Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mâine ciung

tăiș de umbre
în carnea amintirii
chirurgicală noapte

bisturiul morții
amputarea clipei
trup de mâine ciung

rest la plată timpul
dându-i veșniciei
lin se nasc morminte

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

întrupare

în mațele duhului tău Dumnezeu desenează fluturi-îngeri
carnea aeriformă a sufletului nu are năravul amorului
iubirea ta-i vopsită-n lumină

la fântâna cu apă de poezie
îți e sete de mâine
acolo poate că nu or mai fi
necesități de speranță
și speranța se va face trup,
trupul lui Dumnezeu

poezie de
Adăugat de AtlantisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Son et cetera

de-așa natură-i timpul spre a trece
gonindu-l azi spre mâine gându-n teatru
ci ieri e-a nălucirii idolatru,
în zidul amintirii piatra-i rece

strigând spre Dumnezeu în văzul patru
havuzul cel cu lacrimi să ne sece
sunt îngeri stinși în tainele zevzece,
sub măr adie lut ofiolatru

e clipa cununată-n nunți de șarpe
veniri de tine cu amor atest,
muriri ni-s însă-n carne monocarpe

de-ți dau la sărutare buze rest
aud iubirea-ntemnițată-n harpe
și mă cuprind cu șoapta-n fapt acest

sonet de
Adăugat de OceanulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amurg de tine

a noapte
calea mi se urcă pe umbre
din omida amurgului de tine
zboară întunericul singurătății
la mormântul iubirii vin
amintiri cu înțelesuri stelare
șoptind
în lumânări lui departe

altfel
era același drum fumegând
de praf de zăpadă
în iarna suită pe trup de pământ
doar atât
că fără tine

poezie de
Adăugat de AtlasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iar nu găseam cuvântul

(vorbe goale)

ți-am învățat liniștea până în oasele tainei
schelet de umbre umblător
udat puțin de sângele de a fi
pe cale umbla goana
icoană în lumi de lumină erai
din sufletul tău făcut bucățele
suind în cocoașa întrebării

îmi creștea uimire în destinații de morminte
îmi erai astâmpăr pe zare
ochii îmi erau plini
de implozia în duh a frumuseții tale,
aceea ce făcea casă de piatră cu eternul
divinul venea, fruct de zbor
cu miezul pe ape

erai o noțiune despre tristețe
intrând în lacrima încovoiată-n destin
unde toate-s în flăcări ude,
nisipul de cântec și mâine nu e
pasărea are piept din pânză de moarte

nicăieri era o noapte astrală
noi ne uneam acolo nimicurile
într-o căutare ce ne ermetiza, devenind singuri

în rest, aceeași lume luminată de minciună,
de raze de-ntuneric rânced
sleindu-și untura în oameni

asuprit de adevăr
iar nu găseam cuvântul

poezie de
Adăugat de DiscordiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Clipa

(eventualitatea atelierului)

Clipa e o femeie de stradă și Timpul e pește,
Eternitate cuprinde neclintirea de seamăn...

unii or zice că țin doar truisme în perna albă de insomnii
și-n hârtie duc baliverne feților ce-n mâine
or lăcrima poate-n vorbele mele privirea

Clipa e o curvă plătită uneori în aurul de lumină,
din ea se nasc fiori de grădină, a floare
din flori emoții cât îi ajunge pleoapei să se așeze pe văz
ridicându-se iute să șoptească ochiul spre zare

tu știi toate acestea, cititorule din sevrajul de sânge de Clipă,
erotic drog al veșniciei în spații umane,
da' zic și eu, să-ți aduc aminte:
în vremea în loc Amor e-n sicrie...

poezie de
Adăugat de CronosSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din umbră

sub nemișcarea obiectului umbra îi aleargă împrejur
de fiecare dată când îți neclinteam sărutul
dragostea alerga împrejurul clipei
către ziuă îmi luam sărutul de acolo
să poți rosti,
în jurul vorbelor stingeai umbre
ochii cerului tău se mai umbreau cu puțin de ploaie
îți rostogoleam atunci în auz o umbră a pietrei de haz
eram un sisif negociindu-și prețul nimicului de iubire
amestecându-ni-se umbrele pietrelor noastre iubeam
iscălind tăcerea din crepuscul de noapte
într-o rouă atât de ciudată
că ne cădeau căciulile de pe cuget

în calea luminii obiectul naște întunericul minim
cum adus în calea ta mă nasc în iubire,
dragoste, umbră...

dimineață, ploaia ne plânge în ochi
și pe-afară

poezie de
Adăugat de ThorSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Infinit vorbă hazlie

Când a-ntuneric plânge-n om secundă
ce-n gânduri existența îi veghează
tu urci spre cer din stele pe o rază
rostogolindu-ți lacrima rotundă.

