Vorbe copacului...
În coaja groasă unduiești
uitând când o să înflorești,
în toamne iar te limpezești
și ierni geroase le răzbești.
Ești prins adânc în luminiș
și nu poți nicidecum să strigi,
ai obosit pe povârniș
fără să știi dacă învingi.
Bătut de vânt te frunzărești
când el te sfâșie urlând,
de-a lui suflare te golești
și-ți cad mormintele pe rând.
Scorțos de vremuri mai trăiești
poate-o iarnă, două, nouă,
dorindu-ți primăveri domnești
cu frunze cu ochii rouă.
Ai început să te gândești
la clipele când n-o să fii,
la butura când lemn doar ești
și-o să te-ngroapă cele vii.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iarnă
- poezii despre început
- poezii despre vânt
- poezii despre victorie
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre rouă
- poezii despre primăvară
- poezii despre ochi
Citate similare
Să fii...
Să fii om bun, când lumea e haină
Să fii umil, când alții te denigră.
Să fii milos cu cei ce sunt sărmani
Să dai mâncare celor fără bani.
Să nu bârfești, chiar dacă ești bârfit
Să nu urăști, chiar de nu ești iubit.
Să știi cum să zâmbești, când inima iți plânge
Să nu faci loc tristeții, că altfel te învinge.
Să fii mereu senin, este un dar Ceresc
Să spui mereu în viață, cuvântul "mulțumesc"
Să îți întorci obrazul, când palma-i ridicată
Celor ce lovesc, iubire le arată.
Să fii mereu în viață, un om la locul lui
Să îți ascunzi durerea, la nimeni să n-o spui.
Să știi să cerni mereu, cei bine și cei rău
Să te ferești de ulii, ce zbor în jurul tău.
Să mergi pe drumul vieții, mereu cu fruntea sus
Să spui mereu pe nume, tot ce tu ai de spus
Să nu te temi de nimeni, ești liber să gândești
Să arăți tuturor, cât de frumos trăiești.
Să fii exemplul viu, cum să răzbești în viață
Să înțeleagă asta, acei fără speranță.
Să ai mereu tăria, de-a renunța când doare...
Să te ridici de jos, zâmbind iar în picioare.
Să mulțumești în zori, de-o nouă zi de viață
Să te trezești mereu, cu zâmbetul pe față.
Să lași pe unde treci, un semn că ai trecut...
Să-ți mulțumească omul, fiindcă te-a cunoscut.
poezie de Marinela Florina Jurcă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mulțumire
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zbor
- poezii despre iubire
- poezii despre bârfă
- poezii despre vestimentație
- poezii despre ulii
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Că ești mare, că ești mic...
Când ești mic, asculți de tata.
Când mai crești, îți croiești soarta,
Tot muncind vară de vară,
De cu zori până în seară.
Prea mult nu agonisești,
Doar atât cât să trăiești.
Muncind din greu ai obosit,
Timpul te-a îmbătrânit.
Cam des cerul îl privești.
La viață nu mai gândești.
Aștepți ceva și nu știi ce,
Dar știi că locul, sus îți e.
Ai fost copil și nu mai ești.
Roata vieții n-o oprești.
Asta-i viața omului.
Este vrerea Domnului.
După cum se vede treaba,
Muncim și muncim degeaba.
Că ești mare, că ești mic,
Când te duci, nu iei nimic.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre tată, poezii despre seară, poezii despre muncă, poezii despre creștere sau poezii despre copilărie
Gând lunii
Lună ce mă rătăcești
și mă zbați în raze reci,
ce mă-ntrebi și mă sucești
doar în vechile povești.
Sora mea cu amintiri
vii doar noaptea prin arini,
nu mă încălzești, să știi,
doar mă perpelești prin spini.
Vii și pleci când îți e zi
și mă lași mai obosit,
roua dragă florilor
mi-o lași lună ochilor.
Lună, draga mea din nopți
tu ce totul luminezi,
tu ești cea ce mă mai poți
împăca dacă mă vezi.
Lună, lună, luna mea,
nu mai vreau în noaptea mea,
rogu-te dacă asculți
să mă strălucești c-o stea.
Adu-mi lună raza ei
să răzbată prin lumini,
să mă mângâie pe gând,
nu mereu, din când în când.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre lumină, poezii despre gânduri, poezii despre flori sau poezii despre amintiri
Prea multe
Mult prea multe primăveri
Și-atâtea veri, și-atâtea ierni
Și toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,
Și mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Și multe nopți scurse pe rând,
Doar frământând, doar așteptând
Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Și norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng
Și mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori șoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... și eu le frâng.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre verde, poezii despre vară, poezii despre tăcere sau poezii despre plâns
Prea multe
Mult prea multe primăveri
Și-atâtea veri, și-atâtea ierni
Și toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,
Și mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Și multe nopți scurse pe rând,
Doar frământând, doar așteptând
Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Și norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng
Și mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori șoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... și eu le frâng.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustiul iubirii
Dincolo de tine nu-i nimic,
nici pomii, dragă, nu mai sunt,
orașul pare pustiit
și voci aud duse de vânt!
Și merg prin totul meu pustiu
în care tu domnești tăcută,
ești când pictată în granit
și uneori ești doar o umbră!
Din când în când brațe întind
și mă încurc în false-amoruri
și orice fac și-n orice gând
doar tu îmi ești legată-n doruri!
Te caut cu ochii mei doar triști
și nu văd drumul care duce,
spre răsuflarea ta vibrând
ce-o simt în ceafă până-n sânge!
Privesc în gol, poate aprinzi
acea lumină pentru mine,
să pot s-o văd, să te aud
și să ajung cumva la tine!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre tristețe, poezii despre sânge, poezii despre pictură sau poezii despre oraș
Dacă
Dacă tu capul ți-l mai poți păstra
Când toți și-l pierd și spun că-i vina ta
Dacă în tine crezi când toți se îndoiesc
Și calm accepți când vezi că te-ocolesc;
Dacă aștepți și n-o să obosești
Și-o să-nțelegi când toți te vor minți
De poți la ură să te stăpânești
Și să nu pari prea înțelept tu știi:
Dacă visezi, dar știi că sunt doar vise
Dacă gândești, dar nu-ți faci gândul țel
Izbânda și Năpasta de-ți sunt scrise
De poți zâmbind să le privești la fel;
Dac-adevărul poți să îl rostești
Și nu te temi că unii-l deformează
De poți privi cum piere ce iubești
Căci spre zidire mintea ta lucrează:
Dacă ce-ai câștigat în viața ta
Tu poți să riști când unii dau cu banul,
Iar dacă pierzi, să-ncepi iar a lucra
Și să nu sufli o vorbă întreg anul;
Dacă și inima, și nervii, și toți mușchii
Te pot sluji și după ce-au pierit
De poți să mai reziști cum numai tu știi,
Fiindcă Voința nu te-a părăsit.
Dacă-n mulțime nu îți pierzi virtutea
Dacă cu Regii poți rămâne cine ești
Printre prieteni și dușmani de nu-ți pleci fruntea
Și când ești lăudat, tu te smerești;
Dacă poți umple un singur minuțel
Fugind de timp în fiecare zi
Vei dobândi Pământul și tot ce e pe el
Și ce-i mai important, tu Om vei fi!
