Doar un izvor
Erai însetată pe-un drum în deșert
Pierdut printre dune, tăcut și pustiu,
Ascuns de nisipuri, flămând și incert,
Mergând spre iluzii ascunse-n neviu.
Erai rătăcită - morgană-n real -
Prin vise ciudate, prin prafuri de timp,
Credințe trecute prin ciur cerebral
În cioburi scăpate de zei din Olimp.
Erai mai frumoasă, pe calea-ți cea grea,
Decât tot ce-n lume vreodat-am știut,
Și-atunci, m-am gândit c-aș putea și aș vrea
Să-ți ies înainte pe-un drum nevăzut,
Să-ți stau la picioare-ntr-un nou început,
Să-ți văd chipul blând cum se-apleacă, ușor,
Sorbindu-mi iubirea cu-n zâmbet tăcut,
A oazei stăpână, iar eu... un izvor.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre oaze
- poezii despre nisip
- poezii despre iubire
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Lumina umbrei de gând
Pe un drum sinuos ce se pierde-n pustiu,
Îți mai treci, uneori, pași de umbră de gând
Ce s-ar vrea însoțiți prin tărâmul neviu
De-o făclie ce n-o să-ți mai ardă nicicând.
Când ardea, ți-a trezit, din cărări ce-ai parcurs,
Amintiri ce mocneau sub un jar de trecut,
Jinduit și dorit chiar și-n timpul ce-a curs,
Iar acum, că s-a stins, ești pe drumul pierdut.
N-o mai ai: s-a aprins mai departe de ploi,
Sub un cer mai senin, luminând depărtări
Ce nu-s încă pustii, iar pe-un drum înapoi
Sunt doar picurii ei, arși în dans și cântări.
De știai s-o păstrezi, ar fi ars și acum
Cu aceeași lumină din umbra de gând
Ce mai plânge-amintiri în parcursul pe-un drum
Sinuos și pustiu, c-o făclie... nicicând.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Daniel Vișan-Dimitriu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre ploaie, poezii despre gânduri, poezii despre dorințe, poezii despre dans sau poezii despre amintiri
Printre vise
Privesc cum chipu-ți blând,
E cufundat în vise
Mă-ntreb,
Oare alergi, prin câmpul cu narcise?
Tresari ușor, te-nvălui,
Cu-a mea îmbrățișare
Te strâng, te-a aduc mai aproape de mine
Tu, ființa cea mai dragă mie.
Aș vrea să te cuprind arzând
Și visele să-ți fur îndată,
Spre mine să alergi mereu,
Crescând, ușor îmbujorată.
Să-ți simt parfumu-n părul fin,
Și buzele să-ți musc alene,
Iar tu cuprinsă-n al tău vis,
Adânc, să-ți curg, doar eu, prin vene.
poezie de Mincu Andreea (3 septembrie 2018)
Adăugat de Mincu Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre superlative, poezii despre păr sau poezii despre narcise
Să-ți amintești de mine
Să-ți amintești de mine atunci când voi pleca,
Când voi pleca departe, într-un ținut tăcut,
Când să mă iei de mână tu nu vei mai putea,
Nici eu ca să mai stau, cu toate c-aș fi vrut.
Să-ți amintești de mine când zi de zi de-acum
În van vei încerca de viitor să-mi zici
Vreau doar să-ți amintești că e sfârșit de drum
Și nu mai este timp de rugăciuni și frici.
Dar dacă tu mă vei uita o vreme
Și-apoi îți vei aduce-aminte iar
Nu dispera, că totu-i necesar,
Căci prin aceste gânduri eu persist
Dar e mai bine să le-alungi devreme
Decât să-ți amintești și să fii trist.
poezie de Christina Georgina Rossetti, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre religie sau poezii despre frică
Sonetul zeiței călătoare
Erai desculță, tu, acolo, sus,
pe muchia de stâncă ce-mi părea
durerea prăvălită dintr-o stea
pe-un munte, de povara ei, răpus.
Pășeai cu grija razei de april
pe cicatricea ramurii cu flori
ce depășise-a' iernii lungi orori,
cu geruri mari în sufletul ostil.
Erai balsamul, roua ce sclipea
în legănarea vântului ușor,
erai un dor, un vis mângâietor,
zeița care-n mine cobora,
desculță, spre al inimii izvor,
în sufletul de tine doritor.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre suflet
- poezii despre stânci
- poezii despre rouă
- poezii despre munți
- poezii despre inimă
- poezii despre iarnă
- poezii despre ger
De nu erai...să mă alini
De nu erai... să mă alini
Când seri stinghere mă loveau
Și-n taină vise-mi sfâșâiau
Prin lacrimi și cuvinte-spini
Prea-spintecat de ochi străini
Răstălmăceam a lunii corn
Ca în uitare să mă-ntorn...
De nu erai... să mă alini
De nu erai... Dar nu erai
Decât a gândurilor rază
Ce-n așteptare stă de pază
Scurgând a clipelor alai.
Și-un văl-tăcere fluturai
Din "tu și eu" mijea un "nu"
Cu înveliș de-un "el și tu".
Tu nu erai... doar mă uitai.
poezie de Eugen Lovin (8 septembrie 2009)
Adăugat de Eugen Lovin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre seară
Odiseea spre neuitări
Demult, demult,
Îmi place primăvara s-o ascult,
S-o simt, să-mi fie
O mângâiere și o bucurie,
Să-mi dea mireasma florilor de tei
Și amintirea vechii odisei
A pașilor pe care-n vremuri, eu,
Îi presăram pe drumul tău, mereu,
Căci tu-mi erai
Ispita coborâtă dintr-un rai
Ori dintr-un vis
Pe care Universul l-a trimis
Unduitor, tăcut, plutind ușor
Prin liniștea adâncului de dor
Și ai rămas pe-un loc ce-n veșnicii
A fost al tău și te-aștepta să vii.
Acolo-mi ești,
Neîncetând de-atunci să-l îngrijești,
Să-mi fii, să-ți fiu
O primăvară-a timpului târziu
Din sufletu-mi ce vrea să îți rămână
Același ce a fost și, mână-n mână,
Să trecem împreună în uitare
Și-n neuitări din viața viitoare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre tei, poezii despre reîncarnare sau poezii despre rai
Cântec (7)
Inima se vărsa printre coaste,
sufletul cădea în fluturare.
Se țineau de inelare, mîinile noastre,
într-o veche, grea înserare.
Eu mă rugam la umărul tău,
mă rugam cu un fel de cuvinte albastre.
Mă rugam astfel, mereu,
pînă se-năspreau secundele noastre.
Tu erai piatra, tu erai norul,
tu erai vulturul, tu erai ora
din care-și curmau asupră-ne zborul
secundele dîndu-se tuturora.
Astfel ne trecea viața, astfel muream,
deveneam transparenți, de gheață.
Priveliștea lumii trecea ca prin geam
prin lipsa noastră verticală de viață.
Numai păsările lovindu-se, foarte mirate,
în noi își vărsau zborul.
Eu mă rugam în cuvinte ciudate.
Tu erai piatra, tu erai norul.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vulturi, poezii despre secunde, poezii despre păsări sau poezii despre ore
Printre gânduri
Mi-ai înflorit prin gânduri într-o zi
ca stelele-ntr-o noapte pe o boltă
nepăsătoare-n lumea dezinvoltă
în care se întâmplă -a străluci.
Și nu erai un gând, nici stea sau floare,
dar îmi erai acolo și simțeam
că ești a mea, erai tot ce-mi doream,
iubita mea, ce-n gânduri îmi răsare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriuâ din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori sau poezii despre noapte
Frunză catharsis
De nu erai tu...
Pentru cine existam
De nu erai tu... izvor heruvim
De unde setea mi-o ostoiam
De nu erai tu... munte Sinai de pe Venus
Unde focul-l șimțeam
De nu erai tu... șotron de Univers
Unde mă prăbușeam ca un astru in vers
De nu erai tu... nur de Golgotă
Unde-mi răstigneam chinurile
De nu erai tu... vitraliu de Notre-Dame
Unde aș putut cu ochii vede
De nu erai tu... coapsă de curcubeu
Unde curgeam in sudoare eu
De nu erai tu... sărut de Magdalenă
Unde tălpile mi le odihneam..
De nu erai tu... frunză catharsis
De unde respiram...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șotron, poezii despre versuri, poezii despre sărut, poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre frunze, poezii despre curcubeu sau poezii despre astre
Doar poeții
Acum când vreau să te uimesc
Prin vorbe nerostite de niciunul,
Mă sperie poeții ce au fost,
Că te legau în tei sau te dorea vreunul.
Tu erai văzută ca o floare,
Cea mai frumoasă floare,
Doar Universul te iubea
Iar un Luceafăr trist, te adora.
Erai măceș,
Cădeai pe stele
Ba chiar mureai la unu' în brațe
Un alt poet te învia.
Eu cum să lupt cu toată cartea
Că ești frumoasă și aștepți
Să-ți spun măcar o strofă
Originală, s-o accepți.
M-am dus la țărm să-ntreb și marea
Ce vânt te-aduce și de unde
Am stat o zi să îmi răspundă
Dar luna m-a gonit acasă.
Am stat și-acasă vreo trei zile
Să aflu cum pot să te iubesc,
Dar m-am blocat,
și-acum, și-atunci.
Tot mai aștept poeții vii,
Să mă ajute să găsesc
Măcar un vers, ca să revii.
poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (3 martie 2018)
Adăugat de milidumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre stele
Cronică la lansarea cărții "Pe-un ficior de plai" de Laurian Ionică
Când erai mic erai supus,
Sau cel puțin așa ai spus.
Și după doar puțină vreme
Ai început să pui probleme.
Vedeai în fete tocilare
Ce-și luară nasul la purtare,
Nu le credeai deloc naive,
Ci doar exemple negative.
De cum crescuși ceva mai mare
Avuseși gând de însurătoare
Și vai, simpatica copilă
Căzu în plasa din idilă.
Apoi, cu chip de îndrăgostit,
Deși erai ceva, pilit,
Te repeziși și la dansat
Făcând eliptic un pupat.
Cu aer de cuceritor
Ai apăut și-n coridor
Și atâtea lemne ai tăiat,
Că-ți pieri chefu' de însurat.
Voi ați plecat la drum în doi,
De-am fi știut atunci și noi,
Veneam cu toții într-o clipită
Și salvam fata de ursită.
La nunta sfertului de veac
Erai la fel de fără leac,
La brațul altor cutezani
În urmă cu un șir de ani.
În zodie semn de pământ
Tu chiar în taur te-ai născut,
De aleasa Venus guvernat,
Talentul tot l-ai posedat.
Drept simbol zodia are
Jumătatea lunii clare,
Întoarsă pe cercul Soare
Cu dorinți materiale.
Încăpățânat, gelos,
Case-i este de folos,
Răbdător și hotărât,
Nu are timp de pierdut.
Făcând prin viață o plimbare,
Ajuse șef chiar în "reanimare",
Având în gând un legământ,
Să se întoarcă la pământ.
Și după ani, chiar șaptezeci,
Când ziua-n seară o petreci,
Ai vrea să-ți vină în prag iară
Iubita cea imaginară.
Dar zodia prin legământ
Vrea să te lege de pământ,
Privind după plecata stea
În brațe doar cu baba ta.
Și cum luna mai se duse
Și norocul nu apuse,
Îți dorim să n-ai dușmani,
Toți îți spunem "La mulți ani!"
Să rămâi "Ficior de plai",
Condus de versuri în alai,
Să-ți pui la butoniera roză,
Talentu-ți să se verse-n proză.
poezie de Elena Buznă din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încăpățânare, poezii despre șefi, poezii despre vinovăție sau poezii despre urări
Calea îngerilor
Și se făcea că pleci, dar nu plecai,
Ci doar te-ndepărtai, plutind ușor,
Pe-un drum ce, fără voie, îl urmai
Și îți era... nu drumul tău de dor,
Nu cel pe care ai fi vrut s-alergi
Era un drum străin, amăgitor,
Dar tu mergeai, continuai să mergi
Prin visul meu, pășind pe amintiri
Și încercând cu pașii să le ștergi.
Nu-ți mai vedeam tăcutele priviri
În visul ce îmi devenea coșmar
Când pașii tăi pluteau spre amăgiri.
Ningea cu stele-n haosul amar,
Cu stele reci, iar tu... tu îmi erai
Aproape de al Raiului hotar
Când se făcea că pleci, dar nu plecai.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre ninsoare, poezii despre graniță, poezii despre dor sau poezii despre coșmaruri
Timpul evocării
erai ca singurătatea
ucideai clipele
atât de încet
erai atât de rară
încât n-aș fi lăsat niciodată
zorii să mai apară
erai ca liniștea
auzeam doar norii
prin gând
erai atât de neasemuită
încât nu te-aș fi lăsat vreodată
să taci pe pământ
erai mai frumoasă ca o evocare
timpul te oprea
între țărm și mare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate sau poezii despre nori
Tulburare a dimineții
într-o zi mi s-a părut că erai tu,
așteptându-mă,
nu am înnebunit,
chiar dacă îmi par albastre câmpiile câteodată,
eu te văd prin toate mirajele pătrate ale
orașului,
prin fiecare tulburare a dimineții,
da, cred că erai tu,
nu pot să mă înșel,
chiar dacă nu mai știu cu siguranță
când e postul Paștilor
sau când e sâmbăta morților,
aș putea să-ți spun cu măiestrie
când e Lună nouă în martie,
aș putea să-ți spun câte păduri mai au copacii
rupți de singurătate,
câte păsări călătoare
rătăcesc pe copci de gheață,
ți-aș putea spune câte țigle mi-au mai rămas
pe casă,
nu,
nu am înnebunit,
doar că uneori câmpiile devin albastre,
așteptându-te.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre siguranță, poezii despre păsările călătoare, poezii despre păduri, poezii despre oraș, poezii despre moarte sau poezii despre gheață
Sonetul dorului desculț
Pășeam, desculț, prin colb de drum de țară
Și fredonam ceva nedefinit
Ce se-auzea prin lume-ntâia oară,
Pe-un drum pustiu, c-un suflet fericit.
Eram ușor ca pasărea ce zboară
Și mă simțeam asemeni unui psalt
Ce, dinspre cer, aude o vioară
Cu strunele-acordate prin înalt.
Simțeam că pot orice, că pot obține
Un loc al meu în sufletul visat
Și-n ochii-aceia cu priviri blajine
Pe care-n dorul meu i-am sărutat.
Le simt și-acum, trecând ușor prin mine,
Desculțul dintr-o margine de sat.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre vioară sau poezii despre sat
Corabia viselor
Prin nopțile mele plutești,
purtată pe ape tăcute
de visuri ce-mi spun că tu ești
trimisă din lumi nevăzute.
Corabie-a viselor mele,
cu vele ce-atârnă molatic,
prin neguri ascunse de stele,
ce cauți pe-un drum singuratic?
Te-atrage o zare ascunsă
de cețuri domnind peste ape
sau mergi, de o vrajă pătrunsă,
spre zorii ce vin să se-adape?
Te-aștept să-ți dezvălui misterul
în noaptea pe care-o alegi,
sau... pleacă și-atunci, poate, cerul
m-alintă cu visuri întregi!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Eterna căutare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină sau poezii despre apă
Dezir
Ce fericit e menestrelul
Pe care-l strigi pe-un vârf de pană
Să-ți fie alături cu penelul,
Zâmbet să-ți dea, s-aline rană,
Să-i spui cuvinte de amor
Și să-ți răspundă cum ecoul;
"-Te-aș vrea a mea, de-ar fi să mor...
Să-mi fii povestea, eu eroul!"...
... Dezirul el,
eu Daniel!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre eroism sau poezii despre cuvinte
Vei fi
A spus odată cineva.....
-Vei fi cea mai frumoasă stea,
Un vis ascuns al tuturor
Celor ce-n suflet poartă dor.
Vei fi pe-un drum al năzuinței
Spre fericirea-naltă a ființei,
Care rabat nu o să facă
Pășind mereu pe calea dreaptă.
Vei fi pe-un drum ce n-are văi
Nici neguri, umbre pe cărări
Vei fi pe culmile cu soare
Făr-arabescuri de ninsoare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi sau poezii despre Soare
DOINĂ DE PE CEGLĂU
Frunză verde măr bălan,
Ehei, TEO LAUREAN,
Cum erai acu' mai an,
Înger, demon diafan!
Cum erai acum treizeci
Prin crâșme și prin bodegi,
Prin birturi și restaurante?
Umblai țanțoș ca un fante
Cu iubite și amante,
Cu fecioare și muieri
Lume, parcă fost-ai ieri!
Da-s șaizeci de primăveri,
Sună roadele prin meri
Ce mai ai tu să oferi?!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere, poezii despre virginitate, poezii despre verde, poezii despre trecut, poezii despre primăvară sau poezii despre femei
Visul din umbră
Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te știam: frumoasă;
Erai la ușa mea, sunând,
Și te-am poftit în casă.
-De ce ești trist? m-ai întrebat
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu ești doar o umbră.
-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în brațe să mă iei,
A vrut să-ți fie bine.
-Greșeala ei, greșeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
Să-mi fie alinarea.
Acum și-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot să-ți fiu
Decât o amintire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli