Promisiunile nu au valoare de certitudine
nici moartea nu e mai mult
viața nici atât
doar clipele în care te iubesc
au valoare de axiomă
dar tu îmi ceri demonstrații
îmi ceri promisiuni
îmi ceri adevărul
eu îți promit doar cerul
hai
fie
și o parte din infinit
de ziua ta
de noaptea mea
de felul nostru de a deveni cuvinte
eu șoaptă
tu strigăt
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre promisiuni
- poezii despre viață
- poezii despre valoare
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre infinit
- poezii despre devenire
- poezii despre cuvinte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Imi ceri prea mult
îmi ceri prea mult;
nu cred că am să pot vreodată
să rup din cerul meu o stea
și-o lună, totodată.
pe cerul meul nu este lună,
a fost furată când îmi era aproape
însă am înțeles motivul,
era iarnă,... era noapte.
dar stele mii și mii se nasc
cu fiecare clipă care trece
și nu le vrei, nici nu îți plac
căci era iarnă,... era rece.
îți pot da soarele de vară
și stele-o mie legate într-un cult,
de nu le vrei, îți spun cu îndrăzneală,
îmi ceri prea mult.
poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre naștere, poezii despre iarnă sau poezii despre Soare
Sufletul mă-întreabă
Astăzi sufletul mă-întreabă:
"De ce dai fără să ceri?"
I-am răspuns în mare grabă:
La fel și tu îmi oferi.
De la tine am primit
această încredere.
Nici tu nu îmi ceri nimic
Și nu ești în pierdere.
poezie de Dumitru Delcă (3 mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre încredere, poezii despre suflet sau poezii despre prezent
Ne ceri să Te reprezentăm...
Ne ceri să Te reprezentăm
Oriunde-am merge-n lume
Ne ceri, Isuse, s-arătăm
Celor pe care-i căutăm
Credință nu renume.
Ne ceri să-Ți fim ambasadori
Să-Ți răspândim programul
Despre cereștile splendori
Să poată fi biruitori
Cei ce formează neamul.
Ne ceri să proclamăm cu zel
Despre iubirea-Ți jertfitoare
Ca să răspundă la Apel
Acei ce încă n-au un țel
Și n-au nici sărbătoare.
Ne ceri să promovăm plenar
Decrete-n Slavă concepute
Să fie îmbrăcați în har,
Să vrea să meargă la altar
Cei ce-au ales străine rute.
Ne ceri să spunem tuturor
Că doar traseu-ngust conduce
La ape din ceresc Izvor,
La unicul Mântuitor,
La jertfa sfântă de la cruce.
Ne ceri, Isuse, azi ne ceri
Să-Ți reflectăm suflarea
C-așa primi-vom, iar, puteri
Și iar crea-vom primăveri
Ce vor orna lucrarea.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (14 decembrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărbători
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre relații internaționale
- poezii despre primăvară
- poezii despre mântuire
- poezii despre jertfă
- poezii despre hărnicie
Gurmando!
Gurmanda mea, îmi ceri întruna
Să-ți 'stâmpăr foamea negreșit.
De-mi ceri și soarele și luna,
Îți scutur cerul preaiubit.
Nu-ți pasă de e zi sau noapte,
De anotimp nu vrei să știi;
Eu, cu bucate gata coapte
Nu pot mereu să te îmbii.
Ți-am oferit inima toată,
Te ospătează, draga mea!
Ea niciodată nu se gată
Oricât să iei din ea ai vrea.
De-ar fi să știi că tinerețe
Și viață fără de sfârșit
Doar în răbdare și blândețe
Mai pot să fie de găsit...
Gurmandă ești, a mea iubire!
Nesățiosu-ți apetit
Mi-e și canon și izbăvire,
Neprețuitul dar primit.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sfârșit, poezii despre mâncare sau poezii despre inimă
Nu...
Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!
Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!
Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!
Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre rouă, poezii despre ochi sau poezii despre nori
Cadou de ziua iubitei (pe vreme de izolare)
(Ea:) Știi că mâine-i ziua mea,
Sper că n-ai uitat de ea...
Nu umbla tot gură cască;
Mie să îmi vii cu mască!
(El:) Te iubesc și te doresc,
Dar eu, mască... nu găsesc!
(Ea:) Cred că tu știi cel mai bine
Și nu-ți bați iar joc de mine...
Ia să vezi cum te omor
Dacă nu îmi vii cu clor!
(El:) Iubi, știi că te ador,
Însă, nu mai au nici... clor!
(Ea:) Vezi, eu, de-astea, nu-nțeleg,
Iar, de pat, o să te leg!
Și nu îți deschid nici ușa,
Până nu-mi arăți... mănușa!
(El:) Nici mănuși nu au deloc,
Cică, nu mai sunt pe stoc!
Dar, să nu luăm Corona,
Nu vin singur, ci... cu Mona!
Și să nu îmi ceri iar cheia,
Mona - spirtul, nu... femeia!
pamflet de Carmen Cristina Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre declarații de dragoste, poezii despre ziua de naștere, poezii despre uitare, poezii despre superlative, poezii despre măști, poezii despre gură, poezii despre femei sau poezii despre dorințe
Oricât m-aș strădui să despart cerul de pământ
lumea nu e destul de mare ca să te fac pierdută
nici embrionul din care îmi crește poezia asta nu știe
dar crește de nebun într-un uter nepregătit
parcă din ce în ce mai strâmt
cât să mai cuprindă o sămânță de gând
într-un singur gând sunt un infinit de infinituri
și eu îl port ca pe o gâză din floare în floare
doar s-or împlini toate aceste lumi minunate
apoi cuminte îmi voi așeza capul în poala ta
să mă înec în oceanul din care îmi privești buzele cum tresaltă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre ocean, poezii despre nebunie, poezii despre gânduri, poezii despre flori sau poezii despre creștere
Nu pot desface cerul în fâșii de apă
iar timpul nu-l înghesui
între două inutile clepsidre
oricum nicio imagine nu surprinde întregul
nici măcar vederea de sus
cum nici feliile de prezent nu dovedesc nimic
oricâte grafice îmi fac în mintea mea
nu cuprind sufletul
poate doar plaja asta pe care îmi zburdă inima
și scoica...
scoica aceea din care marea îmi șoptește
te iubesc delfinule
te iubesc atlantule rătăcit...
peste nuferi nouă
firicel de rouă
limba mea de lut
seara o ascut
polizor de stele
aripi albe și...
câmpii cu mărgele
un fel de lacrimi însorite
pe flori întristate
sărbătoresc omizile
doamne
cât zbor într-un vierme
câtă risipă într-un vis
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre visare, poezii despre viermi, poezii despre tristețe, poezii despre stele sau poezii despre seară
Adevărul
nu l-am întâlnit în nici o parte a ființei mele
e întotdeauna vorba de iluzii
de tinerețe asumată
de irațional
din orice unghi m-aș privi în oglindă
văd aceeași nebunie
constantă
recunoscută public
e o strigare a sângelui
a universului pe care îl plămădesc cu mâinile goale
căci din neant se năpustesc asupra mea
dureri
ca și cum până atunci n-aș fi existat
e ceva despre care îmi ceri să nu vorbesc
să închid ochii
și să spun că nu am descoperit nici o fisură în timp
că toate drumurile pe care le-am zărit
într-o fracțiune de secundă în ochii tăi
sunt imposibile
iraționale
că totul ține de încăpățânare
de dorința mea
constantă
iresponsabilă
iluzorie
adevărul nu există în sângele meu
e doar o strigare
o reducere la absurd a lumii
a timpului
și a ta
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre existență, poezii despre încăpățânare, poezii despre vorbire sau poezii despre secunde
Îmi sunt din ce în ce mai străin
în oglindă nu mai zăresc copilăria
nici liniștea nici zbuciumul
nici măcar ultimul scrum
doar un palid sentiment de tip deja vu
cu un om răsucind cărări albe
când spre nicăieri
când spre cine știe ce mister
mă înec cu mine însumi
într-o sufocare din ce în ce mai perfectă
lacrimă neagră lângă altă lacrimă
din care îmi mai scriu scrisori
ca să nu-mi uit numele
ca un ecou întors pe dos
dintr-o altă zi de 12 iulie
poate dintr-o pădure cu fluturi albi
sau poate doar din copacii tăiați
între două cuvinte de-alint
și-o promisiune
unde doamne-iartă-mă să mă mai caut
cui să-i cer să mai fugă din visul meu
parcă din ce în ce mai scorojit
la intersecția cu umbra mea de om
cu mult înainte de ceața de azi
în care măgar mă pierd
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre scrisori, poezii despre păduri, poezii despre perfecțiune, poezii despre negru, poezii despre măgari sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Cum să judec frunzele
niciodată nu caut vinovați de toamnă
nici mustul nici gutuile
nici nucile de sub covorul galben
nici brazda sub care doarme pâinea
poate inima
în mod cert bătăile inimii mele sunt vinovate
nu numai de toamnă
ci de toată trecerea vieții
poate și pleoapele
când despart visele în clipe
nu pot judeca nici moartea
niciodată nu caut vinovați de efemer
nici fluturii nici floarea soarelui
nici măcar mișcarea de rotație
nici ziua
nici noaptea
poate doar inima
e vinovată de toate
chiar și de aceste cuvinte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre toamnă, poezii despre somn, poezii despre pâine sau poezii despre puls
Nimic nu e mai ciudat decât un infinit închis într-un zero
oricât de mare l-aș desena cu creta
pe o tablă fără stele
pentru sentimentul acela de căutare
pe care-l simt și eu
din când în când sau aiurea
între două grătare și un acatist
când îmi fac cruce în cerul gurii
cu aceeași limbă cu care dau dracului
toată însăileala asta de galaxii și găuri negre
printre supernove și mai știu eu ce alte manifestări de infatuare
apoi mă caut de dumnezeu prin fiecare celulă
prin toate închisorile astea goale
în care se fluieră a pagubă
sau doar se sâsâie
oricum infinitul nu are nevoie nici de șansă
nici de îndoiala mea netoată
să tot fie infinit
chiar și să se întoarcă în sine
cum o facem și noi din când în când
prin moarte
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supernove, poezii despre religie, poezii despre pagubă sau poezii despre draci
Alfabetul meu secret
Mă uit la tine cum zâmbești,
Dându-mi seama ce gândești,
Și-ascult cum tu îmi ceri în față
Să-ți grăiesc un alfabet din viață.
Zâmbesc și eu, mă uit la tine
Cum te-așezi lângă mine,
Și-ncep să-ți spun așa ușor
Alfabetul următor:
Ascult tot ce tu îmi spui,
Bat momentele în cui,
Cresc gândindu-mă la noi,
Doar la tine, doar noi doi.
Eu zâmbesc cand tu zâmbești,
Fac mereu tot ce-ți dorești,
Gândesc exact cum tu gândești,
Iubesc tot ce tu iubești.
Jocul nostru plin de vise
Lungi, eterne și deschise,
Mintea noastră l-a creat,
Noi-l vom face-adevărat.
Oricâte drumuri eu aș lua,
Privirea ta mă va ghida,
Realizând ce mi-am dorit,
Să te iubesc, să fiu iubit.
Și-ți șoptesc acum secrete,
Taina mea fără perete,
Țelul meu în această viață,
Urma ascunsă-n foc și gheață,
Visul meu ce ți-l șoptesc,
Zâmbind îți spun: te iubesc!
Acum aștept să-mi spui ce crezi,
Ce-ai văzut și-acum ce vezi.
Dar ea nu-mi spune nici o părere,
Nici ce-a văzut, nici ce vede,
Ci doar mă roagă să-i repet
Din nou, același alfabet.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre secrete, poezii despre alfabet, poezii despre jocuri sau poezii despre gheață
Copilul meu drag! (versuri dedicate băiețelului meu Alexis)
M-ai ajutat să cred în mine... m-ai schimbat atât
Mi-ai dăruit un zâmbet cald, copile... ești atât de bun!
În jurul tău este veselie, în ochii tăi e bucurie
Și știi că dăruind din ele te contopești și devii iubire!
Când tristețea mă apasă închid ochii și-mi amintesc
Chipul tău, privirea ta duiosă și mâinile ce ți le treci prin părul meu...
Cuvintele frumoase și pline de înțelepciune ce mi le-ai oferit în dar
Ori de câte ori simțeai că am să cad
Tu m-ai ajutat să mă ridic fără să îmi ceri nimic în schimb
Ție îți datorez acum faptul că am învățat să râd...
Cum am să te răsplătesc, cum am să îți mulțumesc
Căci în Ajun de Crăciun simt că sunt un om mai bun?!
Cum oare am să pot să îți ofer mai mult decât însăși viața mea?
Nici o viață nu ar ajunge să îți arăt cât te iubesc
Nici o viață nu ar fi suficientă căldura să îți ofer,
Tu ești visul devenit realitate ce dă sens vieții mele neînsemnate!
poezie de Mădălina Gheorghe (25 decembrie 2013)
Adăugat de Mădălina Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre copilărie, poezii despre înțelepciune sau poezii despre învățătură
Înnebunesc
Doar tu vii, m-atingi și fugi,
Mă chemi la tine, vin, m-alungi,
Îmi ceri iubire, îți dau, n-o vrei,
Încerc să plec, mă prinzi, mă iei,
Mă-nchizi, m-ameninți, mă iubești,
Promiți, mă rogi și mă rănești,
Fug iar, m-ascund și mă găsești,
Tu, prinț, spân și zmeu din povești!
Doar tu mă faci să plâng, să râd, să stau,
Tu mă arunci, mă chemi și-mi spui "te vreau",
Tu te ascunzi, te caut, te-ntâlnesc,
Mă rogi să plec, să uit, să nu iubesc,
Alergi, mă prinzi și-mi ceri să mă opresc,
Tu mă urăști, tu nu mă vrei, tu mă iubești,
Tu mă vindeci, tu mă înnebunești.
De unde vii și încotro te-ndrepți?
Cine ai fost, cine vei fi și cine ești?
Te văd în toți, dar nu te recunosc.
Tu cine ești? De unde te cunosc?
poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Denisa-Maria Ilie despre iubire, poezii despre râs, poezii despre plâns sau poezii despre cunoaștere
Celui care nu vrea să dea bani pe cărți
Îmi ceri să-ți dau o carte de-a mea, și mi se pare
Că n-o mai am, dar Tryphon, librarul, știu c-o are.
-Cum, vrei pe-ale tale fleacuri să dau din banul meu?
Nu sunt nebun! - Se poate, dar află că nici eu.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți sau poezii despre bani
Mie îmi plac femeile care mă iubesc mai mult decât pot eu!
aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre iubire sau aforisme despre femei
Lui Dumnezeu nu trebuie niciodată să îi ceri, doar să îi mulțumești pentru ceea ce ai. Și dacă totuși ar fi un singur lucru pe care ai putea să îl ceri, acela ar fi un manual de instrucțiuni, pentru momentele în care uiți că totul depinde de tine și ai tot ce îți trebuie la îndemână ca să reușești.
citat din Valentin Bărbulescu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mulțumire, citate despre religie sau citate despre Dumnezeu
Sunt egoist
ai perfectă dreptate
dar ce pot face
lumea mea începe cu mine
și se termină asemenea
nu e o pretenție absurdă
e doar lumea mea
până când voi mai ține minte ceva
până când uitarea mă va uita
până când moartea mă va despărți de ea
un jurământ frecvent
la fel de folosit precum eternitatea
în a defini o boală gravă
nu ca o tromboflebită de sinus cavernos
dar la fel de letală
în niciun caz contagioasă
deși se ia prin sărut
de la o inimă la alta
sau prin atingere de suflete
nu e religie deși este esența dumnezeirii
dar și a păcatului
un paradox prin care lumea înaintează
în sfârșit o axiomă clară
pe care nimeni nu o poate demonstra
deși toată lumea începe și se sfârșește odată cu ea
într-un anume fel asemănător firii mele
egocentrice
recunosc că trăiesc totul prin mine
nimic din ce nu mă pătrunde
nu există
nici cerul nici marea nici himalaya
nici măcar podișul gobi
sau gândacii de colorado
(un fel de gangsteri ai cartofului)
toate minunile
toate deșertăciunile
trăiesc atât cât eu le pot trăi
e ca și cum aș reuși să înghesui infinitul într-o clipă
deși nu mai am nevoie de ea
iar lumea aceasta
a mea
începe cu mine
dar fără tine îmi pare goală
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut sau poezii despre paradox
Să nu ceri vreo dreptate de la Soartă:
Vei dobândi dezamăgire doar!
Dreptatea nu ea știe s-o împartă,
Îi ceri dreptate Soartei în zadar.
catren din O mie și una de nopți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dreptate