poezie de Rudyard Kipling, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre înțelepciune, poezii despre vinovăție, poezii despre prietenie, poezii despre prieteni și dușmani, poezii despre monarhie sau poezii despre minciună
Chiar înainte de "a face" orice, tu trebuie "să fii", nu-i așa? Așadar, ce anume ești tu înainte de "a-face"? Ce, dacă ai fi paralizat, în comă, sau în somn, tu nu ești? Poți să învingi cei mai de temut adversari, poți să învingi de unul singur un război, poți să învingi cei mai abili adversari politici sau economici, poți să învingi zeci de invazii extraterestre, poți să învingi cei mai mari filosofi, poți să învingi cancerul, leucemia sau Sida, poți să învingi toți demonii din iad, dar dacă nu ai învins propria ta minte, rămâi doar un învins, un alt muritor de rând. Mintea poate afirma că e pozitivă sau cea mai abilă șmecherie "că a învins mintea", dar atâta timp cât gândul îți este călăuză, el doar te va invita la moarte. Află cine ești tu, pentru că tu nu ai fost născut vreodată. Corpul pe care-l crezi al tău nu e nimic altceva decât material de împrumut de la părinți și mai ales supermarketul din colț si piața agroalimentara a lui Matache. Cine ești tu, nu ce faci tu sau ce știi tu despre tine. Astea sunt doar roluri bune scrise de gând pentru a impresiona sau speria copii.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre gânduri, citate despre victorie, citate despre timp, citate despre sperieturi, citate despre somn, citate despre război, citate despre religie sau citate despre politică
Când vine toamna
Perfecțiunea-ntruchipată
In chipul tău frumos de fată
Mi-aduce zâmbetul in zori
Si te culeg dintre scrisori.
Trecut-au ierni si primăveri
Si toate-mi par a fi ca ieri...
In mintea mea ești neschimbată
Și gândul mi se face roată.
Se plimbă toamna prin grădini
Aruncă norii ploi in spini...
Sunt frunze galbene pe drum
Dar știi si tu, ce să-ți mai spun?
Din anotimpurile toate,
Aș lua doar clipele lăsate,
Departe undeva in munți
Când ne plimbam prin văi desculți.
poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre trecut, poezii despre scrisori, poezii despre ploaie, poezii despre plimbare, poezii despre nori sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Dulce și frumoasă Afrodita
Ești frumoasă când râzi din inimă,
dar și când lacrimi îți curg pe obraz.
Ești frumoasă când ai încredere,
că mâine poți trece peste necaz.
Ești frumoasă când păstrezi în suflet,
gândul care pe om îl înalță.
Ești frumoasă când mergi mai departe,
animată de-o nouă speranță.
Ești frumoasă când știi să mă alinți,
dar și când mă iubești cum te iubesc.
Ești frumoasă când ai bunătatea,
de a-i ierta pe cei care-ți greșesc.
Ești frumoasă pentru că simți și speri,
că vei învinge ispita,
Ești visul meu dintotdeauna,
dulce și frumoasă Afrodita.
Ești zeița care dăruiește
fără încercări, fără așteptări.
Ești fata care-am vrut s-o întâlnesc,
pribeag fiind, pe-ale vieții cărări.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre viitor, poezii despre suflet, poezii despre râs sau poezii despre inimă
Dulce și frumoasă afrodită
Ești frumoasă când râzi din inimă,
dar și când lacrimi îți curg pe obraz.
Ești frumoasă când ai încredere
că mâine poți trece peste necaz.
Ești frumoasă când păstrezi în suflet,
gândul care pe om îl înalță.
Ești frumoasă când mergi mai departe,
animată de-o nouă speranță.
Ești frumoasă când știi să mă alinți,
dar și când mă iubești cum te iubesc.
Ești frumoasă că ai bunătatea,
de a-i ierta pe cei care-ți greșesc.
Ești frumoasă pentru că simți
și speri, într-o viață fericită.
Tu ești visul meu dintotdeauna,
dulce și frumoasă afrodită.
Ești ființa care iubește fără motiv,
fără încercări și fără așteptări.
Ești ființa care-am vrut s-o întâlnesc,
pribeag fiind, pe-ale vieții cărări.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare
Când ești orfan...
Când ești orfan, de pieptul mamei,
Ca micii cuci de mama lor,
Râvnind la mangâieri caline,
Ca mulți copii în fașa lor,
Plângi cu amar, visezi un dor,
Nu știi de ce, cauți o soră, cauți un frate.
Când ești orfan, de sânul mamei,
Simți că toate-s împotrivă,
Și luna plină este rea,
Destinul să ți-l schimbe ar vrea,
În cotituri grele și dure,
Trăiești viața ca un iad,
În zile sure.
Când ești orfan, de orice sfat,
De orice zâmbet părintesc,
Nu știi ce înseamnă, te iubesc,
Ești fericit doar că ai viață,
Nu știi, cum vrei să o trăiești,
Nu știi ce să ceri de la ea.
Când ești îndoctrinat în muncă,
Ca boul în jug, fără de voie,
Copilăria, crudă slugă...
Ai doar resentimente false,
E greu să îți adori părinții,
Chiar dacă sunt părinți cu acte.
E fals, când spui că îi iubești,
E fals, cum ești în jurul lor,
Doar politețea dă binețe,
În stângăcia vieții lor,
Scăldată în haina neputinței,
Îmbălsămată mai târziu
De amărâtele regrete.
E fals, când spui că-ți este dor,
De ei și a lor bătrânețe,
Ai milă doar, de-a lor tristețe,
De viața lor, fără umor.
Când ești orfan de fericire,
E fals, când spui, că plângi de dor.
Dar dacă stelele credinței
Se-aprind ca far în viața ta,
Desculț de-ai fi, simți cum răsar
Minunile în viața ta,
Frustrările încet dispar,
Și ierți fierbinte.
poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă sau poezii despre fericire
Gândurile Domnului...
te îndoiești, mereu, mereu, de mine,
chiar de ți-am dat, mii daruri pe pământ,
chiar de am pus, viața curgând în tine
și-am pus-o peste tot, rânduri în rând
mă ocărăști, cu vorbe reci și grele,
când îți e bine, nu îmi mai vorbești,
eu te privesc, de sus, din multe stele,
și tot de sus, te iert, când îmi greșești
te îndoiești, mereu, mereu, de mine,
îți amintești, când nu știi cine ești,
când bolile de toamnă sunt în tine,
când ești lovit de toate, vii și-mi povestești
mă rogi în noapte, când ești singuratic
și tu femeie, tot la fel mă chemi,
of!, oameni!, oameni!, firi de neguratic,
urcați la mine temeri, crucile din vremi
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre stele, poezii despre singurătate sau poezii despre medicină
Noiembrie
așa ești tu femeie în luna lui noiembrie
ești palidă ca ceața, cuvintele ți-s reci
și te întreci cu norii și te îmbraci în umbre
și te prefaci în frunze de sălcii pe poteci
așa ești tu mâhnită în luna lui noiembrie
când vântul ne destramă în cea din urmă zi
ai aripile-ntoarse și zbori doar către tine
și mie-mi lași abisul de-a nu te mai iubi
așa ești tu femeie în prag de despărțire
ai ochii arși de brumă și buze de strigoi
când îți întorci obrazul eu te sărut pe frunze
și te-nvelesc cu mine când umerii ți-s goi
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre strigoi sau poezii despre prăpăstii
Existență
Ce bine că ești
Așa cum ești tu
Ce bine că sunt
Așa cum sunt eu
Fiecare o frunză
Fiecare pe-un pom
Fiecare o ființă
Fiecare un om
Împreună o mână
Ce ne leagă de noi
Fiecare în gânduri
Răscolite de ploi
Ce bine că ești,
Ce bine că sunt
Muritori când și când
Muritori rând pe rând
Cu pauze scurte
Cu pauze lungi
Apoi iar trăim
Ca și cum, ca și când
Ca și cum am uitat
Ca și când ne-amintim
Ceea ce-i dat
Să murim, să trăim
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre moarte, poezii despre frunze, poezii despre existență sau poezii despre copaci
Luceafăr blând...
cât a trecut, mult sau puțin,
dar ești aici și te simțim,
ești printre frunze, ești în iarnă,
ești o dorință care cheamă
de sus din cer cobori lumină
și-acum ne e raza divină
și-n noapte ești Luceafăr blând,
ne mângâi cu un vers, pe rând
te doare totul pe pământ,
pământul României Sfânt,
privești plângând din ochii tăi,
te dor de-atâția derbedei
îi vezi câți sunt, sunt încă mulți,
sunt mulți și cei ce sunt desculți,
doar tu îi mângâi când și când,
cu poezia ta vorbind
ți-s versurile toate actuale,
nu s-a schimbat nimic și cât te doare,
dar vreau să știi că cei români,
citesc ce-ai scris și tu i-aduni
știu foarte mulți cum sună doina,
când te citesc le-aduci odihna
și îi trezești să se gândească,
la țara noastră românească
cât a trecut, puțin sau mult,
dar și-astăzi ești în noi un cult,
un cult ce nu se dă bătut
și cultul tău ne este scut
ți-am îngrijit teiul cu flori,
venim la el de-atâtea ori,
aici la umbra lui de-acum,
te recitim, poet român
te rechemăm și-n seri, și-n nopți
și când oftăm la câte porți,
unde ne chemi iubirile,
citindu-ți poeziile
Luceafăr blând, Luceafăr drag,
cum strălucești la noi pe prag,
cum te iubește România,
cu toată inima, cu toată glia.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre România, poezii despre versuri, poezii despre țări, poezii despre tei sau poezii despre sfinți
Elemente
Ești foc
Și-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenușă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Și vise de fum ridicate la cer
Și lemne și scrum.
Ești apă
Și inima mea ți-e scoică loială,
Urma ta - sunetul mării,
Al furtunii și al nopților senine,
Parfumul lacrimilor sărate,
Gustul rece și proaspăt,
Atingerea ploii pe umerii goi,
Speranța alergând în valuri să înțepe uscatul.
Ești pământ,
M-ai clădit și mă-ntregești,
Din tine m-am născut și la tine mă întorc,
În tine înfloresc, pe tine mă usuc,
În mine rodești, înflorești și dai viață.
Ești aer,
Trăiesc doar atunci când te inspir,
Când te sorb fără să mă satur de tine,
Când mă umpli fără să mă simt plină,
Cănd mă golești și mă omori încet,
Când nu te am mă sufoc,
Trăiesc artificial și mă sting încet.
Ești foc
Și-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenușă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Și vise de fum ridicate la cer
Și lemne și scrum.
poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cenușă, poezii despre sunet, poezii despre naștere sau poezii despre lemn
Mereu...
Frumoasă ești în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă ești și primăvara
Odată înflorești cu ea;
Frumoasă ești pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Și toamna ești la fel, frumoasă
Pe frunza ta mă simt iubit!
Tu ești o rază a blândeții
Ce n-o găsești nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuința...
Tu ești frumoasă-n orice timp!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare sau poezii despre frumusețe
Clipe de albastru
De-mi ești seninul zilelor de vară,
Te-mbrățișez cu brațele-mi de cer
Și c-o privire ca întâia oară
Când ochii-au fost iubirii mesager.
Iar dacă-mi vii ca mângâierea apei
Și mă cuprinzi în valuri de sărut,
Mi te voi scrie-n amintirea pleoapei
Ca un poem al clipei ce-a trecut.
Cu ochii-nchiși, te voi putea privi
Și-ți voi fi cer de-albastru și de rouă
În clipele când tu mă vei iubi
Și orice timp va fi o vară nouă
Iar de va fi, sub pleoapa mea să dori,
Ne vom topi-n albastrul unei flori.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru
Când îți învingi dușmanii în luptă ești un bun comandant, dar abia când îi învingi fără luptă ești genial.
citat celebru din Sun Tzu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Sun Tzu despre victorie, citate despre genialitate sau citate despre dușmănie