ai fost,
dar toti te-au iubit cu o iubire fara rost,
eu te venerez iubito, si inca te iubesc,
femeie cu trupul rece dar cu chipul prea ceresc,
n-am sa te uit nicicand mereu ve-i fi aproape-mi
dar fara tine-n racla v-oi fi-n singuratate-mi
si acea casa mitutica umbrita doar de-un plop
e un cavou rosu, melancolic, cu un singur, rece, mort
eu stau langa tine si-ti patez haina alba
cu lacrimi reci de sange si imi este teama
sa te-ngrop iubito fiindca atunci am sa te pierd
mai bine ma-ngrop cu tine si nu ma mai destept,
asta-mi e dorinta si rau n-o sa-mi para
c-am sa dorm o vesnicie in gradina dreptunghiulara
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre vestimentație, poezii despre vagabondaj sau poezii despre nori