Îți e privirea de altar și trează
îți este rugăciunea-n clipei undă
a curge, piatra morții s-o ascundă,
clepsidra încă să nu știe oază.

Când însă-i a crepuscul cărnii printre
coșciuguri neființe ce-și ascut
îmi pare-n umbre înger nenăscut
în sacrul zar a liniște să intre.

Tăcerile în sânge m-au orbit,
doar duhul meu aleargă-n infinit...

sonet de
Adăugat de OceanulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu sau alte fleacuri

[voiculesciană]

La flacăra tristeții în ochi veghează plânsu-mi
galop de timp tihnește-n a clipei profunzime
și mi se-arată demoni din fleacuri anonime
de nu mai știu pe unde și când de mine însumi.
În miez de toate-a mele-i tăcere statuară
oglinda mi-e icoană, sunt propriul chip cioplit
amorurile zborul din perne își luară,
singurătatea-n patimi o cruce-a învelit.
Mormintele-s udate-n al amintirii chin
legate-n gâtul vremii prizoniere-s ceasuri,
ci nu există mâine în cupa mea cu vin,
fierbinți cuvinte-acolo se scaldă fără glasuri.
Aștept uitarea care în carne mi s-a vinde
eternității rugă ducându-i azi merinde.

poezie de
Adăugat de YoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Umbre... sumbre...

Umbre... umbre... umbre...
Și toate apar
Înfipte cu har...
Umbre...
Umbre... umbre... umbre...
Fără morminte,
Merg doar în ginte,
Umbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Căi cu altare,
Păsări călare,
Sumbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Păgânele punți
Ce trec peste frunți
Sumbre...
Umbre... sumbre... umbre...
De-atâtea culori
Pustii și fiori
Sumbre...
Sumbre... umbre... sumbre...
Raze slinoase,
Lumea își coase
Umbre...
Frânturi dintr-un zmeu
Înăuntru-l meu
Și-am să mai beu,
Umbre... sumbre...

poezie de (15 noiembrie 2005)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Om nestins

[sonet schizo]

e piatra grea sui-n aureolă
și calea-i plină de nectar sisific
pe-altare gândul către-amor sacrific,
tu dulci absențe cerni sub stea frivolă...

pe-atunci era doar clipa, timp mirific
acum sunt leaturi, spre-asfințit gondolă
singurătatea-n sete benevolă
izvorul trist îmi cere să-l purific...

din amintire îți trimit misivă
că azi spre mâine țin poveri de-amurg
cu moartea-n țâța vieții, succesivă...

că mă tot nasc în umbre care curg
din veci să car ființă pe potrivă
a tot de om nestins și demiurg...

sonet de
Adăugat de AnonimusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ottilia Ardeleanu

* * *

în carnea lui azi e totul
s-ar putea ca mâine să fie sfâșiat
de vreun gând
revoltat
fă bine și dă-i acestuia
plenitudine
carnea lui azi e fragedă
până când
timpul nu-i va schimba
culoarea și gustul
oprește-l pe azi să devină
mâine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Totul e sa mergi pana la capat" de Ottilia Ardeleanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 12.99 lei.

Toate acestea vi le spun în sens unic

ceasurile erau rezemate de zidurile clipei
în interiorul zidirii de veac,
alunecam pe zăpada visării,
capete de ghiocei se zvârcoleau prin văzduhul unei ierni imediate
pe alocuri în făptuire deja, la jumate
toate acestea vi le spun în sens unic
de a da dependență de mâine,
fără a ști sevraj de speranță
sau cum o mai veni toată această (i)logică
a destrămării de morminte,
a subțierii de eternitate suficient
să intre acolo fără moarte existent,
dintr-o vreme ce țese-n palme rugăciunea
cu buze lichefiate de cuvânt călătorind către odaia Domnului
să ne spălăm în Iertare, uzi de flacără în interior,
dedesubtul fructelor de sânge
cu sălaș în arbori de umbre,
sentimente ce plagiază fericirea;
toate acestea vi le spun în sens unic
de-a recunoaște că-s viu
deși poemul acesta mai adaugă un mormânt și o cruce
și tocmai ce vă zisesem în haosul hârtiei, dintâi,
înveșmântat în cerneală,
despre viața ce trece fără moarte-n etern
ca-n inversul Nașterii Domnului

Moarte! Fecioară zămislitoare de Oameni...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Morminte

să nu jelești morminte-n despărțire
că dorm sub lespezi căi necunoscute
când neființa tainele-și ascute
sub existența flacără subțire...
de sub poveri de timp lumiri născute
te mai ademenesc în grea pețire,
în racle-i Dumnezeu și-n asfințire
tu cerni nisipul vremii pe tăcute...
femeie, uiți, dar ești din mine coastă
și fără tine nu-s în rugă-ntreg
iar iadul des pe gânduri îmi adastă...
de mințile cu nebunie-mi leg
pe zarea de sicrie-n vamă castă
mai vino-n tristul clipei sacrileg...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Materii

din punct de vedere al fizicii
înaintez cu viteza vieții spre moarte,
geografic, pieptul mi-e deluros de suspine
anatomic, sunt scheletul de vise
acoperite de carnea păcatului

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintirea paradisului

Când eram mai tânăr și la trup curat,
Într-o noapte floarea mea eu te-am visat:
Înfloreai fără păcat într-un pom adevărat
Când eram mai tânăr și la trup curat.

Nu știam că ești femeie-eu bărbat
Lângă tine cu sfială m-am culcat.
Și dormind eu am visat, tu visând ai lăcrimat
Când eram mai tânăr și la trup curat.

E pierdută noaptea-aceea de acum.
Carnea noastră doar mai știe-al ei parfum.
Poamele ce-n pomi azi stau, gustul cărnii tale-l au
Și cad toate (mâine) putrede pe drum.

Fă-l să fie, Doamne sfinte, numai om
Pe acel care ne-a ispitit subt pom,
Și când pomul flori va da, fă-i să-i cadă carnea grea
Cum va căde după cântec mâna mea!

poezie celebră de
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "111 cele mai frumoase poezii" de Cezar Ivănescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.80- 15.99 lei.

Fleacuri autumnale

e toamnă, taină-argint lichid de ploaie...
străbat de prin seninuri mici și rare
lumini cu aurul în destrămare...
cuțitul trist în carnea clipei taie

din țel venind amorul tău îmi pare
să-mi locuiască-a sângelui odaie
și zboruri cresc și-n duh, sub vâlvătaie,
de Dumnezeu se naște decupare

recad în vinul fiert și nu te cuget,
femeie, vis pe-altar îndepărtat
pe mine azi acolo m-am iertat
în vremea asta cu al serii muget

te vând pe obeție-n noaptea minții
când demoni sunt și oamenii și sfinții

sonet de
Adăugat de AtlantidaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

noapte și zi
antrenându-se mereu
într-un dans de neoprit
al veșniciei
și ieri și azi și mâine

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De respirat

Pe sub tăceri de veghe în morminte
Lui mâine sta copilăria-n ușă
Odăii din lăuntrul de cenușă,
Renasc acolo zboruri dinainte...
Pe-amurg e dimineață jucăușă,
Carnarea e-n lumeștile veșminte,
Adie vag aducere aminte
În gândul nins de-a nopților cătușă.

Sisifică e viața după alta
De-așa ți-e-n crez, sub dumnezeul rar...

Cuvânt, duhovnic șoaptei, îmi e dalta
De omenești metale-n vis fierar...

Penița pe hârtie mi-e unealta
De respirat în viciu temporar...

sonet de
Adăugat de PapySemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Instantanee

[vopsite în alb]

Din larva lui astăzi fluturele mâine zboară spre Luntre
clipa lui ieri ți-a întocmit banul de plată la Punte
când te-ai născut aveai deja Moartea în oase
existența e un pariu pierdut cu veșnicia

Uneori te locuiesc înțelepciuni
când noaptea e simbrie nesomnului, vopsită în alb
nenumele preacuvântului în hârtia cu tăcere,
în încă viețuire doarme neființa
pe tine te cunosc din pricina țâțelor tale
ce-și varsă imacularea dedesubtul poemelor de dragoste,
instantanee cu Dumnezeu, înrămate-n pereții odăii,
cruci aduc pe bustul meu cu degetele de a ține stiloul

Stiletul sângelui ne spintecă frunza-n brâu,
păcătuirea luturilor noastre
sufletele ni se adăpostesc în corola a tot de lumină
sub tenebra trupurilor însetând pofte lui Eros

În rest, mormintele nu ni s-au deschis încă
în cuibul acela carnea-n curândă nuntă,
în casa de piatră întuneric

poezie de
Adăugat de AnonimusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În două vorbe

lumini ivesc alături
o pajiște de umbre
poem scriind pe-omături
uitat de cele sumbre

cătușe de privire
ni-l ferecau în inimi
și fără-mpotrivire
eram tăcuți și minimi

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook