Prietenii
Prietenii sunt poame rare,
nu cresc în pomi,
nici în livadă
și când sunt copți nu stau să cadă
bonomi
pe oricare
cărare.
În staluri stau toți și sclipesc
cât ziua e de lungă,
mai gânguresc,
mai ațipesc,
ba se mai și alungă,
sau de la masa ta lipsesc
când soarta ți-e nătângă.
Dar toți ajung judecători,
și îi mănâncă ciuda
când printre ei, toți trădători,
găsesc câte un Iuda...
poezie de Christian W. Schenk din Convorbiri literare (20 ianuarie 2019)
Adăugat de Andrei Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre trădare, poezii despre prietenie, poezii despre mâncare, poezii despre justiție, poezii despre creștere, poezii despre copaci sau poezii despre Iuda
Citate similare
Toți oamenii devin pentru mine posturi de televiziune. Toți oamenii sunt ziare. Toți oamenii sunt știri. Din când în când, câte unul pare om: când nu mai emite.
citat din Radu Cosașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre știri, citate despre televiziune, citate despre jurnalism sau citate despre devenire
Toți și toate
Toți își dau părerea despre toate, dar
Niciunul nu te întreabă ce mai faci,
Toți îți sunt prieteni pe față,
Iar când nu ești de față, dușmani.
Toată lumea își dă cu presupusul,
În loc să afle de la tine răspunsul.
Toți sau toate găsesc motiv de bârfă,
Îi răsfoiesc pe unii și pe alții,
Mai ceva, ca pe o revistă.
Toți și toate au etichetă pentru fiecare,
Dar ei gândesc ca un oarecare.
Toți se alătură mulțimii toate,
Toate răstălmăcesc vorbe aruncate.
Dacă toți ar face reuniune cu toate,
Ar echivala cu totalitate,
Drepturi în egalitate,
Frăție și unitate.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prieteni și dușmani, poezii despre dușmănie sau poezii despre bârfă
Când mă ridic pentru nivelarea "claselor sociale" nu admit dominația nici uneia dintre ele. Sunt împotriva teoriei: scoală-te tu, ca să stau eu!... Sunt pentru: scoală-te tu, să stăm toți, firește toți cei care merităm un pic de odihnă!
Tudor Mușatescu în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre odihnă
Detașare absolută
Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se îmbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum mulți se nasc și mor
Cum alții fără niciun rost trăiesc
Cum viața trece iute ca un nor...
Stau și privesc.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre stele
- poezii despre război
- poezii despre prezent
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre bani
Vis alb...
Vis alb, azi îmi fac cărare,
Printre ramurile tale,
Să-mi găsesc iar bucuria,
De a-mi cânta copilăria,
Când pe deal sau jos în vale
N-aveam piedici la picioare,
Nici la gura înghețată
Când cântam din poartă în poartă,
Cu prietenii în hoardă...
Doar colinde bătrânești,
Pe la uși, pe la ferești,
Sfânt Crăciun să ne trăiești,
Că pe toți ne mântuiești,
Prin nașterea lui Isus
Și minunea din povești.
poezie de Valeria Mahok (20 decembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre văi, poezii despre visare, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre picioare
Fără rest
Micuț cât o alună,
Mare cât un uriaș,
Toți suntem la fel de mari
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Bogat cât șapte țari,
Sărac cât un păduche
Toți suntem de-o mamă
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Roșcat, negru sau portocaliu,
Alb sau galben ca o lumânare,
Toți suntem aidoma
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Poate că cea mai bună cale
Să împăcăm pe fiecare
Ar fi ca Dumnezeu să stingă lumina
Și să ne trimită la culcare!
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre sărăcie
- poezii despre superlative
- poezii despre religie
- poezii despre păr roșcat
- poezii despre negru
- poezii despre mamă
- poezii despre lumânări
- poezii despre galben
Zapis
Câte jalbe stau în suflet
cine oare le citește
când tot sângele-i un scâncet
taina cine-o deslușește?
Când se dumică privirea
și sunt țăndări în cuvânt
cin' ne face-orânduirea
între cruguri și pământ?
Câți judecători de pace
dau sentinți de-mbrățișare
bun comun cât să provoace
zâmbetul, de-naripare?
Clauză de confidență
mai primim pe termen lung
s-aibă dragostea fluență-n
cursul patimii-ndelung?
Doamne, anuleaz-afectul
celor ce știu a răni
le desfă-n două ''perfectul''
(in)completul de-a iubi.
De n-au conștient garant
nu le da în dar prezumții
dă-n prescripție- vacant-
lasă-i, Doamne fără funcții
Câte jalbe stau în suflet
cin' le pune pe hârtie?
când durerea se prescrie
prin înscris, de poezie...
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre zâmbet, poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre pace, poezii despre lectură, poezii despre hârtie, poezii despre durere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
ZIUA BIODIVERSITĂȚII (22.05)
Ca ea, tot anul, alta nu-i,
Când toți bărbați sunt egali:
Cu toți aceia, -și-s destui-
Ce-s porci, măgari sau papagali.
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre timp, epigrame despre porci, epigrame despre papagali, epigrame despre măgari sau epigrame despre bărbați
Sunt o muscă în fața acestei societăți, o muscă scârboasă, inutilă, mai deșteaptă decât ei toți, mai cultă decât ei toți, mai nobilă decât ei toți, dar o muscă mereu cedându-le calea, umilită de toți si jignită de toți.
Dostoievski în Însemnări din subterană
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre muște, citate despre inteligență sau citate de Dostoievski despre inteligență
Cei ce vom fi
Trei felii și trei copii,
Cât de dulci sunt împreună!
Dulce-i pepenele... știi,
Dar mai dulce-n a lor mână.
Îi privești și simți iubire,
Dar și-o liniște mai simți.
Chipul lor... o amintire,
De când toți eram cuminți.
Nu chiar toți, eu n-am fost unul,
Alergam o zi lumină,
Fugăream vis ca nebunul,
Fără frică, fără vină.
Stau, mă uit la ei acuma,
Fost-am toți exact la fel,
Frați cu soarele și luna,
Suflete-n decor pastel.
Ne fugea iarba-n picioare
Și ne colora-n genunchi,
Eram zâmbet și candoare,
Dar și strigăt din rărunchi.
Trei copii... le va fi bine.
Să veghem asupra lor,
Fără ei, nu va fi mâine,
Cer albastru fără nor.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre viitor, poezii despre timp, poezii despre nevinovăție sau poezii despre nebunie
Ce om mai este și Degas! Toți prietenii l-au părăsit; am fost printre ultimii care au trebuit să plece, chiar dacă nu am putut să stau până la sfârșit.
citat clasic din Auguste Renoir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfârșit, citate despre prietenie sau citate despre Edgar Degas
Casa de pe deal
Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus,
Casa e-închisă și tăcută:
Nu mai e nimic de spus.
Prin peretele ruinat, distrus,
Un vânt rece și neprietenos strănută:
Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus.
Nu-i nimeni pe-aici, dispus sau indispus,
Să-ți spună ceva cumplit sau de Doamne-ajută;
Nu mai e nimic de spus.
De ce-am mai rămâne noi, un biet surplus,
În ținutul amar al florii de cucută?
Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus.
Suspinele noastre nu se-aud și parcă nu-s,
Iar pentru ei sunt o necunoscută:
Nu mai e nimic de spus.
E jale, ruină, toate-s la apus
În casa de pe deal, cândva plăcută
Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus:
Nu mai e nimic de spus.
poezie de Edwin Arlington Robinson,18691935, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre tăcere sau poezii despre flori
Când stau cu voi la masă
Când stau cu voi la masă
Și închin un pahar cu vin.
Viața îmi pare mai frumoasă,
Îmi pare un vis sublim!
Vă ascult cum vorbiți,
Despre niște lucruri atât de banale,
Dar sunt mulțumit că soarta
V-a scos în a mea cale.
Eu nu sunt ca voi
Și voi nu sunteți ca mine,
Dar când suntem împreună
Zilele îmi par mai calde, mai senine.
Hai să fim uniți,
Hai să fim oameni de omenie,
Căci viața e scurtă și trebuie trăită
în pace și veselie,
Când stau cu voi la masă
Și mâncăm din aceeași pâine,
Atunci știu că Dumnezeu e cu noi,
Atunci înțeleg că Dumnezeu e cu mine.
poezie de Vladimir Potlog (2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vorbire sau poezii despre pâine
Visând în cavou
Pierdut sunt prin viață,
Prin vise mult prea sumbre
Citind din cărți de aur,
Mă contopesc în umbre.
Stau singur de un veac,
Visând cum totul trece
Doar îngerul mi-e leac,
În nopți cu lună rece.
Din toți cei ce sperau,
Să aibă darul sfânt
Doar unii încă au,
Lumină în mormânt.
Din ramuri prea uscate,
Ce-abia stau să cadă
Se-aud zicând în șoapte:
Vrem Biblia să cadă.
Dar poate vor pleca,
Toți demonii, din nou
Iar eu pe veci voi sta,
Visând într-un cavou.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre noapte sau poezii despre cărți
Când mi-e bine, când mi-e rău...
când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu
când e soare, când e nor,
când trăiesc și când mă mor,
când mă-nalț, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor
când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e ușor,
îmi apari, dispari în zori
când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău și-l beau,
îți aud pașii desculți,
ești în mine, nu mă cruți
când mi-e bine, când mi-e rău,
mi-ai lăsat un of al tău,
îl alung, îl chem mereu,
îl tot car, e tot mai greu
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre somn, poezii despre dor, poezii despre bine și rău sau poezii despre Soare
Balada unuia ca tine
Nu sunt erou, dar nici vreaun vagabond,
Nu am iubit și nici n-am fost iubit...
Mereu fost-am îndrăgostit,
Când prea roșcat, brunet, sau poate blond.
Nu am cules doar o singură floare,
Nu m-am oprit doar la frumos și blând;
Ori mult am mers, ori mult prea stând,
Am cunoscut și dulci și-amare.
N-am fost vreun prototip care să-l placi,
Dorit, de nepătruns, fără s-aleg...
Tot de isteț pe cât am fost de bleg,
Printre bogați și printre săraci.
N-am fost văpaie, dar nici un invizibil
Și am trecut prin viețile a mulți...
Lipsit fiind, le-am dat tot la avuți
Văzut ca-nflăcărat, sau impasibil.
Nu sunt iubirea cuiva, cum n-am iubire...
Nu caut să mă vezi, sau să mă șterg.
Nu stau... dar poate nici nu merg,
La fel ca toți și unic prin trăire.
Mă poți cunoaște dacă te uiți în tine.
Sunt genul cel iubit și cel respins...
Pe cât de intangibil, cât cuprins,
Ascuns, sau la vedere, întru sine.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Vezi mai multe poezii despre vagabondaj, poezii despre păr blond, poezii despre frumusețe sau poezii despre eroism
Printre pomi
La noi în țară, prin grădini,
Cu pomii plini de rămurele,
Mai toți se țin prin rădăcini
Dar nu poți trece de proptele.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre copaci sau epigrame despre crengi
Iad
Cererea este uriașă, deci sunt foarte mulți pe un loc,
locul unde se arde... fiecare
într-o smoliciune de trupuri cu limbile lungi,
mai ales cu cât sunt mai negri...
toți păziți de-alții cu furci,
ca să-i prindă pe cei ce sar rândul, de zboară
din dansul ce tot ține într-o horă, într-una, un fel de erotic de joc
pe parale murdare
și unde-i tot o frecare între toți, dezgoliți, de sar fulgi...
Toți cu afișe pe frunți, unde scrie c-au tot... Sunt "integri"!...
... iar muzica-i tot drăcescul de ritm, un fel de rap
mai mult vorbă goală,
cu povestea cu capra... să moară, o manel... iadă
și-i coadă la înfipt...
din sărut se înmulțesc,
că-i un lins reciproc printre fese, în spate, sau față... nu scap
nici eu, ce doar am ajuns, că e liber să intre cu tot, cu coada cea lungă, poznașă
și chiar de plâng toți de durere... de toi, să nu scadă...
sunt tot mângâiat să-i mai las tot mai fript
și în genunchi dive scumpe, în scris sau oral, mulțumesc...
... când, se strigă, cu toții se știu, se cunosc, s-ar cunoaște,
c-au brațe deschise să ia... să cuprindă
își dau tot, suflet vând...
că nu e, nu se vede, nu costă
și femei și le lasă, le dau după un timp, plictisiți,
se ciocnesc în orice zi între ouă, ca-n Paște,
întind mâna s-apuce, că știu doar să prindă
ce e nou, doar stau rând,
își împrumută ce-a... fostă...
și tot, ce-au mai luat -de se dă- să țin, eu, loc, la... iubiți.
Fugi satană, că lasă, n-o să-i las... neplătiți!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cunoaștere, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre ritm sau poezii despre reciprocitate
Tu n-ai venit!
Iarba-și saltă brațe verzi
Printre pomii din livezi.
Vine primăvara!... Vezi?!
Cuib de păsări părăsit
Peste iarnă șubrezit,
S-a-ntremat. Tu n-ai venit!
Tu, cu gura-ți de căpșuni,
Ne-ai facut pe toți nebuni.
Nu ai vrea să te îmbuni?!
Stau și te privesc posac,
Ca un petec fără sac.
Nu mai pot! Cât să mai tac?!
Ramuri s-au gătit cu flori.
Când te văd mă trec fiori.
Cât o să mă mai ignori?!
Ți-o spun fără înconjur;
Nu mai pot nici eu să-ndur,
Să te-aștept, să te conjur!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre păsări, poezii despre primăvară, poezii despre iarnă sau poezii despre crengi
Trup cu nume
Sunt singur și în jur e-atata lume,
Dar Doamne cât de singur pot să fiu!
În trupul meu ce poartă al meu nume,
M-am rătăcit și cine sunt nu știu.
Sunt foarte mulți acei ce-mi dau binețe,
La fel și foarte mulți ce nu îmi dau
Și stau în bucurie sau tristețe,
Atunci când doar cu mine, eu mai stau.
Încerc să mă cunosc pe dinlăuntru,
De eu n-o fac, un altul n-o va face,
Mă-ntreb de sunt iubire sau sunt sumbru,
Atunci când sufletul în mine tace.
Sunt singur înlăuntru-n ăsta lume,
Dar am să mă împart atât cât pot,
Să dau bucăți din trupul meu cu nume,
Acelor ce iubire nu mai pot.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni sau poezii despre bucurie