Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Adi Conțu

Întemnițat

De viață mă împiedic nefiresc,
Sunt prizonier în zilele sihastre,
Mă pierd și parcă nu mă regăsesc,
Dispar cumva din zările albastre.

Încerc să prind mereu bucăți de cer,
Dar nu-i al meu, nici nu va fi să fie,
Degeaba vreau să-l am, degeaba sper,
Atâta timp cât trupul meu mă știe.

Mă tot încurc în ritm de zi cu zi,
Prea tulburat de reguli inutile,
Împovărat de clipe cenușii,
Născute din detalii infantile.

Atunci mă simt absent și taciturn,
Iar pleoapele îmi sunt perdea de lacrimi,
Aș lumina, însă devin nocturn,
Întemnițat de ale lumii patimi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Adi Conțu

Orchestra cuvintelor

Nu pot -ți fiu altar fără ca cerul
Să își asume partea lui de vină
Pentru cuvinte ce dezgheață gerul
În vers cuprins de grația divină

Eu sunt un muritor ales de el
Prea rușinat de gânduri sau de fapte
Ce știe c-a greșit, dar într-un fel,
A regăsit lumina după noapte

Mă tot întreb mereu de ce-i așa
Dar pân' la urmă nici nu mai contează
Atâta timp cât simt că inima
În simfonii de îngeri îmi vibrează

Mă regăsesc, cumva, un dirijor
Orchestra lui e marea de cuvinte
Și-o le-aștern prin suflete ușor
Să le iubească și să le alinte

poezie de (2 iulie 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Aici sunt păcate

Și-mi iartă greșeala de-a ști iubesc,
Cu mintea, cu trupul, cu suflet ceresc,
iartă că-mi caut etern în femei,
De-acum până-n clipa când vii să mă iei

Greșeli sunt destule și știu că le fac,
Sunt înger în versuri, în viață sunt drac,
iartă degeaba, degeaba mă ierți,
Nu pot să nu fiu și aștept să mă cerți

Aleg semnul crucii chiar dacă greșesc,
Regrete m-apasă, dar vreau să trăiesc,
Degeaba promit că încerc să mă schimb,
Nu știu cum port o coroană de nimb

Sunt doar păcătos pe un drum luminat,
Cu trupul murdar, dar cu suflet curat,
iartă din nou că iubire aleg,
Din trup de femeie ajung s-o culeg

Atunci când va fi judecata de-apoi,
Oricum ne-om întoarce în cerul tău goi,
Nu vreau să mă judeci prin ce-s pe pământ,
Aici sunt păcate, acolo sunt sfânt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Sunt eu, sărutul

Sunt vorbe ce nu vrei spun,
Cuvinte ce nu vreau s-ascult,
Sunt clipe ce nu vreau s-adun
Și amintiri ce-au fost demult.

Sunt lacrimi care nu mai curg
Peste obrajii mult prea seci,
Uscați de vântul din amurg,
Când tu de lângă mine pleci.

Sunt zâmbet dulce când revii,
Atingeri care le aștept,
Sunt toate câte le mai știi
Atunci când tu strângi la piept.

Sunt sânul meu în palma ta,
Ce te așteaptă neîncetat,
Sunt eu, sărutul ce te vrea,
Ascuns la mine în oftat.

~Adi Conțu~

poezie de (11 august 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Trup cu nume

Sunt singur și în jur e-atata lume,
Dar Doamne cât de singur pot fiu!
În trupul meu ce poartă al meu nume,
M-am rătăcit și cine sunt nu știu.

Sunt foarte mulți acei ce-mi dau binețe,
La fel și foarte mulți ce nu îmi dau
Și stau în bucurie sau tristețe,
Atunci când doar cu mine, eu mai stau.

Încerc să mă cunosc pe dinlăuntru,
De eu n-o fac, un altul n-o va face,
-ntreb de sunt iubire sau sunt sumbru,
Atunci când sufletul în mine tace.

Sunt singur înlăuntru-n ăsta lume,
Dar am să mă împart atât cât pot,
Să dau bucăți din trupul meu cu nume,
Acelor ce iubire nu mai pot.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Fă-mă cel ce sunt

Iubire... m-ai lăsat năuc,
De unde vin? Unde duc?
Și câte flori -ți mai ofer?
Ca te am? Ca mai sper?

