Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Drumul

purificat în vechi ritualuri
am dat foc drumului
ca să știi pe unde să-mi vii
și ca să nu ne urmărească
umbrele unde-am trăit
rătăciți în vechiul oraș
te-aștept iubito
la ultima răscruce
pe vechiul drum
să ne ținem de mână
frați siamezi în roua dimineții
până-n ultima clipă
și dincolo de timp...
ne-așteaptă castelul
clădit din cuvinte,
din poemele magice
de sub salcia veche
unde ne-am sărutat mai întîi
poemele scrise într-o viață de om
pentru tine...
ai grijă iubito când vii
să cânți cântecul de iubire
care face pomii să-nflorească
și iarba să crească
pentru ca drumul pustiit de mine
să arate ca o mireasă...
ai grijă să se regenereze pădurea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Rimele Ramei Pastaie" de Mihai Ciobanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 19.99 lei.

Citate similare

Loredana Nicoleta Vițelaru

* * *

să nu uiți,
să mai treci într-o zi să-mi aduci din iubire
și muguri, și sloi, și zăpezi înflorind
și-o lumină culeasă cu strigăt tăcând.
să mai vii să mă vezi, de-ți mai sunt amintire.
să mai vii poate o clipă, cu-n gând și zâmbind
să-mi aduci ce-a rămas neatins și nespus
dintr-o lampă pustie ce-a rămas tremurând.
îmbrăcată-n omăt, câte șoapte ne-am spus.
să mai viite-aștept în veranda de lemn
unde noi ne-am iubit prin ninsoarea căzând
să mai vii să-mi aduci mâna caldă de-atunci
și strânsoarea cu tine să-mi aduci neuitând.
să mai treci într-o zi să-mi ții tâmpla în palmă
și să-mi mângâi și ochii, și umerii reci
să nu uiți să-mi aduci din iubire fărâma
ce-ți șoptește "mi-e dor, să nu uiți să mai treci..."

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Dialoguri ale înțelepciunii

iubito, drumul spre înțelepciune
este drumul spre libertatea din noi înșine
drumul spre centrul ființei noastre
tu știi că cea mai prețioasă călătorie
este aceea către sufletul nostru,
către noi înșine, către nu se știe unde
călătorie ce o facem în singurătate și apoi în moarte
iubito, o singură îndoială, o singură greșeală
în dragoste, surpă totul în nebunie și extaz.
eu în viață am dorit fără măsură, fără răgaz
am îndrăznit fără măsură, am iubit fără măsură.
în primul anotimp am descoperit lumea,
în cel de-al doilea-vezi bine- m-am îndrăgostit de tine
în al treilea anotimp am reflectat la lucrurile toate
în al patrulea am plecat într-o călătorie fără bagaje
spre care dintre visele mele adunate, iubito?
m-am îndreptat spre ceea ce nu am trăit la timp,
și nu vom mai trăi niciodată nicicând
noi suntem ca un cântec etern
cântat cu ființa toată,
un cântec ce nu se poate cânta niciodată
de la sfârșit spre început, un cântec iubit
pe care trebuie -l cânți totdeauna la infinit
iubito, se poate muri din iubire
în deșert se duc doar îndrăgostiții
și nebunii frumoși la fire
răstigniți între viață și moarte, doar nisipul
singurătății absolute le este mângâiere
în marea lor singurătate
noi am trăit viața pe apucate, iubito
am iubit până la demență nopțile și rătăcirile
prin mahalalele întunecate ale ființei,
eu am iubit suflul cosmic în tine
suflul spiritului tău, jocurile firii nebunatice
abandonarea în întunericul neființei,
în adâncurile telurice,
ori matricea tuturor virtualităților tale
am avut revelația unirii desăvărșite în sărut
nu vreau aflu că pentru tine am murit demult
cum te-aș putea eu pierde pe tine,
când tu ești soarele meu frumos și nebun
când razele tale mă încălzesc pe acest drum
cum uit eu soarele și dincolo de moarte?

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pocnește

ultima carte scrisă
pocnește ca un ram rupt
poeziile de dragoste rezistă
sunt scrise pentru tine din ini
mă uit la cărticica ieșită recent
suspină ca o iubire
zâmbesc fericit și în
torc foaie după foaie
poemele de dragoste tresar
suflu ușor și cuvintele-petale
dansează cu grația ta

pocnește ultima carte scrisă
în mâinile care mustesc de iubire
versurile sar și se lipesc
pe retina caleidoscop

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Te-aștept, iubito!

Te-aștept, iubito, ca pe primăvară,
În zori de zi și-n liniștit amurg,
Privind natura ce mă înconjoară,
Parcă aud secundele cum curg
Și cum respiră slab, ultima oară.

Te-aștept, iubito, ca pe-o caldă rază,
În fiecare zi cu-același dor,
ne-ncălzim la soarele de-amiază,
Bând împreună cupa de amor,
Ca însetatul ce-a găsit o oază.

Te-aștept, iubito, ca pe-o adiere
Ce-abia clintește frunzele din ram,
Să mă alinți cu-o tandră mângâiere
Și îmi amintești cum mă simțeam,
Când savuram sărutu-ți ca de miere.

poezie de din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru tine, iubito

Pentru tine, iubito, au înfrunzit toți gorunii.
Pentru tine, iubito, au înflorit toți salcâmii.
Pentru tine, iubito, zboară acum toți lăstunii,
Pentru tine, iubito, nu va fi sfârșitul lumii.

Pentru tine, iubito, pe cer stele s-au aprins,
Pentru tine, iubito, astăzi viața a învins.

poezie de (10 martie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mihai Marica

Absenți

Cât... cât să-mi dezgolesc sufletul
Ca ajung la Cer, sau la tine?
Unde... unde am greșit sau cine...
Cine-a sortit soarta, numele nostru?

Cât... cât putem trăi... doar pentru...
A nu muri, doar pentru câteva clipe
În care cerul ne era și martor și...
Adăpost într-o margine de galaxie?

Câte, câte-am pierdut, câte cuvinte
Am prefăcut în tăceri și în lacrimi,
Câte păcate ale altora putem plăti
Într-o singură viață, singură clipă?

Unde, pe unde să ne mai căutam
În care unghere... suntem rătăciți,
Cine ne-a dăruit dăruirea din Noi,
Cine ne-a scris scrierea-n grabă?

Unde... unde ne așteaptă sfârșitul,
Când va bate ultimul gong de final,
Vom reuși fim prezenți sau...
Sau ne va trece soarta... absenți?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi doi mereu iubire

În care vis mi te-ai ascus iubire
Aș vrea vin îți șoptesc,
Că îmi este tare dor de tine
Și în fiecare clipă te iubesc.

De-ai știite am în suflet
Esență vie a sufletui meu,
Și prind viață când sunt cu tine
Mă duci prin galaxie, mereu.

În care timp, ușor te voi atinge
Să-mi alin focul ce mă mistuie încet,
O boală ești, te port în sânge
Și în fiecare clipă te aștept.

vii să îmi acorzi un ultim dans
O ultima privire, plină de iubire,
Un tatuaj în suflet mi-ai rămas
Aștept doar clipă să fiu doar cu tine.

poezie de (9 ianuarie 2020)
Adăugat de Georgescu ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mai știi de mine...

ce mai știi de mine, iubito,
eu de tine nu mai știu nimic,
doar floarea care am sădit-o,
miroase ca și tine, pic cu pic

acum e mare și înaltă,
am îngrijit-o, tu să știi,
că i-am pus apă dimineață
sub mângâieri de raze vii

vorbesc cu ea și despre tine,
îi este dor și îmi e dor
de toate clipele sublime
pe care le-am trăit noi doi

s-a îmbrăcat cu mici petale,
poartă culoarea ta, de roz,
parfumul dinspre ea e moale,
îmbată clipele de mov

ce mai știi de mine iubito,
eu despre tine nu mai știu,
doar floarea care am sădit-o
mai dă culori de purpuriu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Din ceruri, ca un sol

Când îmi șoptesc aducerile-aminte
De vechiul drum,
În lumea lui lăsat,
Ascult, sfios,
Puțin îngândurat,
Și le alint cu tainice cuvinte.

Sunt toate vechi, aceleași de-altădată,
Efectul lor, îl știu, îl știi și tu;
Încerc și azi... Minune!
Dintr-o dată,
Un semn pornit din ceruri,
Îmi căzu

Și nu se sparse-n gânduri de o clipă,
Și nu se rătăci în suflet gol...
E o lumină care se-nfiripă,
Venind ușor,
Trimis de sus,
Ca sol.

- Ești trist, îmi spune, gândul tău e rece,
Din visul tău,
Nimic n-a mai rămas...
Pe vechiul drum,
Poți face un popas,
Apoi, spre veșnicie, te-oi petrece.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Curvei care mi-a furat poemele

unii spun c-ar trebui să ne ținem departe
resentimentele de poezie,
să ne ținem abstracți, și au într-un fel dreptate,
dar, hiiisuse! doișpe
poezii pierdute și nu păstrez copii și ai și picturile
mele
cele mai bune; e sufocant:
vrei mă distrugi cum vor toți?
de ce nu mi-ai luat banii? de obicei asta fac curvele,
îmi curăță buzunarele
când sunt prăbușit.
data viitoare ia-mi mâna stângă sau una de 50 de dolari
dar nu poemele mele:
n-oi fi eu Shakespeare
dar uneori pur și simplu
nu-mi mai ies altele, abstracte sau nu;
o să fie mereu bani și curve și bețivi,
până-n ultima clipă,
pân-o să cadă și ultima bombă,
dar, cum zice Dumnezeu,
stând picior peste picior,
observ că am făcut mulți poeți
dar prea puțină
poezie.

poezie clasică de din Dragostea e un câine venit din iad (2007), traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "The Pleasures of the Damned: Poems 1951-1993 Paperback" de Charles Bukowski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 41.99 lei.

Visând la tine-n primăvară

Iubito, hai, ușor, întinde-mi mâna –
Te uită, în câmpuri, iarba a-nverzit!
S-a dus ninsoarea – a pierit și bruma
Și numai bună-i vremea de iubit.

Nu-i soare, dar frumos aleargă norii,
Spre zarea largă, bulucind-puhoi...
Și s-au întors la casa lor cocorii -
Știi? Primăvara vine pentru noi!

Deși-n răstimpuri, din cer cade rouă,
Să-mi răcorească ochii-nfierbântați,
Speranțe – mii – răsar, de viață nou㠖
Ce-or să ne prindă strâns îmbrățișați.

Hai -alergăm spre zarea vineție –
Va răsări și soare-ntr-un târziu...
Și îmbătați de dulce bucurie,
Vom azvârli din inimi gând pustiu.

Iubita mea, te rog, atent privește:
Pământ și cer – cum, tainic, se-nnoiesc...
Simți, tu, din pieptul meu, cum viu țâșnește,
Un simțământ, curat, dumnezeiesc?!

E dragostea – ce face să-nflorească,
Noian de flori în pomii roditori
Și-n sufletele noastre rodească,
Dorințe vii – și-nvăpăiați fiori.

Iubita mea, fim copii de-a pururi –
Nu-i nici o noimă în a fi adulți!
ne-mbrăcăm iubirea în azururi –
Ca noi, în lumea asta – nu-s prea mulți.

Hai să ne ascundem amândoi într-unul,
Ca nimenea, din lume, nicidecum,
Iubirii noastre să nu-i știe drumul –
Și doar iubirea să ne stea în drum.

... Iubito, hai, de mână, tu mă prinde –
Te uită, în câmpuri, iarba a-nverzit!
Privirea ta - privirea mi-o aprinde –
Și numai bună-i vremea de iubit....

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mihai Marica

* * *

Te-aștept la margine de univers!
Și de n-ai să vii!
Am cad cu tot cu stele,
Zdrențuit de timp în găuri negre!

Te-aștept în rătăcirea unei clipe,
Într-o margine de galaxie,
Unde viața-i lipsă fără tine!
Tot pierdută, tot doar urmă!

Te-aștept în umbra Lunii,
Rezemat de șoapta Lumii,
Ascultând glasul nopții,
Și urletul nebunului!

Te-aștept pe malul râului,
Ascultând cursul timpului,
Freamătul izvorului,
Chemarea Ta, chemarea....!

Te-aștept într-o altă viață,
Într-o altă dimineață,
Lacrimi, lacrimi tot de gheață,
Toate dintr-o viață trecătoare!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Bacovia

Cuptor

Sunt câțiva morți în oraș, iubito,
Chiar pentru asta am venit -ți spun;
Pe catafalc, de căldura-n oraș,
Încet, cadavrele se descompun.

Cei vii se mișcă și ei descompuși,
Cu lutul de căldura asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Și azi, chiar sânul tău e mai lăsat.

Toarnă pe covoare parfume tari,
Adu roze pe tine să le pun;
Sunt câțiva morți în oraș, iubito,
Și-ncet, cadavrele se descompun...

poezie celebră de din Plumb (1916)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în spaniolă.
cumpărăturiCartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Virgil Petcu

Autoepitaf

În locul ăsta din răscruce,
Pe drumul cunoscut de tine,
Te-aștept iubito, sub o cruce
Cât nu e alta lângă mine.

epitaf epigramatic de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diana Niță

Timp pierdut cu oameni nepotriviți

Tu ce faci astăzi, când nu știi ce crezi,
Dar ce vei face mâine, când nu va mai fi la fel.
Ce loc mai are dreptatea, într-o lume nedreaptă,
Când timpul joacă ultimele cărți,
Iar cei slabi primesc "pedeapsă".
Nu au comis crime, ci au "săgetat" cu iubire,
Nu au furat bogății, ci au "îmbogățit" locuri pustii,
Au dat viață la ruine.
Au pus dragostea, mai presus de tot,
Cei nu-i cunosc prețul, o aruncă în foc.
E ca un joc de ruletă,
Unde cel ce câștigă, ia și ultima monedă.
Am adus puțin din mine și mă vinzi pe nimic,
Nu ți-am trimis sentimentele într-un cont, ca și bani lichizi,
Dar faci negoț cu ele, ca și cum ar putea fi răscumpărate.
Ce loc mai are dragostea,
când pentru mulți, are termen de valabilitate.
Ce loc -ți mai ofer,
Când te-am așezat lângă mine,
Din complet, acum e vid,
Nici timpul nu mai trece la fel,
În elipsă de tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Consonare

Fericirea îmbrățișează
Dorul de aripi-
În dezinvolte cuvinte.
Puțina rugină din vii
Mai pune iubirii
Poemele frumuseții
În spații curbate
Prin care vocalele vieții
Știu să se arate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Magdalena Dorina Suciu

* * *

Am strâng în brațe iarba
ca și cum te-aș strânge pe tine,
lumina din ea va tresări ca un copil în somn
și eu voi merge mai departe pe drumul meu,
având grijă să-mi crească frumos aripile,
ca să te pot iubi din plin cu ele...

Miros de iasomie și cioburi de cer,
ca un semn, într-o carte abia născută...
Numai tu vei afla când visul din icoană
își va face semnul crucii,
iubindu-ne într-o profundă tăcere...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind pentru tine

Te colind, iubito, peste toate continentele
Peste toate anotimpurile mele
Peste tot, pe unde sunt suflete singure,
Pe unde sunt târguri sau răspântii, neexplorate
Mă aleargă umbre plăpânde, rupte din noapte
Am picioarele sângerate, iubito de focuri din stele.

Doar lava zării-nfricoșătoare
mai doare sau mi se pare
Și mă umple toată ziua de splendoare
Eu îți port gând de bine, iubito,
Sculptat în cuvânt nescris,
Cuvânt – zămislitor de noi lumi,
Cuvânt – scos din grația divină.
Voi -ți încrustez luceferi pe brațe
Ca pe niște miezuri de lumină.

Sunt însetat de verb, iubito,
Și de muzici astrale
Visez la nunți magice
Cu orgi celeste și abisale
Sunt flămând de tine
Știi bine, că îmi vine
Să urc crestele cerurilor toate
Și munții lunii, pe înserate
Pe copite să-mi iau tină, divină
Din brâuri de lumină.
Eu, bivolul tău alb, dumnezeiesc.
Tu să mi te lași, trândavă, pe coarne mută.
Și să-mi fii altarul meu de carne, sfântă.

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spaime

iubite,
fug ca o lașă de viață,
de iubire, de cântece
am spaimă de cutremure,
de moarte, de tine,
de brațele tale îndrăgostite de mine,
de cuvinte, de sângele meu
plin de poezie și de candori.
mă despodobesc de dantelele
care-ți fură ochiul-zeu,
de cuvintele care scapără în atingere
cu trupul meu devenit pâine și apă
și apoi cuminecătură,
în timp ce tu urmărești lupul alb
prin pădurea de ispite
moartea, noapte de noapte,
mă fură și mă duce la iazul
unde vin stelele mă culce până-n zori
la răscruce de destin,
unde se logodesc viețile noastre
alergate de veșnicie, de prigori,
de negrul pământ
de fericirile și de nefericirile
din inimă și din cuvânt.

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Cât cerul îmi va fi iubire

Tu, aceea dintr-o veche dimineață
Ce-mi întârziase, într-o zi de mai,
Știi că-n ziua-ceea începeam o viață
Plină de iubire-n care tu dansai?

Te strângeam în brațe c-o privire blândă
Și-mi doream, în ochii-ți, numai eu fiu
Sclavul ce-ți închină fiece izbândă,
Rege, fără tine, pe-un regat pustiu.

Mi-ai văzut privirea și mi-ai dat o mână
Ce-o păstrez în suflet din acel trecut
Cu o noapte care-n veci o să rămână
Noaptea fericită când ne-am cunoscut.

- Spune-mi, tu, iubito, cât vei sta cu mine?
Cât din viața asta mă vei mai privi
Cu privirea-n care dragostea din tine
Se alintă-n ochii care știu a-mi fi?

- Îți voi fi cât cerul îmi va fi iubire,
Cât privirea-ți caldă îmi va mângâia
Gândurile toate, ca-ntr-o amintire
Dintr-o dimineață ce n-o pot uita.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook