Romică

E-o seară blândă, oamenii-s pe stradă,
aleargă după daruri de Crăciun,
se-aud urări (ceva c-un un an mai bun),
când, iată! - trece unul pus pe sfadă.

E îmbrăcat cu haine din gunoaie
destul de bine, nu cred că-i e frig,
îl văd destul de des, aşa că-l strig:
-Ce s-a-ntâmplat, Romică, ce-i tataie?

-Păi, ce să fie, mama ei de viaţă!
Aveam un vinişor şi un covrig,
făcusem focul, că muream de frig,
dar a venit nebuna aia hoaţă...

Da' las' că o prind eu şi mă răzbun,
că n-am nimic pe masă, de Crăciun.

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daţi o nucă şi-un covrig

Este iarnă şi-i târziu,
Cerul pare străveziu,
Lemnu-n sobă s-a gătat,
E timpul de colindat.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

Este rece şi-n cuptor,
Pe stradă, un cerşetor
Cu năsucul îngheţat,
Nu-i mai arde de cântat.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

Pentru bradul de Crăciun
S-o găsi un an mai bun
Să vină la fraţi, surori
Şi la cei din închisori.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

Poate anul următor
Va fi mai strălucitor
Şi-aşteptăm să vină iar
Moş Crăciun cu un mic dar.

Leru-i ler şi norii plâng,
Ninge peste noi şi crâng,
Leru-i ler şi este frig,
Daţi o nucă şi-un covrig...

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se-aud colindători pe drum

În noaptea sfântă de Crăciun
Se-aud colindători pe drum.
Văd fereastra luminată
Şi strigă la noi, la poartă:
-Gospodari, primiţi colindă?
Atunci, noi ieşim în tindă
Şi primim până în zori,
Cete de colindători.
Ne urează sănătate,
S-avem pe masă bucate.
Iar în anul care vine
Să ne fie şi mai bine.
Când termină îi cinstim
Cu plăcinte şi cu vin.
Apoi le urăm drum bun,
Şi, în noaptea de Crăciun,
Să colinde întreg satul
De la un capăt la altul.
Îngerii să-i însoţească
Şi Isus să-i ocrotească.
-Mulţi ani! vouă gospodari!
-Mulţumim. Să creşteţi mari!

poezie de Dumitru Delcă (12 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Crăciun, clipa în care am vrut să o strig pe mama

mama n-a murit
am văzut-o în vis
frământa aluatul pentru
praznicul bunicului plecat
cu o zi înainte de Crăciun
m-a privit cum priveşti lumina
din felinarul abia aprins apoi
a îngenuncheat pe întunericul
rămas în casă şi a plâns
am impresia că-l ruga pe Dumnezeu
să mă ţină de mână aşa cum o făcea
când eram mic

de jur împrejur linişte
şi o mlaştină invizibilă
din care
încercam să ies
transpirtaţia ieşită prin piele
îmi năucea privirea
gol şi singur în faţa
amintirii cu moartea
mi-am împreunat mâinile
şi plin de iubire
am modelat un Dumnezeu
pe care să-l întreb despre mama

mi-am amintit atunci ziua în care
tata şi-a îmbrăcat costumul negru
m-a luat de mână şi
m-a dus la biserică
pe drum se confesa
ca unui om mare

în dimineaţa aceea am plâns

gândul meu s-a întâlnit cu Dumnezeu
şi atunci i-am cerut voie
să vorbesc cu mama
îmi era frică să o strig
în tăcerea dintre noi
s-a cuibărit o durere
mi-am lipit obrazul de pieptul lui tata
şi am plâns

ploua şi era frig...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun cu plete dalbe

Moş Crăciun cu plete albe
Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi.
Şi aduce daruri multe
La fetiţe şi băieţi
Moş Crăciun, Moş Crăciun

Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii negreşit
Moş Crăciun pribeag soseşte
Niciodată n-a lipsit.
Moş Crăciun, Moş Crăciun

Noi am fost cuminţi tot anul
Şi miloşi am fost mereu
Şi în fiecare seară
Ne-am rugat la Dumnezeu
Moş Craciun, Moş Craciun.

Moş Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei s-o apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
De la noi să nu te duci.
Moş Crăciun, Moş Crăciun.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşti pe orişicine?

Vine iarna viscolită,
Chiar aşa foarte grăbită,
Fără căldură în casă,
Stau copii toţi la masă.

Dar pe masă n-au ce pune,
Numai doar o stricăciune,
Primită în dar pe stradă,
Când privea la promenadă.

În atmosfera de Crăciun,
Încearcă tu să fii mai bun,
Împodobind cu stele bradul,
Nu uita care ţi-e gradul.

Asemeni fulgilor de nea,
Ce valsează-n faţa ta,
Se topesc şi pier
Copiii ce plâng spre cer.

Pier în cruntă sărăcie,
În plină obrăznicie,
Înecaţi în lacrimi grele,
Din viaţa plină cu rele.

Afară-i frig şi ger
Ninge în mister
În suflet, cald şi bine
Iubesţi pe orişicine?

poezie de Camelia Natalia Ignat (decembrie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

O, brad frumos
Al tinereţii mele,
Nu te-am avut nicicând
Împodobit cu stele.

Nici globuri n-am avut prin casă,
Puneam câte ceva pe masă...
Ne bucuram de sărbători,
Când pe uliţe, auzeam colindători.

La răscruci de drum fugeam,
Aveam toţi gutui la geam.
În odaia de la drum
Ţineam porcul de Crăciun.

Iar la streşini atârnaţi
Erau metri de cârnaţi.
De Crăciun şi Anul Nou
Mama ne dădea cadou,

Felii dulci de cozonac
Şi mâncam cu toţi de drag.
Acum totul e schimbat,
Nu mai mâncăm cozonac.

Bradu-n casă împodobit
Ne urează bun venit.
Nu mai e ca altădată
Să mergem din poartă-n poartă.

Iar în prag de sărbători
Să primim colindători...

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Crăciun: (către soţ) Of, Gicule, de ce m-ai adus aici să văd ce nici nu credeam c-am să văd vreodată?!
Domnul Crăciun: Dar, Moţule, tu ai insistat...
Doamna Crăciun: (dezolată) Nu trebuia să mă laşi să vin. Dacă erai bărbat cu-adevărat, trebuia să iei nu bilete de tren, ci atitudine fermă. Decât să fi venit aici, mai bine îmi dădeai două palme.
Domnul Crăciun: Dacă asta numeşti tu atitudine fermă, află că iniţial aşa m-am gândit şi eu... Două palme, (rânjet de satisfacţie) mda, era ceva...

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrească

Într-o zi din cele-ascunse-n file reci de calendar,
S-a-ntâmplat să-mi vină vestea, tam-nisam, pe celular:
"Domnule, acela care, pe Facebook, mi-ai dat unfriend,
Crezi că tu, de-acum, cu viaţa, cât de cât, rămâi în trend?"

"Iote moft!" – mi-am zis pe dată, "Ce mesaj! – da' cine-o fi?
Care prostul care-n viaţă a crezut că m-aş gândi
Să mă pun în rând cu alţii ori să am prin griji mereu
Să nu fiu cea neagră-n lână – oaia bre, adică... eu"

Dau şi caut la mesaje număr, nume ori ceva
Care să mi-l deconspire şi... aiurea: nu era!
Asta e! – de-acum fac listă şi unfriend de-oi vrea, dau... ioc
Pentru că apar surprize. Fraţilor, de-acum dau block!

Mama lor de pocitanii! Cum adică, să dispar?
Să-mi stea inima de frică? Nuuuu! – dau block şi n-am habar.
Dac-o fi să mai dispară câte unu', treaba lui!
De Crăciun, îl iert şi... valea! Va să zică: mama lui! "

Iote că-mi trecu, iar vouă, dragi prieteni virtuali,
Vă transmit urare nouă: să nu fiţi cumva penali
Şi să-mi umpleţi messengerul cu urări de "La mulţi ani!",
Că-l blocaţi şi nu-i tot aia cu: "Amice, la mulţi bani!"

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăciun

Înotând prin neaua deasă
A venit la noi acasă;
Şi-a adus daruri - o droaie,
În rucsacul lu' tataie!

epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Crăciun

Nu-s plăcinte, nici mâncare
Însă nu ne plângem tare;
Căci la iarnă când e frig
Toate ''cele '' sunt covrig.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa începutului de iarnă

Şi a venit şi iarna, în sfârşit!
Colindători prin sate au pornit...
Miroase-a cozonaci şi-a pâine coaptă,
Lemne de brad se-aud pocnind pe vatră.
Betea şi vâsc împodobesc icoana
Şi în fereastră parc-o văd pe mama.
Îmi spune iar poveşti... şi vântul bate...
Mi-e gândul dus spre nicăieri, departe...

Şi a venit şi iarna, în sfârşit!
Biciul, de ger, în patru-i şficuit.
E rod bogat în anul ce-o să vină,
Prinos de flori şi fluturi în grădină,
Hambare pline, câmpuri înverzite,
Bogate case, struguri, multe vite.
Brazi străjuind în munţi cu semeţie
Şi oameni de aleasă omenie.

Colindători prin sate au pornit,
Uliţele cu vise troienind...
Bravi urători în haină populară
Cutreierând... Un vin cu scorţişoară,
Cu nuci şi pită îi aşteaptă-n dar...
E-o casă,-n poarta cu-un bătrân arţar,
Cu doi bunici cu suflete de prunc
La care, când mi-e dor şi eu mă duc.

Miroase-a cozonaci şi-a pâine coaptă...
Măicuţa plânge şi suspină, iată!
"Sunt eu, măicuţă dragă, sărut mâna!
Din alte ţări mă întorsăi acuma
Şi dor mi-era de voi, de grădiniţă,
Dor de arţarul falnic din portiţă.
Mă lasă să-ngenunchi! Apoi te roagă
Să-mi fie drumuri bune, maică dragă..."

Lemne de brad se-aud mocnind pe vatră...
Deschide uşa, pruncii să nu bată!
Să intre să ureze... Dă-le-n dar
Nuci şi colaci, ca-n fiecare an!
Şi mere roşii puse la uscat...
Dă-le să bea din sticla cu Muscat.
Sunt îngheţaţi şi-or fi urat destul...
Tu spune-le poveşti cu Moş Crăciun!

Betea şi vâsc împodobesc icoana
Şi florile-ncolţesc pe geam, ia seama!
În noaptea asta-i ger şi focul arde...
S-aveţi, bunici, prinos de sănătate!
Plesneşte biciu-n patru zări şi plâng
La casa bătrânească când ajung...
Văd lacăte lucind şi doliul pus.
V-aţi dus iubiţii mei bunici, v-aţi dus!

Şi în fereastră parc-o văd pe mama...
Poate că-i doar Crăiasa Iernii, Doamna,
În râuri de lumină îmbrăcată,
Cu stele-mpodobită... Se arată
La ceas târziu, din ceruri coborând,
Maicuţa blândă pentru Pruncul Sfânt.
Dar... unde oare sunt colindătorii?!
Sunt troieniţi sub pletele ninsorii...

Îmi spune iar poveşti şi vântul bate...
Şi spulberându-mi visurile toate
Mă lasă-n noapte, troienit la tâmple...
De lacrimi grele ochiul mi se umple.
Umbra tăcerii crud mă încolţeşte,
Iar timpul trece, nu se mai opreşte!
Colindător cu mâinile-ncleştate,
Alerg – un ceas de trecere, spre moarte.

Mi-e gândul dus spre nicăieri, departe!
Bunicii-mi văd ivindu-se în noapte
Şi între noi troiene se ridică...
Îmi face semn din noapte-o bătrânică.
O prind de mână iute şi-n odaie
Lumina zilei parcă se-ntretaie.
Este Crăciunul... Ninge liniştit...
Colindători la poartă au venit.

Mi-e gândul dus spre nicăieri, departe.
Se-aud din nou poveşti şi vântul bate
Şi în fereastră parc-o văd pe mama
Betea şi vâsc împodobesc icoana.
Lemne de brad se-aud pocnind pe vatră,
Miroase-a cozonaci şi-a pâine coaptă,
Colindător prin sate am pornit
Şi a venit şi iarna... în sfârşit!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În seara de Crăciun

Afară ninge liniştit,
În casa arde focul;
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.

E noapte, patul e făcut,
Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar şi dulce.

Cum s-a născut Hristos în frig,
În ieslea cea săracă,
Cum boul peste el sufla
Căldură ca să-i facă.

Cum au venit la ieslea lui
Păstorii de la stână
Şi îngerii cântând din cer,
Cu flori de măr în mână.

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadou de... Crăciun (din Canada!)

Amicul meu de ani de zile,
Mi-a scris c-ar vrea ca Moş Crăciun
Să nu-i aducă nimic bun,
Fi'n'că el are-acum de toate
Şi să-i aducă de se poate
În sacul lui, câteva... pile;

Eu am primit mesajul clar...
Deci, am fugit la prăvălie,
Am luat un raşpil de călcâie,
O pilă de-unghii d-aia fină
Şi alte pile, vreo duzină,
Să ştiu că-i fericit măcar,

Le-am pus la poştă, am plătit,
Da' nu vă spun c-am fost luat
La întrebări şi suspectat,
Fi'nd scule pentru maţochism,
Mai rău chiar, pentru... terorism...
Aşa ceva, n-am pomenit!

Le-am spus atuncea cu mâhnire:
Aceste pile ordinare,
Aici le are orişicare,
Da-n ţara aia minunată,
Cu oameni harnici şi bogată,
Sunt pentru... supravieţuire!

poezie de Valeriu Cercel din Satire şi... nu prea
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ajun de Moş Crăciun

Din an în an pornesc la geam
Voioşi cu Moş Crăciun,
E ger cumplit, e drumul greu [bis]
Da-i obicei străbun [bis]

Acum e cor la casa ta
Cu toţii cânt-acum,
Mai sunt şi moşi din vremea lui
Bătrânul Moş Crăciun

Acum e joc la casa ta
Cu toţi se veselesc
Dar sunt bordeie fără fum,
Şi mâine-i Moş Crăciun

Şi-acum te las, fii sănătos
Şi vesel de Crăciun,
Dar nu uita când eşti voios
Române să fii bun.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că-i destul

când te privesc nedumerit
tu nu-mi spui nimic
te uiţi în jos
şi taci

tăcerea are un efect dureros

nu mai întreb nimic
orice răspuns ar fi de prisos
pentru îndreptare

mă mulţumesc cu suferinţa
în care te zbaţi
cred că-i destul

niciun surâs nicio grimasă
doar o părere de rău
împietrită

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţiei mele

Tu doreşti ca Moş Crăciun
Să-ţi aducă ce-i mai bun.
Însă, ce-i mai bun, îţi spun,
N-am nici eu, nici Moş Crăciun.

epigramă de Marian Popescu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, Moş Crăciun

îţi urez la mulţi ani, Moş Crăciun,
să trăieşti încă două milenii,
pe fiecare om să îl faci mai bun,
toate vietăţile să înveţe smerenii.

să fii la fel de nobil şi de darnic,
la toţi copiii lumii să-mparţi daruri,
nimeni să nu aibă un Crăciun amarnic,
ci iubire-n piept şi pe tâmple lauri.

an după an să fii mai generos,
să scoţi sărăcia din suflet din case,
poţi să faci minuni alături de Cristos,
să dezvolte lumea veacuri glorioase.

să fii slăvit, Moş Crăciun drăgăstos,
mulţumesc pentru daruri şi gânduri sănătoase.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am încetat să mai cred în Moş Crăciun când aveam şase ani. Mama m-a luat să-l văd într-un magazin şi el mi-a cerut un autograf.

citat clasic din Shirley Temple
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe-al meu, ce Moş Crăciun!

O-ntâmplare-ntâmplătoare s-a-ntâmplat întâmplător,
(Dacă nu vă zic acuma, ce şi cum, parol, că mor!)
M-am trezit de dimineaţă, la cumpărături să merg-
Era frig, era şi ceaţă, ochelarii dau să-i şterg,
Dar, îi scap din mână, iaca, calc pe ei şi îi strivesc-
Na, că nu mai pot acuma preţurile să citesc.
Intru-n Mol mă uit în stânga şi în dreapta mă chiorăsc,
Ce să iau, să umplu coşul, încă nu mă hotărăsc.
La intrare chiar pe dreapta, Moş Crăciun lângă un brad
Zâmbea tâmp, c-o blondă-n braţe, slabă şi cu ochi de jad.
Mă opresc şi mă uit bine, chiar şi fără ochelari,
Moşu-o mângâia pe fese şi pe sânii ei cei tari.
Măi, să fie, parcă-i Gheorghe, Gică-al meu, privesc şaşiu-
M-a văzut, se înnegreşte, nici nu pot să vă descriu,
Cum se schimbă feţe feţe şi-o aruncă pe blondină,
Peste sacii cu cadouri, lângă mine o vecină:
-Aoleu, ăsta nu-i Gheorghe, Maricico, ce-i cu el?
Că eu îl ştiam mai mare, acu'i tare mititel,
Parcă a intrat la apă şi-i cam galben, vai de el!
Gheorghe tremura ca varga şi suna din clopoţel.
-Maricico, nu vezi bine şi nu e ceea ce crezi,
Este fata lu' Elvira, blondina cu ochii verzi;
O-ntrebam ce îşi doreşte, să-i aducă Moş Crăciun,
Dar cum ştii că n-aud bine, mai aproape-am vrut s-o pun.
-Şi cu mâinile pe ţâţe şi mai jos ce
căutai?
-Îi era frig, sărăcuţa, îţi explic tot, numai stai,
Uite-aicea lângă mine, draga mea, nu fă scandal,
Tot ce ai văzut, femeie, nu-i nimica sexual.
E şi ea tot o copilă şi cum tremura de frig,
Am luat-o eu în braţe şi ea s-a făcut covrig.
-Ei, Gheorghiţă, crezi că-s proastă şi nu văd ce-i de văzut,
Las' că vezi tu, vii acasă, că avem de dezbătut
O problemă serioasă. Ai plecat cu noaptea-n cap-
Ce ţi-ai zis tu? De nevastă, e momentul să mai scap.
Da' ce zic? Rămâi aicea, cu blondina ta cu tot!
Ţi s-a cam urât de bine. Eu cu tine nu mai pot,
Să convieţuiesc, bărbate. Îmi găsesc şi eu un Moş
Să mă mângâie pe spate şi să-mi umple al meu coş.
-Doamnă dragă, nu vă fie, zău, cu supărare, azi
(Zise deodat' blondina aruncată între brazi).
Eu chiar nu am nicio vină, boşorogul ăsta gras
Mi-a dat nişte bani, în braţe, să mă ţină, să îl las.
Mai departe, treaba voastră, eu sunt angajată-aici
Să fiu Albă-ca-Zăpada şi cu cei şapte pitici
Fraierim câte-un tataie, cum e domnul Jorj al tău.
Ia-l acasă, pliz, mă' doamnă, s-a crezut şi el flăcău!
-Nu-l iau, fato, las' să tragă pentru tot ce a făcut,
Ia-l la tine în echipă! Eu, cu el, nu mai discut.
A dat nevasta din mână, pentru-o blondă de pe gard,
(Nu vreau să-ţi zic ţie cioară), doar pe dumnealui îi ard...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Crăci... un

Fără vreo vârstă, în hainele color,
Neras de mult, cu glasul hohoit,
C-un fes pe cap cu ciucur, stă pitit
Să nu-i descoperi glas de... vorbitor.

Promite multe, vrute şi nevrute,
Ce dă de-un sac, ce şi l-a încropit
-De e avut- şi-un brad împodobit
Îi ţine lângă, hang... cu zilele pierdute.

Nu ştie nimeni de-i venit cu reni,
Nici de pe coş -că faţa-i n-are coşuri-
Dar nu e bai, nu-s plânsete, reproşuri...
Sunt toţi voioşi; moşi, babele, meseni.

A pus o fată, de vreo şaişpe anişori,
Să se aşeze bine pe genunchiul stâng,
Uitând de daruri, de copii ce plâng
Că ea-i stă-n braţele... ce-i strâng din sânişori.

S-a făcut roşu moşul, dar la faţă,
Că haine nu-s –de cald s-a dezbrăcat-
Căci şi-a propus şi lui, a fi bărbat...
De nou Crăciun şi moşii au drept la viaţă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!