Alo alo tovarăși
stigmatizații mei din rândul doi de zei
goliți paharele și râgâiți a înalt
șapte stele de căciulă măcar
să văd palmele roșind
ca la primul dezbrăcat pe lumină
a evei a afroditei a mai știu eu cărei minuni
nu mai sunt demult doar șapte
cum să mai fie satisfăcute atâtea dorințe de perfect
poate prin trecerea la o producție de serie
cu livrare instantanee
pentru fericirea voastră și o șchiopă de infinit verde
un ceva ceva dincolo de orice altceva
să fie un etalon axiomă pentru ceva-ul originar
sigur o să-i dau într-o zi un nume
ca și vouă tovarăși de cruci și golgote
poate o să vă fac și ceva temple
câte o piramidă de fiecare gând indecent
că doar nu sunt fluturii vinovați de urechile acului
alo alo
preafericiții mei sterpi
la ce bun să vă îngrop adânc
oricum veți învia cumva
la urma urmei infinitul se divide tot în infinituri
întotdeauna infinite
cum doamne-iartă-mă ar putea să fie altfel
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre infinit
- poezii despre înălțime
- poezii despre vinovăție
- poezii despre verde
- poezii despre urechi
- poezii despre stele
- poezii despre producție
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre nuditate
Citate similare
Nimic nu e mai ciudat decât un infinit închis într-un zero
oricât de mare l-aș desena cu creta
pe o tablă fără stele
pentru sentimentul acela de căutare
pe care-l simt și eu
din când în când sau aiurea
între două grătare și un acatist
când îmi fac cruce în cerul gurii
cu aceeași limbă cu care dau dracului
toată însăileala asta de galaxii și găuri negre
printre supernove și mai știu eu ce alte manifestări de infatuare
apoi mă caut de dumnezeu prin fiecare celulă
prin toate închisorile astea goale
în care se fluieră a pagubă
sau doar se sâsâie
oricum infinitul nu are nevoie nici de șansă
nici de îndoiala mea netoată
să tot fie infinit
chiar și să se întoarcă în sine
cum o facem și noi din când în când
prin moarte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre supernove, poezii despre religie, poezii despre pagubă, poezii despre negru, poezii despre moarte, poezii despre gură sau poezii despre draci
Eli eli lama sabactani
doamne
te strig
nu ca să-mi răspunzi
nuuuuu
te strig doar așa
ca să știi
că știu
și mă hrănesc cu trupul tău
și-ți beau cu nesaț sângele
apoi sărbătoresc fiecare patimă
cu speranța învierii
te crucific în fiecare zi
pentru fiecare nou toma
iar prin fiecare celulă îți bat piroane
spre liniștea caiafelor
și îmi primesc arginții cu infatuare
doar pentru un sărut
dar mă lepăd de tine de trei ori câte trei
cu fiecare drum al crucii
cu fiecare nouă coroană de spini
și mă tot întreb de ce tot aprind lumânări
când ard mai puternic
decât orice flacără chinuită în ceară
la ce Doamne-iartă-mă consum oxigenul
dacă nu pentru asta Te respir
totuși Doamne
aș vrea ca bisericile să fie iar zidiri din dragoste
ca și chiliile părăsite acum
la urma urmei Tu ești peste tot
ce nevoie să ai de un templu
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărut
- poezii despre sărbători
- poezii despre sânge
- poezii despre oxigen
- poezii despre lumânări
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- poezii despre crucificare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă matematica este numai una pentru toate neamurile
de ce dracului Dumnezeu naște atâtea controverse?!....
nu trebuie să inversez lumina
nici să întorc diminețile cu fața spre apus
răstorn în gând munții de sub ape
oricum nici luna nu mai aduce povești
sau eu nu mai știu să ascult
prăpădul gemenilor sau turnul babel
ori sodoma și gomora sau potopul lui noe
mai știu eu care legendă între două intrigi de zei
un pariu cu lebede și fecioare
iar din spumele mării mediterane
doar apollo suspină pe-un fluture liră afrodite
fie de zăpadă fie de cenușă flori ale disperării
desene de aripi perene într-un crematoriu polar
când verde paradis când raiul durerilor
doar republicile utopice conduse de poeți
trăiesc întotdeauna mai mult decât orice democrație
așa că donez o lacrimă pentru fiecare mort inutil
oricum nicio lume nu-și caută creatorul
doar se mimează steril iubirea de aproape
apoi se mai pune de-o cruciadă
sau de orice alt fel de război sfânt
la urma urmelor nicio pedeapsă nu este precum sărutul lui iuda
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre rai, poezii despre lumină, poezii despre zăpadă, poezii despre virginitate, poezii despre viață sau poezii despre timp
Fie că dăm vina pe noroc, fie pe destin, fie pe "crucea" pe care o purtăm, toate acestea sunt doar metode de a scăpa de responsabilitate. Credem că dacă altcineva sau altceva este responsabil pentru fericirea sau nefericirea noastră, nu ne mai simțim vinovați pentru ceea ce se întâmplă în propria viață. Dar singurul vinovat sunt eu pentru tot ce mi se întâmplă. Norocul este doar o scuză a celor care nu vor sau nu știu ce să facă, cum să acționeze.
citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vinovăție, citate despre responsabilitate, citate despre noroc, citate despre învinovățire, citate despre viață, citate despre nefericire, citate despre fericire sau citate despre cruce
Mă strecor dintr-un univers într-altul
nu știu dacă iadul e pâlnia
îmi este din ce în ce mai strâmt în raiul acesta
parcă nu-mi mai ajunge doar o moarte
pentru câte durere este pe acest colț de lume
și tu știi doamne cum te sufocai aici
câte nevoie de spațiu ai avut
să mai respiri un cer pentru inima mea de poet
la urma urmei mă voi întoarce în liniștea ta
după ce-mi voi străbate întunericul
.................................
spațiile asigură limitele dintre două creații
și sunt mai totdeauna cel puțin infinite
trebuie să mă credeți pe cuvânt
oricum nimeni nu va avea destul timp să le măsoare
.................................
dintr-un univers într-altul prin găuri negre mă strecor
ca să vă scriu poezia ultimului refugiu
dar nu înainte de a asoma infinitul
să nu simtă durerea trecerii prin clipă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre durere, poezii despre întuneric sau poezii despre spațiu și timp
Poate în țara minunilor ideal este normalul
și eu caut minunea
printre drepte infinite
paralele cu imaginația
perpendiculare pentru simetrie
cu inefabilul
precum iluziile în așteptarea penelului
sau gândul în așteptarea cuvântului
poate că doar așa
culoarea devine sentiment
roșu durere
galben toamnă
adânc turcoaz de atlantida
înalt albastru de voroneț
albul ca alternativă la rotund
unghiuri fără echivoc
educate să fie juste
pe alocuri plictisitoare
o lume plană
pătrat nelocuit de iubire
din care ridic dorința
piramidă
spre o stea care-mi poartă visul
dincolo de tridimensional
de niciunde spre oricând
prin timp
cine știe prin câte găuri negre trece lumina
înainte de a a se dărui florilor
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre visare, poezii despre toamnă sau poezii despre roșu
Poeziile nu încep niciodată
sunt doar continuări
ca și cum ar veni din altă viață
dar nici acolo nu au început
sunt doar frânturi firave dintr-o viațâ
poate fără sfârșire
ar fi aiurea să fie sfârșit fără început
știu că veți râde sec
dar poezia nu vine din mintea noastră
de aceea nici măcar noi nu mai știm
de unde ne încep durerile
doar chinuim
frumos
ca într-un dans socratic
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre început, poezii despre sfârșit, poezii despre frumusețe, poezii despre dans sau poezii despre altă viață
Precum moartea
mi-aș dori ca îmbrățișarea ta să fie definitivă
ba chiar mai mult decât atât
o îmbrățișare de dincolo de orice criteriu
precum un extemporal la infinit
dat din postura unei clipe
știu că nu crede nimeni
dar prin îmbrățișări succesive
se leagă și universul
altfel cum naiba ar sta stelele pe cer ziua
fără să cadă printre nori
iar eu nu îți cer decât să accepți
că orice extemporal la îmbrățișare
nu se poate fără probă practică
oricât de dureroasă ar fi trecerea
în afara timpului
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori sau poezii despre dorințe
Galaxiile s-au născut în zarzări
când dumnezeu încă visa cum să continue cerul
iar îngerii supuneau fiecărei stele un suflet
o strâmbă cotropire desena legături imposibile
încă înainte de a se hotărî cum să coboare cuvintele
prin gând sau prin inimă
chiar înainte de a se fi inventat coasa vieților
ceva ce semăna cu nemurirea se juca de-a iarba verde
sub căpătâiul creatorului
raiul
încă nu avea nume
nici nu știu dacă se chema într-adevăr așa
cine să hotărască în lipsa evei
cum se împart petalele egal
între albine și fluturi
când sunt sub narcoticul acestor lumi înmiresmate
îmi place să deschid ochii când mă privești mirată
universul este o livadă în care fluturii își fac de cap
în timp ce dumnezeu tot botează duminici
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi, poezii despre îngeri, poezii despre zarzări sau poezii despre suflet
Maria: Poate că nu te-ai străduit destul. Doar atât dacă i-ai spune, că o iubești și totul s-ar rezolva, s-ar schimba brusc, în bine, pentru amândoi.
Lucian: Chiar crezi asta? Eu nu sunt atât de sigur. Nu cu ea. Cu ea nu va fi așa de ușor. Dacă ar fi fost alta, poate da, dar ea... Nu! Nu merge. Poate ar fi ținut figura dacă ea ar fi fost altfel, însă... Nu știu. Nu știu ce să mai cred.
Maria: Cum să nu știi? Cum poți spune așa ceva? Tocmai tu? Acest termen nu există, sau poate fi depășit, mai ales pentru tine.
Lucian: Bine ar fi să fie așa, însă, din nefericire pentru mine, nu e deloc astfel... Sunt nehotărât, Maria; e pentru prima oară în viață că mi se întâmplă așa ceva, dar culmea, într-adevăr nu știu ce să fac. Ezit mereu, amân mereu, deși nu asta mi-aș dori. Din cauza asta trebuie să mă mai gândesc, să devin odată hotărât.
Maria: Bine, Luci, atunci mai gândește-te, poate că ceea ce ți-am spus îți va fi de folos într-un fel; cel puțin eu așa sper.
Lucian: Sigur. Chiar îmi este de folos. Îți sunt recunoscător.
Maria: Lasă asta. N-am nevoie de recunoștința ta.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre recunoștință, citate despre schimbare, citate despre iubire, citate despre ezitare, citate despre existență, citate despre dorințe sau citate despre devenire
Mă gândesc că ar trebui să fie cumva altfel, că nimeni nu poate muri conștient de sine, dacă ar fi conștient, ar încerca să facă ceva, să fugă, poate... Mă gândesc că nu mori niciodată așa din senin, că știi cumva înainte. Ceva se schimbă, ceva se schimbă așa cum n-a mai făcut-o niciodată până atunci.
Cristina Nemerovschi în Sânge satanic (2010)
Adăugat de Dreams in Black and White
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte
Umbre
A fost odată... Mai putea să fie
De n-ar fi apărut o gelozie
Și-un gând ascuns ori un secret, ceva
Ce te-a îndepărtat, iubita mea.
Ai reușit cu-acele vorbe, șapte,
Să îmi arunci iubirea într-o noapte
În care s-a pierdut ca un sfârșit
Al unei stele care-a strălucit.
Au mai rămas doar semne de-ntrebare
Prin gânduri străbătute cu mirare,
Și vorbe nerostite ce-ar durea
De s-ar putea rosti. De s-ar putea!
Și, dincolo de toate astea, eu,
Te mai gândesc, mai ești în gândul meu,
Dar nu cum îmi erai, nu cum ai fost
Când îți aveai la mine-n suflet rost.
Îmi vei lăsa noi urme prin ruine
Rămase-acolo,-n gândul meu cu tine,
Iar dacă, uneori, te voi urma,
Voi face-o ca o umbră-n umbra ta.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre secrete, poezii despre noapte sau poezii despre gelozie
7
da, sunt fericit așa
și ce dacă nebunia tot așa se manifestă când
nimeni nu știe să-mi spună ce-i... bunia...
fericirea când mă smulge ceva din oceanul lumii
și mă transformă într-o lacrimă
fericirea când umplu golul din ochii mei cu oameni
fericirea când știu să dau tot așa cum știu primi
fericirea că am simțurile vii
fericirea opririi oricărei exaltări ecou din aplauze
fericirea să văd clipa un alt început cu tine
iar adevărata fericire mi-ar fi să fii tu fericit mai mult
decât iritat de cum sunt
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre simțuri, poezii despre ochi, poezii despre ocean sau poezii despre nebunie
Nu suntem liberi decât pentru un țipăt
apoi începem sclavia interesului
prin egocentrism și dorința de a avea
de fiecare dată mai mult
de fiecare dată altceva
și aproape niciodată doar ceva necesar
ca într-o reclamă la ciocolată
poate doar suferința din care se naște arta
ar putea aduce un strop de libertate
cât o ardere de meteor
preț de un zâmbet
dar
cu certitudinea dată de atracția universală
doar libertatea de țipa după o viață intrauterină
e unica libertate înaintea sclaviei maxima
numită viață
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre sclavie, poezii despre zâmbet, poezii despre suferință, poezii despre stele căzătoare, poezii despre publicitate sau poezii despre naștere
Între două călătorii spre limite absurde
întotdeauna voi căuta odihna la pieptul tău
apoi mă voi gândi ca prostul
înainte de a nu mai fi
dacă peste cine știe câte mii de ani lumină
cineva va privi pe cer
chiar spre clipa aceasta
așa cum privesc acum
spre cine știe care lume albă
gândindu-mă cum răzbește lumina prin univers
dintr-un gând trist de cetățean universal
prin mii și mii de ani pământeni
ca o fantomă plasmatică
a ceva stins poate
sau doar ca o fotografie sepia
a unei clipe de realitate
de dincolo de orice altă realitate
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre realitate, poezii despre prostie, poezii despre odihnă, poezii despre limite sau poezii despre fotografie
De câte ori...
De șapte ori câte șapte
Am spus rugăciunea în noapte,
De șapte ori câte șapte
Mi s-a răspuns doar în șoapte,
De șapte ori câte șapte
Sunt mai aproape de fapte,
De șapte ori câte șapte
Însoțesc calea de lapte,
De șapte ori câte șapte
Voi împleti mințile coapte
Cu iubirile apte...
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Vasile Zamolxeanu despre religie, citate de Vasile Zamolxeanu despre noapte, poezii despre lactate, citate de Vasile Zamolxeanu despre lactate sau citate de Vasile Zamolxeanu despre iubire
Câr! Câr!
Cum cu dragostea în doi?
"-Câr! câr! Doi pași, trei înapoi."
Așa ceva ce să însemne?
Meriți ceva mai bun pemsene...
Vă mai mirați de starea mea,
Cum să-mi explic așa ceva?
Stăm împreună doar să fim,
Pretindem că ne și iubim...
Mă mulțumesc așa cum sunt,
Un om curat, normal, mărunt,
Prin dragoste nu mă mai dau,
Dar nici în glumă nu o iau.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Vlad Bălan despre iubire, poezii despre umor, citate de Vlad Bălan despre umor, poezii despre mulțumire, poezii despre curățenie sau citate de Vlad Bălan despre curățenie
Buzele tale au ceva din aroma merelor primordiale
pentru că trupul meu devine imponderabil când mă săruți
așa că nu-l mai judec pe adam că s-a lăsat pradă ispitei
cum poate și dumnezeu s-a lăsat pradă poeziei
când a inventat femeia
știu sigur că dacă aș fi avut puterea lui
luna ar fi fost mult prea puțin să-ți ofer în schimbul iubirii
poate că aș fi fost dispus să-mi negociez tot universul
dar eu am doar un om din zăpadă artificială drept minune
iar pentru el nu e valabilă nici măcar legea acțiunii și reacțiunii
suferă de inerție acută și se lasă apăsat de gravitație
doar îngerii și uneori cosmonauții plutesc în modul acesta special
descoperit mai întâi de adam pe buzele evei
cu mult înainte de a hotărî newton că merele trebuie să cadă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere, poezii despre zborul spațial sau poezii despre legi
Democrația nu are vârf, tovarăși
ar fi bine să lăsați bălăngăneala asta imposibilă
de-a lungul și de-a latul istoriei
ce dracu nu ați mai jucat lapte gros niciodată
săriți cât mai aproape de veriga slabă
puneți presiune pe poeți
nu-i mai lăsați să umble singuri ziua
dați-le câte o muză sub acoperire
să le știe sărutul
să le măsoare visele dimineața
altfel să nu vă mirați că vor ieși din transă
și vor mai face o revoluție
democrația nu e niciodată scuzabilă
cum să vă fac să nu vă mai cereți inutil scuze
loviți cu realitatea crudă în fiecare vis
impozitați infinit tăcerile poeților
ele nu fac altceva decât să caute un dictator
acel gen de tiran al bunului simț
al frumosului
al iubirii
într-un fel tovarăși
poeții ăștia îl vor crede pe un viitor messia
tot așa cum l-au ridicat la cer pe isus
îi vor trage cuiele din răstignirea oficială
i se vor închina în șoaptă
ca unei flori albe
apoi vor scrie scripturi peste scripturi
așa că nu-i mai lăsați să umble ziua pe stradă
nu mai asfaltați piețele
că de acolo se adresează mașinilor din trafic
cheamă taximetrele la măsurat
propun autobuzele la votul universal
și nestingheriți de gloanțe
vor muri fericiți
pentru libertate
libertatea aceea pe care ar fi bine
să nu o mai lăsați alături de ei pe stradă
alo tovarăși
să nu vă pună dracu să-i lăsați să cânte
că ăștia nu știu decât deșteaptă-te române
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre votare, poezii despre viitor, poezii despre tăcere sau poezii despre taxi
Înainte mai aveam câteva lacrimi de povestit
dar acum nu mai am nimic
nici măcar de pierdut
totuși îmi este atât de liniște
un fel de calm ancestral
numai bun pentru a trece dincolo
sentimentul că sunt doar al universului
mă sprijină să visez cu totul altceva
nu tu case nu tu mașini nu tu raiuri nu tu eve
nimic din lumea materială și zbuciumată
visez doar figuri geometrice tridimensionale
piramide cuburi paralelipipeduri elipse sfere și...
ceva ce pare a fi o regulă mă cuprinde cald
e prima regulă pe care nu vreau să o desfințez
unde naiba îmi este răzvrătirea doamne
nici măcar nu mai strig întrebarea asta dementă
o rostesc așa de rar
și parcă dincolo de orice gând
într-un fel atât de rotund
ca pe un cântec încă necântat
de parcă aș fi translucid și lipsit de substanță
trec prin mine toate aceste forme
atât de regulate
încât le pot învăța pe de rost
dintr-un singur punct
apoi lipesc genele de un poliedru ciudat
și nu mă mai satur de sărit într-un picior
dintr-o lume într-alta
ca și cum aș avea o inimă de atlet universal
râd de parcă mă gâdilă infinitul în talpă
chiar nu mai știu la ce foloseau lacrimile
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre picioare, poezii despre muzică sau poezii despre inimă