Rondelul nepăsării

Boală grea e nepăsarea,
Din instinct sau ignoranţă,
Pune peste rană sarea,
Mama ei de Cotoroanţă!

Peste ani aşterni uitarea
Ca pe ultima speranţă,
Boală grea e nepăsarea
Din instinct sau ignoranţă.

Te macină-ncrâncenarea
Dorului de-a fi isteţ,
După-un ideal măreţ
Sub povară-ndoi spinarea,

Boală grea e nepăsarea!

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul indiferenţei

Indiferenţa-i boală grea,
Întocmai ca şi nepăsarea,
Apatic, făr-a te durea,
De crezi că te-a lovit lingoarea.

Nu scapi de ea, chiar dac-ai vrea,
Cum din boboc rezultă floarea,
Indiferenţa-i boală grea,
Întocmai ca şi nepăsarea.

Sălbatic, rupi o rămurea,
Prin ea-şi menţine codrul starea,
Căci rămurica îl nutrea:
Era stăpân, rob... apărarea,

Indiferenţa-i boală grea!

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boală grea

Un vulcan golit de lavă
Seamănă cu un bărbat
Ce-a zăcut de-o boală gravă
Şi s-a vindecat... la pat.

epigramă de Florina Vlad Rarău din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

holercă

Definiţii de Pahar - "H"olerca

Sună ca o boală rea
Dacă-l scoţi pe C din ea,
Însă pentru cine-o bea
Încă e o boală grea!

definiţie epigramatică de Gheorghe Gurău (iulie 2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea

Fără urmă de-ndoială,
Dragostea-i o cruntă boală;
Dragostea-i o boală grea,
Ce o vindecă tot ea.

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (2 aprilie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâneţea e cea mai grea boală, dar e ultima.

aforism de Ioan Crăciun Petrişan din Clopot şi candelă (1999)
Adăugat de Ioan Crăciun Petrişan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima de mama

Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.

poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preocupări mai vechi

S-a-nvăţat cu băutura,
Devenită boală grea.
Dar şi-a pus la punct dantura,
Ca să tragă la măsea.

epigramă de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boală e să fii obsedat de a te folosi de arta războiului. Boală e să fii obsedat de a arăta ce ai învăţat. Tot boală e şi să te gândeşti tot timpul să ataci sau să gândeşti întodeauna să rămâi în aşteptare. Când gândul stăruie asupra unui lucru, asta se cheama boală.

citat din Yagyu Munenori
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ipohondru

Boală grea, necunoscută.
Junghiuri, ameţeli şi graţă,
I-au mâncat opt ani din viaţă
Şi i-au mai lăsat o sută.

epigramă de Sanda Alecu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A înmugurit tăcerea

Parcă şi tăcerea-n noi a-nmugurit...
Plouă peste oameni, plouă-n noapte peste
Ploaie de tăcere, ploaie de granit...
Plouă în neştire, frunze la ferestre.

Scârţâie fântâna imn de neputinţă
În tăcerea nopţii şubredă şi grea.
Cumpăna se-apleacă iar, întru căinţă
Şi-ngenunche-n noapte, ca o boală grea.

Se cutremur ramuri... Plâng cu stele-n noapte,
Toamnă ni-i în suflet, frunze arămii...
Trec, sobor de clipe, zile lungi, deşarte,
Pe un cer de sticlă, pe alei pustii...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există boală mai grea ca sărăcia!

proverbe aromâne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea şi durerea

Când eşti iubit,
dulce-i plăcerea.
Când eşti urât,
e grea durerea.
Şi plăcerea şi durerea
fac parte din viaţa ta.
Plăcerea-i dulce ca mierea,
durerea-i o boală grea.

poezie de Dumitru Delcă (27 iulie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai grea boală este sărăcia.

proverbe aromâne
Adăugat de Georgescu Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e mai grea boală decât punga goală.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia

E un fel de boală grea,
Care uneori se ia!

distih de Virgil Petcu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama de boală îşi are originea în ignoranţă şi în sentimentele negative.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea sufletească e boală mai grea decât cea trupească.

aforism de Publilius Syrus din Sentinţe
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru spirit nu există boală mai grea decât fericirea pe termen lung.

aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacient

Eu n-am să mă fac bine niciodată,
Mereu voi suferi de-o boală grea,
Simţindu-mi conştiinţa vinovată,
Că nu e totul bine-n ţara mea.

Puteţi să mă-ntrebaţi: - Ce vrei, băiete?
În treburile mari de ce te bagi?
Am să răspund milos şi pe-ndelete:
- Eu ştiu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.

Mi-am investit şi nervi şi timp şi viaţă,
În drumul care m-a ademenit
Şi-am acceptat să dorm pe copci de gheaţă
Şi să trăiesc pe muche de cuţit.

Puteam să-mi fac în alte părţi avere,
Puteam să fiu un bun european,
Puteam să mă înscriu la mamifere,
Ins metabolic de la an la an.

Puteam să am un os, cum au toţi servii,
Să-l rod meschin şi fără de idei,
Dar epocii eu i-am cedat toţi nervii
Şi ea nu-mi dă nici drogurile ei.

Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Ţară,
Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Neam,
Nu e-năuntru hiba, ci afară,
Trăiam un veac, labil dacă eram.

N-am dreptul la o mare suferinţă?
Nu-mi daţi cartelă nici pentru prăpăd?
Ei, bine-atunci, în mine ia fiinţă
Un neam pe care voie am să-l văd.

Şi n-am să pot să-ngădui niciodată,
Acestui trup nelegiuit, al meu,
Să-nveţe nebunia blestemată
De-a-i fi uşor când ţării îi e greu.

Ca fluturele părăsind omida,
Când vine peste toţi o clipă grea,
Sunt un atlant murind cu Atlantida,
Deşi putea zbura, dacă voia.

N-aveţi la dumneavoastră-n farmacie,
Medicamente, boala să-mi luaţi,
Un singur leac îmi trebuieşte mie:
Să-i pot vedea pe ceilalţi vindecaţi.

Această boală e o boală rară,
Această boală e o boală grea,
Această boală se numeşte Ţară
Şi leacul este ea şi numai ea.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf

Azi în groapă o coboară,
C-a murit de boală grea.
Fie-i ţărâna uşoară,
Că aşa a fost şi ea.

epitaf epigramatic de Ştefan Lipca din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!