Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marin Sorescu

M-am obișnuit

M-am obișnuit să dorm cu ochii deschiși,
De spaimă să nu fiu luat prin surprindere,
Să am controlul meu asupra lumii
Până în ultimul moment.

Ca un far care nu vrea să se stingă ziua
Ține orizontul mării mereu
În magia unei priviri disperate.

Te rog să-mi închizi ușor
Pleoapele atunci,
Ce-a fost de văzut am văzut!
Să tragi cu grijă aceste obloane fine
Peste ochii mei obosiți.

Sper să fie cât mai târziu
Cândva, într-o noapte cu multe stele
Și cu salcâmi înfloriți.

poezie celebră de din Puntea (Ultimele) (1997)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 21 septembrie 2019.
Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Citate similare

Aș vrea să fiu

vrea să fiu un sfeșnic
Mereu te veghez,
fii cu mine veșnic...
vrea să mă visezi!

vrea să fiu o stea
Pe care o privești,
Întreaga viața ta
Aș vre mă iubești.

vrea să fiu ape
Care tu le bei,
vrea să-mi fii aproape
Mereu în ochii mei.

vrea să fiu cocorul
Ce-n toamnă îl petreci,
Să nu-mi continui zborul
Din pragul lumii reci.

vrea să fiu albina
Pe care o admiri,
vrea să fiu grădina
Ta cu trandafiri.

vrea să fiu o stea
S-răsar de după nori...
Ce multe, multe-aș vrea
O viață în culori!

vrea să fiu un soare
După cum și ești,
vrea să fiu o floare,
vrea să mă iubești!

vrea să fiu gherghina
Pe care o miroși,
vrea să fiu lumina
În ochii tăi frumoși!

poezie de (februarie 2005)
Adăugat de Diana EnachiiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mult aș vrea

vrea să fiu o stea
Pe care s-o privești,
Întreaga viața ta
vrea să mă iubești.

vrea să fiu o apă
Pe care tu o bei,
vrea să-mi fii aproape
Mereu în ochii mei.

vrea să fiu cocorul
Ce-n toamnă îl petreci,
Să-mi continui zborul
În iarna lumii reci.

vrea să fiu albina
Pe care o admiri,
vrea să fiu grădina
Plină cu trandafiri.

vrea să fiu o stea
ies de după nori...
Ce mult, mult aș vrea,
O viață în culori.

vrea să fiu un soare
știu pe unde ești,
vrea să fiu o floare,
Care mereu înflorești.

vrea să fiu rășina
Pe care o miroși,
vrea să fiu lumina
În ochii tăi frumoși.

vrea să fiu un sfeșnic
Mereu te veghez,
fii cu mine veșnic...
Așa vreau eu visez.

poezie de (7 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am crezut în stele

Lumina zâmbetului tău
trăiască-n veci mereu
Și să te aducă - zbor
la mine.
Fie noapte, fie zi,
Fie ora care-o fi,
Eu să fiu precum am fost
cu tine.

Căldura stelelor du sus
Într-o noapte te-au adus
revii la pieptul meu,
iubire.
Să-mi șoptești cuvinte dulci,
Înapoi să nu te duci,
Dar n-ai venit, și toate-au fost -
dezamăgire.

Lacrimi am vărsat în piept,
Chiar și azi te mai aștept,
Dar ai uitat de fața mea
'ntristată.
Telefonul îl privesc
Și o lacrimă trezesc -
Probabil nu mă vei suna tu
niciodată.

Nu mai am la ce sper,
Nu mai am ce să-mi mai cer,
M-ai uitat pentru dutara
de o viață,
Însă noaptea a trecut
Cu dorință te uit,
După vis îmi reapare-o
dimineață.

Iarăși te-am văzut zâmbind,
Cu-n zâmbet dulce ca oricând,
Însă te-a întâmpinat
cu lacrimi grele.
Știu acum că m-am trădat,
Pe-o clipă tu nu m-ai uitat,
Însă plâng că am crezut
în stele.

poezie de
Adăugat de Diana EnachiiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

La dumneata

Chipul meu îmi pare cunoscut
Dar nu-mi amintesc de unde.

Nu cumva ești tu
Cel cu care-am râs
Într-o viață,
Lipindu-ne nasul de sufletul lumii
Ca de-o vitrină?

Ai un rid pe frunte
Care-mi amintește de-o istorie
Modernă și contemporană.

Ochii aceștia i-am văzut, dacă nu mă înșel,
Mirându-se pe niște lucruri obișnuite,
Pe tristețe, pe noapte, pe spaimă.

Ai vreo rudă, o mână, un gând,
Vreo sprânceană, cam așa ceva,
În soare
Și-n celelalte stele căzătoare?

Pot jura
Că ești cel care s-a îndrăgostit pentru vecie
De fata aceea
Al cărei nume îți scapă mereu.

O,
Totul îmi pare foarte cunoscut
La dumneata,
Chiar și zilele care nu ți s-au întâmplat
Și se vor întâmpla.

poezie celebră de din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de EvaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Vladimir Potlog

Într-o zi pe o stradă

Într-o zi pe o stradă
Am văzut o fată ce cerșea.
Era frumoasă fata ceea,
Dar ochii triști ea avea.

Mi s-a făcut milă de acea
Biată ființă cu ochii de catifea.
Mulți treceau pe lângă dânsa,
Dar puțin uitau la ea.

M-am apropiat de dânsa
Timid cum sunt de felul meu
Și ea mi-a cerut, încet,
-i dau măcar un leu.

Atunci am văzut o rază de lumină
În ochii ei miloși și am înțeles
Cât sunt de tandri și frumoși.

poezie de (12 aprilie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cecilia Meireles

* * *

Ceea ce ai văzut
amar
dureros
dificil
ceea ce ai văzut trecător
ceea ce ai văzut inutil
a fost ceea ce au văzut
ochii tăi umani
mințiți
înșelați.

În clipa renunțării
extinde-ți ochii asupra vieții
și ai vezi
ceea ce vezi
dar mult mai clar.

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Uneori ochii mei

Uneori ochii mei sar!
Se întâmplă la mijlocul lui august
fiindcă atunci coasele sunt cosite de iarbă.
În locul lor
pun două ciuperci otrăvitoare.
Uneori ochii mei sar ca o apă
aruncată razant într-o piatră
curgătoare.
Uneori ochii mei pășesc desculț în iarbă
și nu se mai cunosc
și nu mai privesc
și au culoarea unei priviri arzătoare
scuturată de brațele
unor ruguri.
Uneori ochii mei
sunt doi grauri
din care rup cu coaja lor acră
stiluri de struguri.
Uneori ochii mei
sunt pantofii unei femei
fără picioare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prin ochii mei

Prin ochii mei
viitorul devine trecut.
Ce dovadă că eu sunt prezentul mai trebuie?
Lumina care îmi inundă ochii,
se pierde în adâncul sufletului meu:
nimic mai cald, nimic mai rece,
nici ploaia de vară ce repede trece
nu capătă altă formă,
alta decât cea pe care eu vreau sa i-o dau!

Închid ochii,
nimic mai există!
Printre scântei, în sinapse, se naște un gând:
că totul meu este, crescând asimptotic,
limitat de al meu crezământ -
doar ceea ce se poate cuprinde
la umbra acestui suflet sărac.
Ostenită, se așază ideea
că totul imită ceea ce eu am visat,
nimic mai concret, nimic mai abstract!

Chiar și lumina
simt cu mă roagă să o trăiesc:
să-mi fie milă, să am de grijă
din ce în ce mai rar clipesc,
căci pleoapele mele îi sunt călăul
și o strivesc!
Mai curată, mai vie, mai caldă,
sărmana, cum existe altfel în noapte,
altfel decât eu o pot imagina?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Silvia Goteanschii

Cel mai frumos lucru de azi

Nu a fost ploaia mică și lungă
dintr-un nor imprudent
foarte bine ascuns
în inima golului,
nu au fost nici cozile de ceapă verde
din grădina de fum,

nu a fost reflecția ta
în ochii mei,
nici reflecția mea în ochii contemplării
și nici contemplarea
în ochii mișcării,

nu a fost limba de ceas stricată
care m-a salvat
de mai multe ori de la moarte,
cum nu a fost nici strigătul
propriului meu
eu
din inima pădurii
ca din interiorul durerii,

cum nici plapuma mamei,
așezată grijuliu
peste trupul meu obosit de arte,
nu a fost și nu au fost
nici ochelarii prin care am văzut
o dimineață Electră*,

ci un polițist care m-a oprit la semafor
cu un semn de carte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Fierul

Am văzut cu ochii mei cum puneau la cale
Înlocuirea bronzului cu fierul.
Fierul! Cumplita invenție!
E sfârșitul lumii!
Cei care-l inventară vor suferi primii
Dezastrul pricinuit de el.
Hitiții se vor crede atotputernici
Din cauza fierului lor
Vor pieri primii, simțindu-i tăișul.

Cât m-am întristat de ce-am aflat
Azi dimineată:
Că peste vechii băștinași
Au venit triburi de ciobani din părțile
Dușmanilor nostri.
S-au unit cu ei, amestecându-se.
- Atunci înseamnă că în vinele noastre
E și sângele dușmanilor noștri de moarte?!
- Asta înseamnă
Și sunt foarte, foarte trist.

De ce și cu cine te mai bați?

poezie celebră de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Simplă credință

Azi noapte m-am gândit la noi, și cerul luminat de stele
Făcea ca valurile mării venind din larg învolburate,
vadă cât de tristă sunt și cât de mult privesc spre ele
Și încă te aștept vii pe o corabie cu pânze albe și curate.

De mult nu te-am văzut iubite și-un dor de tine mă omoară
Și-aș vrea între pământ și cer o scară -mpletesc din vers,
Facându-mă cred că vii iar gându-acesta mă-nfioară
Eu neavând ce -ți ofer decât iubire sau, pe mine mai ales.

Simpla credință-ntr-o iubire ce nu se va sfârși vreodată
Este dovada că prin gânduri tu vii cu fiecare val,
Iar universul nu-mi va cere pentru iubire nici-o plată
Lasându-mă te aștept mereu, aici la margine de mal.

De mult n-am mai văzut iubite un soare-n dulce răsărit
Cu pescăruși zburând în stoluri veniți acum din largul mării,
Și parcă-n flăcări ochii mei pe tine-acolo te-au zărit
Făcându-mă cred de-a pururi în veșnicia depărtării.

poezie de (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun FabyolaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă în mine...

s-a cuibărit toamnă în mine,
uscate veri petrec de-acum,
mai înfloresc în noapte rime,
doar amintiri prin nori de fum

îmi trec o mână peste păr,
e-atât de rar și de puțin
și trupul mi-e bătrân și-l car,
peste alei, printre salcâmi

pe ochii mei puțin închiși,
port o pereche de-ochelari,
cu ei mai văd câte-un tufiș,
de mure și mărgăritar

fac pașii foarte obosiți,
prin parcul ce îl știu de-o viață,
teii de-acuma sunt înfloriți,
împrăștie parfum ce iartă

mă port în spate prea de mult,
sunt obosit de nopți de veghe,
nici nu mai știu de-al meu trecut,
mă strâng atâția ani în zeghe

pe tine cred că te-am uitat,
nici nu mai știu de-ai fost iubită,
de trupul meu beteag și slab,
de toamnele gonitei clipă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă în mine...

s-a cuibărit toamnă în mine,
uscate veri petrec de-acum,
mai înfloresc în noapte rime
doar amintiri prin nori de fum

îmi trec o mână peste păr,
e-atât de rar și de puțin
și trupul mi-e bătrân și-l car,
peste alei, printre salcâmi

pe ochii mei puțin închiși
port o pereche, de-ochelari,
cu ei mai văd câte-un tufiș,
de mure și mărgăritar

fac pașii foarte obosiți,
prin parcul ce îl știu de-o viață,
teii de-acuma sunt înfloriți,
împrăștie parfum ce iartă

mă port în spate prea de mult,
sunt obosit de nopți de veghe,
nici nu mai știu de-al meu trecut,
mă strâng atâția ani în zeghe

pe tine cred că te-am uitat
nici nu mai știu de-ai fost iubită,
de trupul meu beteag și slab,
de toamnele gonitei clipă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am fost un om al mării

Am fost un om al mării.
Am lucrat pe vapoare cu inspirate nume.
Am văzut, strălucitoare, gloria Domnului.
Buzele mele s-au bucurat pe-acestă lume.

Am trăit o viață de navigator.
Întreaga lume-a fost vecinul meu.
N-am rămas Necuratului dator,
Fiind prin aventuri vegheat de Dumnezeu.

Am urcat multe culmi, am trecut prin umbrele morții,
Ieșind la lumină cum iese catargul prin etambreu.
Am navigat de-a lungul și de-a latul celor Șapte Mări.
Convoiul plin de viață-al navelor este manifestarea evidentă
A lui " Sesasm deschide-te" și a respirației lui Dumnezeu.

Am fost un om al mării.
Eu chiar am văzut de-aproape cerul.
Domnul este Căpitanul meu.
Domnul mi-a conturat caracterul.

Ca navele trecând prin noapte,
Mi-am urmat și eu menirea
Alături de prietenii și bunii mei tovarăși.
Am fost un om al mării.
Mi-am împlinit destinul – și-aș trăi aceeași viață iarăși.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Aura Georgescu

Nespuse

Că ai plecat fără să-mi spui
Sau m-ai strigat, mai știu și eu?!...
A auzit doar Dumnezeu
Și ai privit în ochii lui.;
Așa-i văzut nemărginirea,
Uimit, poate să-mi spui ai vrut,
Știind c-o să mă pierd cu firea
Ai lăcrimat și ai tăcut.
Dar poae-odată ai să-mi spui
C-ai fost aici și m-ai văzut
Cu mersul meu cel prefăcut
Ca să nu par a nimănui...
Știu c-am greșit și m-am certat
Că n-am știut la timp -ți zic
Cum tot ce-a fost a meritat
Și n-aș schimba nicicând nimic!

in memoriam D. Georgescu [SEPT 2012]

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Si stele cad din ochii mei

Luna de pe cer aș vrea
strige acum în locul meu
Ce dor îmi e de chipul tău
Și te iubesc "suflet al meu"

Și-n seara asta-s fără tine
Și stele cad din ochii mei
Dar tot mai sper la nopți senine
Că reapar prin norii grei

Sunt tristă iar că tu nu poți
te cobori acum pe-o rază
Și să veghezi la chipul meu
Cum ai facut o viață-ntreagă

Speranta-n suflet nu dispare
în curând vei apărea
ne iubim o viață-ntreagă
Așa cum sufletul o vrea.

poezie de
Adăugat de Loredana VisovanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-aduc aminte de clipa în care ochii mei au văzut prima dată marea; de atunci nu am mai văzut, nu am mai gândit și nu am mai trăit ca înainte...

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Străinul

într-o noapte
un străin ne-a bătut la poartă
eram copil
era toamnă abia împlinisem patru ani
ai mei i-au dat mănânce ceva
pâine cu brânză și ceapă
apoi l-au culcat cu mine în pat
în camera mea
o cameră mică cu tavanul jos
fără lampă
doar o candelă aprinsă mereu
privită de afară ți se părea că
fereastra era în flăcări
umbre alungite bântuiau dudul
din fața casei lângă fântână
câinele a început urle
sfâșietor la lună
și toată noaptea nu am putut să dorm
i-am privit somnul
cum zgâlțâia patul și casa
și întunericul nopții
mă înfricoșa
când s-a făcut dimineață
străinul i-a luat lui tata căruța
și caii și pe mine sub braț
de atunci nu mai știu nimic
despre ai mei
nici despre mine
ochii mi-au ars în plâns
până am orbit
anii s-au scurs precum clipele
până m-am stins
abia atunci a venit un înger
m-a luat de mână și m-a dus
înapoi acasă la părinții mei
era liniște și fain
ca și cum aș fi ajuns în rai

mult mai târziu am aflat
mi-a fost dat străinul
și că rostul lui a fost
scrie pe sufletul meu nimicuri
cu litere reci cum a scris și Nichita

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Vreau să vii în gândul meu

Mă gândesc acum la tine
și vreau ca noi ne simțim bine,
vreau vii în gândul meu
ne împăcăm mereu.
De multe ori mă privești
și ți se pare că spun povești,
iar dacă vezi din ochii mei o lacrimă,
știi că vreau -ți spun iartă-mă.
Vreau să-mi dai și tu dragostea,
că eu îți voi aduce cea mai frumoasă stea,
chiar de va fi greu sau ușor,
eu cu tine aș vrea să zbor.
Tu ești perechea sufletului meu
și am nevoie de tine mereu,
știi că viața e plină de suferință,
la cei ce au bună credință
și aș vrea să trecem peste toate ușor,
ne ia timpul cu el în zbor.

poezie de (30 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Ochii mei, stele-nviate

De-acum nu voi mai scrie despre stele,
Că sunt și ele niște muritoare,
Se ghemuiesc până se sting în ele,
După ce ard cu multă-nflăcărare.

În ani, peste vreo zece triliarde,
Vor fi cu toate veri în pragul iernii,
Aceste flori de noapte nu pot arde
Cât dragostea din ochii mei, eternii,

De care, când ai dat întâia oară,
Ca și acum, când nu ai ochi -i vezi,
Mă plâng, știind că poți -i faci moară
Și râd, știind că poți -i înviezi.

poezie de din Luceafărul de dimineață (12 aprilie 2015)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care este mesajul care se ascunde în ochii unei vipere? Fii primul care răspunde!

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!