Iubire... te respir încet,
Te plâng cu lacrimi de poet,
Mi te doresc, mi te alung,
Alerg... la tine ajung

Iubire, fir-ai tu fii!
Te fac buchet în poezii,
Le leg cu dragoste, mănunchi,
Îmi ești alean, îmi ești și junghi

Iubire, fără tine mor,
Devin un pământean, nu zbor,
Îmi pierd și aripi, pierd și vis,
Căzând etern din paradis

Iubire, stai la pieptul meu,
Eu lângă tine devin zeu,
Și nu în cer, nici pe pământ,
Iubire... fă- cel ce sunt!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Piesă de teatru

Azi beau apă de izvoare, etichetă pe o sticlă,
Traversez doar pe la colțuri, cu atenție și frică,
Număr firele de iarbă, dar le număr prin peluze,
Și tocesc pantofi de plastic prin orașe prea confuze.

Stau la stopuri și în trafic, om modern, tehnologie,
Câștig timp, însă pierd viață, nu prea știu ce va să fie
Amăgesc simțiri cu droguri digitale, retușate,
Însă uit ce mai contează pentru suflet... din păcate.

Exist doar pe dinafară, în interior doare,
Parcă nici nu îmi mai pasă unde merg și de ce oare,
Am pierdut, precum mulți alții, bruma de luciditate
Acceptând cumva ca ceilalți să mă mâne de la spate.

Ce-i mai trist... totul îmi pare prea firesc și las să fie,
Însă este, din păcate, o ascunsă tragedie
Cu actori... și eu sunt unul, prinși în roluri permanente,
Care joacă ce scriu alții... cu privirile absente.

Doar interpretez hipnotic câteva replici absurde,
Sub un proiector de umbre ce se tot reflectă crude,
Peste optimismul care e rănit și nefiresc,
Îl tot bandajez întruna, așteptând să-l mai trăiesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Să vreau să fiu a ta

Degeaba mă iubești apatic,
De nu tresar când atingi
Nu te feri fii sălbatic,
Înspre extreme să mă-mpingi

Degeaba mă săruți pe buze
Și-mi spui că dorești nebun,
Când trupul meu caută scuze,
Pe care-n vorbe nu le spun

Degeaba-s mângâieri pe frunte,
Când eu pe sânii mei aș vrea
Atingeri care asculte,
Tot ce acum pot doar visa

Degeaba cumperi flori frumoase,
Dar mâinile nu-mi spun nimic,
Vreau degetele-ți să îmi lase
Fiori ce m-ar trezi un pic

Nu vreau să fii numai bărbatul,
Ce siguranță îmi va da,
Fi-mi și iubirea și păcatul,
Ca eu să vreau să fiu a ta

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Șotron

Știu demult, nu mai sunt tânăr,
Dar nu simtsunt bătrân,
Nu vreau zilele să-mi număr,
am fost... nu am să spun.

Alerg visele rebele,
Cearcăne, fac că n-am,
Riduri... mă tot strâmb la ele,
Ca atunci când jucam.

Viață, viață, nu-mi dai pace,
Urme lași pe trupul meu,
Însă sufletul nu-mi tace,
ține copil mereu.

Voi pleca cu el odată,
Ai vezi, vei regreta!
Fără noi, ești doar o soartă,
Tu nu vei mai exista!

Eu și el? Hoinari zburdalnici,
Vom juca în rai șotron,
Zăpăciți și nebunatici,
Până vom fi iarăși om.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Lacrimi de ceară

Curg lacrimi calde dintr-o lumânare,
Îi pâlpâie lumina printre umbre,
Iar tu îmi stai ascunsă într-o stare,
În care nepăsarea te pătrunde.

Îți joacă forme negre pe pereți,
Le urmărești însă n-ai vrea să fie
Și te întrebi de oare nu repeți,
Greșeli precum acela ce nu știe.

Mai e puțin, lumina ei se stinge,
Iar altă lumânare nu mai ai,
Te uiți la ea cum ceara se prelinge,
La fel cum curge-o lacrimă din rai.

Te tot gândești, îți va fi întuneric,
Nu știi de vrei dormi, de vrei să nu,
Privești spre cer, sunt stele, e feeric
Și una-i vrea fii, de poți, chiar tu.

Îți plâng din lumânări lacrimi de ceară,
Adememenite parcă de firesc,
Căderea lor nu pare te doară,
Dacă nu-ți curg din trupul omenesc.

poezie de (13 august 2018)
Adăugat de Anna GheorghiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ana Blandiana

Autopastel

De mulțumirea lumii cu mâhnire
Mi-s ochii mai uscați și pașii mai înceți,
Și orice gest se-oprește la pornire,
Și hergheliile îmi mor buimace pe pereți.

Oh, nechezatul lor să nu scâncească
În râsul lumii prea copilăros,
nu lucească prea riscanta-mi sanie
Alunecând de viață mai în jos.

Verzi herghelii născute pe murii mei degeaba,
Degeaba peste mine uriașele ninsori,
De mulțumirea lumii cu mâhnire
refugiez în urși îngrozitori.

Dar sunt și urșii mei la fel de lași
Și preling cu zâmbet în prăpăd.
Când cu mâhnire mulțumirea lumii
Din blana ursului o văd.

Sunt ursul eu, spre mulțumirea lumii,
Și fotograful lângă urs tot eu.
Nu mușc, dar pot mușc, nu mușc
Și fotografiez mereu.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -55.00- 41.99 lei.
Adi Conțu

Fără ceas

Zori de ziuă, crapă cerul,
Deschid ochii, altă zi,
Vine iar cu tot misterul
Noțiunii de a fi

Nu am ceas, am timp, atâta
Țin la el ca un nebun,
Mi-l tot fură viața... sluta,
Îl tot ia, însă îi spun:

Tu ai clipe, existența,
Tu le numeri, eu trăiesc,
Tu tic-tac, eu cu dorința
Să exist și să iubesc

Între noi, mereu o luptă
Cu secundele ce trec,
Însă cine le ascultă,
Când cu timpul întrec?

Sunt convins că obosește,
Când va fi, o să-l ajut,
E doar timp, nu-ntinerește,
Deși poate ar fi vrut

Zori de zi... nu sună ceasul,
trezesc zâmbind mereu,
Nu ține cu mine pasul,
Nici ce-i trist și nici ce-i greu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Încă aștept și nu e drept

La umbra unei clipe reci,
Tu nu mai vii, nici nu mai pleci,
Nu mai îmi ești, nu îți mai sunt,
Am devenit un amănunt.

Văd urme ce-au rămas din noi,
Le șterg cu lacrimă de ploi,
Nici amintiri nu-mi mai doresc,
Sunt mult prea vii și mă rănesc.

Tresar la orice zgomot mic,
Dar nu ești tu... nu e nimic,
Ci doar închipuiri târzii,
Că suntem iar, c-ai revii.

În ceața timpului trecut,
S-a prăbușit tot ce-am avut,
Degeaba stau și te aștept,
Nu te întorci... și nu e drept.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Si ploua...

O adiere-ncet îmi bate
În geamul ce cândva sticlea,
În minte-mi vine-un gând aparte
Ce-odată chiar bucura.


Privesc în gol, în depărtare
Alerg pe loc și mă întreb
Cât timp voi mai trăi eu oare
Precum un singuratic cerb.


Din bezna nopții-ntunecate
În mine s-a aprins o stea
Căci eu credeam că poate-n-noapte
Vei lumina privirea mea.


Mi-ai spus că-i soare, că e cald, e vară
Mi-ai spus că-i soarele pe cer afară;
De înțeles însă îmi dai
Că-i zi ploioasă, zi de mai.


Mințind îmi spun că nu te mai cunosc
Dar știu prea bine,-i fără rost;
Când îmi apari în zi sau noapte
Te simt mereu tot mai aproape

Din nou încerc să mă apropii
Te văd, aproape că-mi zâmbești
Dar tu mereu te ții de șotii
Eu știu că tu păcălești.


Dar lângă tine când sosesc
Și când încerc ca -ți vorbesc
De-odată se pornește-un vânt
Iar de la tine nu scot un cuvânt.


Îți spun că multe vreau mereu
Ca -ți transmit din gândul meu
Dar tu privești în depărtare
Numai de mine nu te doare.


Și astăzi totul e la fel
Căci soarele-i pe cer afară
Îți spun că tu ești al meu țel
La tine însă plouă iară…

poezie de
Adăugat de Miruna DimaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Să sorb din roșul buzei tale

Să-mi dai paharul plin, neprihănit,
Să beau amarul neputinței sale,
Ca pe un vin ce nu s-a împlinit
În crama vie a iubirii tale

vrea să mă îmbăt definitiv,
Fără de leac și fără de scăpare,
Să fiu năucul veșnic emotiv,
Care iubește viața până moare

Sunt mult prea treaz, încerc să nu mai fiu,
M-am săturat să îmi tot caut scuze,
Nu vreau să mai recit fără știu,
Cum tremură iubirea ta pe buze

Dă-mi roșul crud, aroma, în pahar,
Îl voi sorbi chiar fără să îmi pese,
Să-mi amintesc de tot ce n-am habar
Prin clipe de iubire tot mai dese

Și lasă-ți trupul trestie în vânt,
Licoarea ta mereu să îmi ofere,
Ca să devin acela ce nu-ți sunt,
Poetul... ce iubirea ta o cere

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Împreună... poate

urmărește gândul că poate tu nu crezi,
C-ai renunțat la mine și astăzi nu mai vezi,
Cum topește frica că poate nu exiști
Și chircesc în mine cu ochii foarte triști.

Ne urmărim de veacuri, am fost, dar oare unde
Eu prea te simt aicea, am amintiri profunde,
Îmi ești parcă alături... dar tare ești departe,
Degeaba întind mâna, vecia ne desparte.

Noi doi, doar două vise, unite poate-n ceruri,
Am fost candva aproape, iubiți în alte vremuri,
Te-mbrățișez în rime în ritm de poezie,
Dansăm cumva în suflet, atunci când îți scriu ție.

Tu nu mai știi de poate ne vom vedea vreodată,
Dar nu lăsa tristețea în tine adunată,
Va fi ce va să fie, va exista o cale,
Ceva de sus ne-ajută... nu poate fi doar jale.

nu spui niciodată, să nu spun nicidecum,
Cărarea vieții noastre e pe același drum,
Un drum umplut de lacrimi, de dor, pe veșnicie
Îți sunt oricum aproape... la fel îmi ești tu mie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Cu capul în nori

M-am însetat cu amintiri
Din cupe pline cu nimic,
Le-am tot golit, doar din priviri,
De tot ce aș mai vrea un pic.

Acum parcă sunt beat... deloc,
Trezit de ce-aș putea fiu,
Mă simt cum ard... dar fără foc
Într-un apus de ploi, târziu.

Privesc cum nori din ceruri cad,
Sunt mult prea grei de tot ce-i gri,
Iar eu, un suflet de nomad,
Nu pot de ei, a feri.

Devin fără să vreau, subit,
Un amețit cu capu-n nori
Și deși singuri au venit,
Eu cred că zbor... și am fiori.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Jocul patimilor

Nu-ți cer nimic, deși nu am prea multe,
Dar dacă vrei ceva, am să îți dau,
Nu am pe nimeni altul asculte,
Tăcerea foarte crudă-n care stau.

Am risipit iubiri prin constelații,
Ca un tâlhar de inimi nesupus
Nici unei legi născută-n aberații,
De către cei ce au căzut de sus.

De fapt, chiar dacă nu îmi ceri nimica,
Eu tot am să-ți ofer și ce nu am
Și-am să refuz să mă cuprindă frica,
De-a pierde înc-o dată tot ce-aveam.

Între noi doi se joacă o partidă,
Fără învins, fără câștigător,
E doar un joc al vieții, ce perfidă,
amețește groaznic până mor.

Nu mai zâmbi, te rog, cu ochii-n lacrimi
Degeaba suferi tu dacă nu simt,
Sunt prea vândut de soartă unor patimi,
De care nu mai știu să mă dezmint.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Stări de suflet

Îmi vine urlu, îmi vine râd,
Mai lăcrim tristețe când totul e hâd,
Devin numai zâmbet sau stau încruntat,
Sunt cerul albastru, adânc de oftat

Valsez în emoții, emoții devin,
Îmi pierd echilibrul atunci când suspin,
Iubesc fără ură, cum altfel faci?
Când ura ne face mai triști, mai săraci

Și știu că greșesc, dar totuși accept,
Nu-i strâmb tot ce-i strâmb, nici drept tot ce-i drept,
Nici griul nu-i gri, ci alb înnegrit,
Doar nuanțe ce ochiul transformă voit

Mă simt ce gândesc, gândesc ce mă simt,
Rostesc adevăr, chiar dacă îl mint,
Cu ochii închiși revăd viitor
Și mor înviat, ca viu să nu mor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

De neuitat

De voi uita, adu-mi aminte,
Dar ce tot spun, nu pot uit,
Degeaba caut prin cuvinte,
S-ascund că inima mi-o mint.

Mă tot prefac, dar vezi tu, dorul
Mi-aduce-n gânduri chipul tău
Și-ascund în zâmbet adevărul,
Când simt mai pierd în hău.

Tu îmi lipsești și din păcate
Așa va fi aici, de-acum,
Deși cu mine, ești departe,
Nu mai pășim pe-același drum.

Ne leagă însă poezia,
În ritmul ei ne regăsim
Și ne șoptim că veșnicia,
Ne va lăsa ne-ntâlnim.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Să vreau...

vreau să-ți fiu ce nu ți-am fost
Din prea puținul vieții rost,
Să-ți dau din tot ce nu-i al meu
Aici, acum, oricând, mereu.

vreau să-ți fiu un tainic dor
Atât cât sunt și-atât cât mor,
vreau să-ți dau crezare iar
Din ce mai sunt și ce nu par.

vreau să-ți spun ce nu ți-am spus,
Regrete de-au venit s-au dus,
vreau să-ți dau din ce nu am
Măcar puțin din ce puteam.

vreau să-ți cer ce n-am iubit
Din ce-am trăit și n-am trăit,
vreau să-ți fiu și nu aș vrea
Din tot ce-a fost și ar părea.

poezie de din Buchetul de iubire
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook