Noaptea mea cumplită
Candelabrul a murit,
la fel și lumina din geam...
Iar ceasul mi-a murit
și-a mai trecut un an...
Fotoliul dezmembrat,
dulce calvar din așchii,
locul cel mai curat
pentru ale mele labii.
Caietul ars de foc
își cere viața înapoi,
dar în suflet nu mai e loc
Numai pentru furtuni și ploi.
Pix cu pastă putrezită,
mulțumesc că mi-ai slujit.
Îmi pare rău că nu rezist,
Și că moartea n-a murit...
În oceane de regrete
mă scald iarăși cu ură,
înnecat în sute de momente
Și uitat din nou de lună...
poezie de Viorel Ionuț Pascan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre ploaie
- poezii despre ocean
Citate similare
Sunt mort și viu...
te-am omorât cu o-ntrebare
și tot așa, eu, am murit,
nu de o moarte ca oricare,
sunt viu și mort, sunt viu murit
din buzele-ți frumoase, pârguite,
din ochii tăi în foc, cu foc,
atâtea vorbe au fost asmuțite,
să-mi rupă inima, din loc în loc
m-a omorât a ta suflare
și tot cu ea, mult mai iubit,
atât de dulce, suavă alinare,
mi-ai dat să mor, dar am trăit
obositor îmi este timpul darnic,
de amăgiri, de bucurii,
prin patul singur și șăgalnic,
te caut în somn, să mor o zi
se zbate sufletul în mine,
e răscolit, e obosit
se-nvârte moartea, nu-i e bine,
sunt mort și viu.. sunt nedorit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre moarte, poezii despre somn, poezii despre ochi, poezii despre iubire, poezii despre inimă, poezii despre generozitate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu! Iubirea n-a murit!
Nu! Iubirea n-a murit!
Semnele ei sunt peste tot,
în mâna întinsă orbului
și-n țipătul pescărușului...
Nu! Iubirea n-a murit!
Floarea de cireș o cântă
și fluturele o descântă
în zborul ei albit.
Nu! Iubirea n-a murit!
Parfum de dor, neliniște
aleargă-acum pe miriște.
Întinde-i mâna și-a venit!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre mâini
- poezii despre muzică
- poezii despre fluturi
- poezii despre flori
- poezii despre dor
- poezii despre cireșe
- poezii despre alb
Dumnezeu a murit!
Viața îmi joacă tot felul de feste,
Și-aruncă-n mine cu un zar măsluit
E clar, nici nu mai încape poveste,
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
Ce-mi era drag a călcat în picioare
Viața și corbii-in stol nesfîrșit,
Nuqq am pe lumea asta1 nicio chemare
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
Totul este trist și totul este gol
De tata, un accident ne-a desparțit,
Iar mama zâcând fără viață-n formol,
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
Și pe motanul meu drag, pe Buzdugan,
Frumos și blând, scump și prea iubit,
L-ai luat degrabă, precum un uragan,
Pentru mine, Dumnezeu a murit!
Las pe alții ce-s în neagra genune,
Creiere spalate, emotivi-n asfintit
Ce-aveți nevoie, de-un crez, o minune
Dar pentru mine, Dumnezeu a murit!
poezie de Alex Dospian (iulie 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre zaruri, poezii despre uragane, poezii despre tristețe, poezii despre tată, poezii despre religie, poezii despre prăpăstii, poezii despre pisici sau poezii despre picioare
Mulțumesc omului din cer
mă sufoc în locul acesta,
viața are forma unei găuri de vierme,
lucrurile despre care am uitat că există fac să-mi dea
lacrimile
nu mai recunosc minciuna,
poate zahărul m-a făcut imprevizibil sau omul din cer n-a murit
pentru noi,
vreau să ajungă stratul de ozon,
pomii explodați demografic,
șobolanii îndrăgostiți de groapa orașului,
sentimentul de țară se întoarce în cărți,
cine ești tu să-mi spui ''nu face asta'' când îmi tai venele
și pun îndoiala la ''favorite''...
mi-ar fi plăcut iubirea, un fel de inteligență artificială,
îmi trimite atâtea mesaje încât ajung să cred,
nu suntem singuri,
dincolo de trei straturi de noapte, cineva răsucește cheița,
iar eu îmi iau tableta și umblu,
diavolul este un virtual norocos,
mereu găsește pe cineva să-l asculte..
îmi lipsește răbdarea lui Iov,
foamea a rămas dovada că sunt viu,
pentru nevoia de dragoste
mulțumesc omului din cer că ne suprapunem aceluiași gând,
timpul nu se atinge de mine,
după chipul și asemănarea lui
dimineața mi-a fost milă că moartea nu va mai exista,
lucrurile dintâi vor trece de parcă nu au fost niciodată,
la fel, dorul...
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre zahăr, poezii despre viermi, poezii despre ozon sau poezii despre oraș
Moartea dresorului de sticleți
A murit dresorul de sticleți!...
A murit și ultimul dresor...
A murit cu mâinile pe ei,
Și cu ochii-nfipți în ochii lor!...
Și-n odaia lui n-au mai rămas
Decât note muzicale, desenate pe pereți,
Portativele de sârmă, fabricate de ovrei,
Coliviile de sfoară, cu grăunțele de mei...
Și vreo sută de duzini de cântăreți
Îmbrăcați în doliu mare,
Care i-au cântat la-nmormântare
Și-au să-i cânte și la parastas...
A murit dresorul de sticleți!...
A murit dresorul, fericit -
Că sticleții lui
Copiii nimănui
L-au stimat și l-au iubit...
Și că el a scos din ei
O falangă minunată
De maeștri cântăreți
Nu țârcovnici mititei,
Ca dresorii de-altădată!...
Căci e drept că-n viață lucrul cel mai greu
E să-și piardă omul vremea cu sticleții,
Ca să pună la curent analfabeții
Cu ce-a neglijat să-i pună Dumnezeu!...
A murit dresorul de sticleți!...
Dar
Surpriză mare
După ce-a murit,
Guralivii cântăreți s-au răzvrătit,
Declarând că-n cariera lor
Nu mai au nevoie de un alt dresor!...
Și din coliviile de sfoară
Au zburat cu toții, să cânte-n stradă-afară...
Și-au jurat solemn pe viitor,
O completă libertate
Pentru cântecele toate...
Și sticleții toți
Să cânte numai după capul lor!...
A murit dresorul de sticleți!...
Bine c-a murit la timp și el
Căci era bătrân,
Bețiv
Și chel...
Dar, la drept vorbind, era "dresor"
Fiindcă, după moartea lui, sticleții
Când au încercat din nou să cânte
Numai după capul lor...
Au dat "kix" cu toții,
Și cântăreții
S-au întors afoni în colivie!...
S-au întors cu toții!...
Dar ce folos
Că dresorul ce-a murit n-a fost Cristos,
Și dresorul mort nu mai învie!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața românească, XXII, nr. 7-8 (august 1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor sau poezii despre surprize
Dacă ar mai fi trăit, dacă ar trăi și acuma, mi-ar fi rămas imaginea unei mame ca toate mamele. Dar mama mea este o fată. Nu știu dacă înțelegi sentimentul acesta. Sentimentele mele pentru dânsa au ceva deosebit și din cauza aceasta e singura răsplată pe care mi-a dat-o natura pentru moartea ei timpurie.
La toamna sunt 35 de ani de când a murit. Ea mai trăiește în mintea câtorva oameni și mai ales într-a mea. Când nu voi mai fi eu, urma pe care a lăsat-o ea în acest infinit se va șterge pentru totdeauna. Va fi fost ca o microscopică ființă, de acele care mor cu milioanele, înghițite în natura infinită fără urmă, ca și cum n-ar fi fost. Astăzi ar avea 66 de ani, o femeie bătrână, fără frumusețe, lovită de toate injuriile vremii. Un sentiment, mizerabil poate, mă face să simt că e mai bine c-a murit în floarea tinereții.
Ea a fost demult, foarte demult, și sentimentele mele pentru ea sunt pentru mama mea, pentru o femeie frumoasă, pentru o femeie care a suferit mult de sărăcie, pentru o ființă care n-a avut când să guste viața, pentru cineva care are toată poezia lucrurilor din îndepărtatul trecut.
Garabet Ibrăileanu în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre mamă, citate despre moarte, citate despre frumusețe, citate despre trecut, citate despre toamnă, citate despre tinerețe, citate despre timp sau citate despre sărăcie
* * *
Afară ploaia își cântă simfonia
Iar eu în suflet îmi cânt poezia
La geam cu drag privesc
La anii ce au trecut gândesc
Dar nu îmi pare rău și nu regret nimic
Căci Dumnezeu mi-dat tot ce mi-am dorit
Azi eu sunt atât de fericită
De-ai mei prieteni eu mă simt iubită
Din suflet le voi da respect
În viața mea că există
Cu drag le mulțumesc.
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre respect, poezii despre prietenie, poezii despre prezent sau poezii despre poezie
Alabastru
nu mă compar cu anticii coloși
când mă cuprinde cerul sub axile
cioplesc în alabastru un cuvânt
trei sute au murit la Termopile
nu mă răzbun pe zeii furioși
când mă cuprinde dorul de sibile
cioplesc în alabastru un cuvânt
trei sute au murit la Termopile
nu mă închin la regii nemiloși
chiar de rămân cu negru în pupile
pelerinaj prin viața de apoi
trei sute au murit la Termopile
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat (17 aprilie 2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viața de apoi, poezii despre pelerinaj, poezii despre negru, poezii despre monarhie, poezii despre furie, poezii despre cuvinte sau poezii despre antichitate
Cei singuri
eu nu
am murit
tu nu
ai murit
el ea nu
sunt dintre ai noștri
moartea
rămâne-n familia foarte restrânsă
viața
fie a străinilor singuratici: eu
tu
el
ea
nu
am murit
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate sau poezii despre familie
Îmi pare rău
Îmi pare rău
Că am vândut batista sacră
Și din privire, irisul verzui
Îmi pare rău
Că mi-am vândut gândirea
Și gustul clipei amărui
Îmi pare rău
Că am murit în tine
Și-acum renasc dintr-un izvor.
Îmi pare rău
Că-am rupt iar cercul zilei
Și-acum ești doar un trecător.
poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simțurilor (4 iunie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde sau poezii despre gânduri
Moartea unui avar
A trecut în neființă,
Ieri, pe zi, de dimineață,
Dup-o lungă "suferință",
Ce-a durat întreaga viață;
Ieri avarul a murit,
A murit, dar n-a trăit...
hexagramă de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme și epigrame (30 septembrie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre zgârcenie, epigrame despre viață, epigrame despre trecut, epigrame despre moarte, epigrame despre suferință sau epigrame despre dimineață
Mi-a murit iubirea cu rânjet și stele
Încă din feșele inimii mele
Mi-a murit și-i strigoi și-n răstimpuri revine
Și țăruș nu-i pot bate-ntre coaste la mine...
catren de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre strigoi, poezii despre stele, citate de Nicolae Labiș despre stele, citate de Nicolae Labiș despre iubire sau citate de Nicolae Labiș despre inimă
Sonet
Credeam că niciodată n-o să piară
Iubirea noastră- și-a pierit,
Dar amintirea încă n-a murit,
Mai arde-n inimi ca un foc de pară.
Când soarele se lasă în deseară
Și cade peste dealuri obosit,
Iubirea noastră n-o să mai apară,
Dar amintirea totuși n-a murit.
Plimbându-mă pe-alei așa agale,
Așteaptă-mă sub geamurile tale,
Eu trubadurul cel îndrăgostit.
Cătând mereu în van desăvârșirea,
Vom învăța-mpreună ce-i iubirea.
Dar prea târziu, aproape de zenit...
sonet de Ion Ionescu-Bucovu (20 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre perfecțiune, poezii despre foc, poezii despre amintiri sau poezii despre Soare
* * *
într-o zi de luni
am murit,
am murit pentru a mă vedea din nou
într-o zi de marți.
miercuri a fost un fel
de joi petrecut într-o vineri
în brațele tale
în brațele unei zile de sâmbătă,
cu duminica împărțită
pentru două jumătăți de suflete...
pentru tine
pentru mine
pentru noi
de-a pururea într-o moarte vie.
poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile
A trecut un an. Și n-a murit nici unul dintre noi, dar parcă am murit mulți.
Mircea Eliade în Romanul adolescentului miop
Adăugat de anna_fun_steaua
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Mircea Eliade despre trecut
"Dumnezeu a murit... Nu mai e nimic de făcut", îi zice îngerul rău. "Dumnezeu a murit... Așteaptă, căci va învia a treia zi", îi șoptește cel bun. Dar Nietzsche își pierduse răbdarea și s-a grăbit să moară.
citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre îngeri, citate de Gavriil Stiharul despre îngeri, citate despre religie, citate de Gavriil Stiharul despre religie, citate de Gavriil Stiharul despre moarte, citate despre Friedrich Nietzsche, citate despre Dumnezeu sau citate de Gavriil Stiharul despre Dumnezeu
Ceva fierbinte îmi frige obrajii reci. Și doar nu plâng.
Ce ai, Casian? Ți-e rău!
Nu, doamnă...
Nu i-e rău lui Casian. îi vine sa plângă în gura mare și nu poate. Dacă doamna ar fi întrebat-o:
Ce ai, Luchi?
Poate ca ar plânge. Și ar fi mai bine...
Dar Luchi nu mai este nicăieri. Luchi a murit. În locul ei o școlărița cuminte clipește mărunțel și-și înghite lacrimile care au, pentru întâia oară, un gust de cenușă...
A murit Luchi...
Otilia Cazimir în A murit Luchi...
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre plâns, citate despre școală, citate despre gură, citate despre cenușă sau citate despre bine și rău
Pânza de păianjen
Ne sfărâmă viața bolovani
Și ne trec prin față iar, strigoi
E bolnavă toamna de castani
Și pădurea de atâtea ploi;
A murit și dragostea din lucruri
Pentru care suntem vinovați;
Dacă-n geam cu degetele bați,
Din insectare evadează fluturi.
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre toamnă, poezii despre păianjeni, poezii despre păduri sau poezii despre insecte
Pânza de păianjen
Ne sfărâmă viața bolovani
Și ne trec prin față iar, strigoi
E bolnavă toamna de castani
Și pădurea de atâtea ploi
A murit și dragostea din lucruri
Pentru care suntem vinovați;
Dacă-n geam cu degetele bați,
Din insectare evadează fluturi
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
În orice om
În orice om, un suflet se găsește,
Dar cel mai des, acesta-i ignorat;
În orice om, o rază strălucește,
Dar unii văd doar cerul înnorat.
În orice om, o poartă se deschide
Către o lume plină de minuni;
În orice om, un vis se sinucide,
Trăgând un suflet singur spre genuni.
În orice om, iubirea vrea iubire,
Dar, ce primește-n schimb, e un calvar;
În orice om, prea multă amăgire
Se strânge din speranța lui "măcar".
În orice om persistă amintirea
Acelui sentiment nemărginit;
În orice om se face răstignirea
Unui profet, de alții, nedorit.
În orice om rămâne o durere,
Un dar, un chin sau poate un blestem;
În orice om, un suflet cere, cere
Să renunțăm la verbul "nu putem".
În orice om există frenezia
Unui amor nebun, nestăpânit,
Iar în poeți rămâne poezia
Când tot amorul lumii a murit.
poezie de Ionuț Caragea din din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri (17 iunie 2022)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre verb, poezii despre schimbare sau poezii despre nori