Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Soarele de toamnă

Într-o frunză
văd soarele de toamnă.
Căldură și reflecție.
Îmi place toamna
Sub copacii putin goi.

Viața e foarte simplă,
dar noi insistăm
să o complicăm.
Ar trebui,
să citim,
cel puțin în fiecare zi,
o poezie frumoasă.

poezie de (4 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vladimir Potlog

Afară e sfârșit de toamnă

Afară e sfârșit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi și mai noi.

Afară e sfârșit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Și tu citești o frumoasă poveste
Despre o prințesă și un sultan.

Afară e sfârșit de toamnă,
Norii pe cer adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O plouă sau o să fie furtună?

Afară e sfârșit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzește
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbește.

poezie de (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi place natura toamnei

Poezia ei plină de culori,
aromele ei picante,
adierea ei caldă și liniștitoare
aduc mângâiere sufletului nostru.
Ar trebui să ne confruntăm
cu toamna vieții noastre
ca și copacii,
care pierd frunze,
rezistă frigului,
dar înăuntru rămân în viață.
Pentru că datorită lor trăim,
iar ei se vor întoarce la viață...

poezie de (7 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frunză de toamnă

Toamna, un tablou arămiu
Când fiecare frunză căzută
Se pierde definitiv în pustiu
Cu tot cu povestea avută.

Toamna, un trist recital
La care o frunză suspină.
Când după ultimul ei bal
Dispare în a nopții surdină.

Toamna, expoziție de pictură
În care minunata frunză
Destinul nemilos îl îndură
Să se transforme într-o muză.

poezie de (2 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna

Îmi place toamna...
Cu struguri mari, frumoși din vii
Cu pere, nuci, gutui și mere aurii.
Îmi place toamna c-ăi bogată
În multe nunți, în cumătrii.
Când văd că tinerii se însoară
Și vor avea și ei copii
Îmi place toamna...

Îmi plac fetele și horele din sat
Mă simt mai tânăr, mai bărbat
De vreau cânt, joc, strig
Îmi place toamna...
Când văd că oamenii în câmp
Muncesc, zâmbesc, vorbesc de bine
Mai uit de frig, de vânt, de ploi...
Îmi place toamna.

poezie de (septembrie 2016)
Adăugat de Mihalachi VeaceslavSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Goethe

Ar trebui ca cel putin zilnic ascultăm un cântecel, să citim o poezie bună, privim un tablou reușit și, dacă este posibil de făcut, spunem câteva cuvinte raționale.

citat clasic din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Aș alege...

Dacă aș putea alege,
aș alege zâmbetul luminos
cu nasul roșu, obrajii îmbujorați,
și o rochie plină de culoare.
Aș alege soarele sau luna cu stelele
și un curcubeu după ploaia măruntă,
și uitându-mă la apusul ăla de pe mare,
poate fi totul o lumină, o veșnicie,
dar facem totul așa cum se poate,
fără vise, cu neliniști vechi și noi.
În fiecare zi, în fiecare moment al vieții,
aducem în inimile noastre un pic de căldură
și de fiecare dată când mă ridic zâmbesc...

poezie de (2 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri pe un portativ de toamnă...

E toamnă, e foșnet, e melacolie și mai mult vis.
Toamna asta înseamnă și mai mult somn,
căci diminețile sunt îmbrăcate sumar în ceață
și te fac te ascunzi ca un copil în cearșaf.
Toamna asta e despre iubiri care oftează,
despre lupte de orgolii, despre viață,
ca ne scoată sufletele din amorțire.
Totuși bunătatea nu se demodează niciodată,
iubirea se testează, se simte mai departe,
iubirea e mai profundă toamna,
te face te uiți cu atenție la toate clipele frumoase.
Vei alege păstrezi în suflet doar câteva clipe,
când vara îți lasă senzații de must de dragoste...
Toamna asta trebuie ne scoată iubirile din amorțire,
trebuie ne fie ghid, mai uităm de alții,
și să ne întoarcem la noi, că bunătatea e în noi.
Toamna vine cu muzica ei în fiecare an
și vântul de toamnă schimbă culorile frunzelor.
Fiecare trebuie să-și găsească timp, se așeze
și să privească căderea spectaculoasă a frunzelor.

poezie de (13 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Confucius

Viața este cu adevărat simplă, dar noi insistăm în a o face complicată.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAcest citat a fost selectat Citatul zilei pe 22 decembrie 2016.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Invataturile lui Confucius. Istoria ideilor politice" de Confucius este disponibilă pentru comandă online la numai 15.00 lei.

Toamna

E toamnă în viață, în noi
E toamnă pe cărare,
Afară plâng a nevoi
Doi puișori de floare.

La geam cântă vântul,
Toamna este tristă,
În buzunar la mine
A ruginit o batistă.

O toamnă e și viața,
Căci moare agale
În fiecare dimineață
Răsăritul de soare.

Iarăși ploi, iarăși frig,
Vântul e profetul
Omul pare acum mic
Și supărat bietul.

Convoiul de păsări
A inundat zenitul,
Etern rămâne cerul
Și soarele necăjitul.

Nu știu ce se-ntâmplă,
Toamna asta doare,
La mine pe tâmplă
Părul a albit tare.

poezie de
Adăugat de AMeliaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când văd zburând câte o molie, îmi place să glumesc și să spun că tocmai a ieșit din Poeme cu Molii; și că, dacă ai deschide cartea, probabil, într-o poezie, ar fi un cuvânt lipsă sau, în altă poezie, ar fi cu o molie mai puțin.

în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.

Iubește viața

Dacă soarele poate dona cerului
cel mai frumos curcubeu după ploaie,
chiar după o furtună spectaculoasă,
chiar și viața, poate reînvia când ești bolnav,
ne intimidează puțin gândurile,
ca apoi putem oferi ceva prețios.
Viața ta este ceea ce simți,
ceea ce alegi, ceea ce trăiești.
Te iubesc viață...

poezie de (3 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În orice zi o șansă

Magnolia, floarea primăverii cu al ei miros îmbietor...
O frumusețe rară ce te duce în visare,
dincolo de imaginație uneori...
Viața nu se poate scrie în cuvinte ușor...
Așa e viața mea și-a ta,
se trăiește, se visează
și rămâne speranța,
alături de noi în fiecare zi...
Să facem ca orice zi
fie o șansă pentru noi
și să o facem mai frumoasă...
Gânduri bune ne vină
în imaginea primăverii.

poezie de (14 martie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața mea a renăscut...

Lângă el nimic nu este greu,
totul vine de la sine și trecutul dureros
îl arunc într-un sertar.
Îmi place pentru că nu-i este teamă
plângă atunci când simte.
Îmi place pentru că știe -mi dea libertate
atunci când am nevoie.
Pentru mine el este totul,
chiar și mai mult,
iar viața este și mai minunată
de când l-am cunoscut.
Îmi place fiecare minut petrecut lângă el
și îmi este dor de el în fiecare clipă
în care nu este lângă mine.
Miile de minute lângă el
mi-au dat energia de care am nevoie
pentru a merge înainte,
veselia care mă invadează,
speranța că totul va fi și mai frumos.
Îmi place când mă privește
atunci când dorm și îmi sărută mâna
când vrea -mi declare iubirea sa.
Îmi place că nu se supără ușor
și este înțelegător.
Îmi place când se poartă ca un copil
și când se entuziasmează.
Îmi place când atrage privirile oamenilor
cu poveștile lui și este în centrul atenției.
Îmi place că are încredere în mine,
mă respectă pentru că îl susțin în ceea ce face
și că îi sunt alături.
Cu el râd des, cu el merg oriunde,
inima mea nu se poate dezlipi de a lui
și viața mea a renăscut
odată ce a întâlnit-o pe a lui.

poezie de (12 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugene Ionesco

Copacii

Copacii, toamna, de durere urlă!
Înfiorător de mari, de goi, de negri,
Par îngeri răzvrătiți blestemând cerul.

Ai auzit cum urlă, toamna, copacii?

Care bun arhanghel,
asurzitor și invizibil,
de Dumnezeu trimis,
le-a smuls plăpândele făpturi de pe ramuri?

Copacii urlă, cu brațele-ntinse, vânjoase,
spre Cerul pe care nu pot -l apuce,
-ș sfarme, -l darme...

Copacii, toamna, sunt îngeri revoltați...

poezie clasică de din Revista literară a Liceului "Sf. Sava" (1927)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Teatru III: Victimele datoriei. Amedeu. Tabloul" de Eugene Ionesco este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.00- 37.05 lei.

Să zbor din nou spre soare

Mă uit pe cer și văd viața ca pe-o alinare,
Aș vrea zbor din nou spre soare,
Dar nu vreau las suflete dragi pe pamant,
Că dorul vine ca o adiere de vânt.
Tu ești o ființă dulce, blândă, frumoasă,
Pentru tine nu plec nici macar de la masă.
Uneori inima mea se zbate tare în piept,
Și simt că sufletul meu ajunge în deșert,
Atunci văd la tine noi sentimente
Și ca niciodată îmi faci complimente,
Dar gândul meu e din nou la tine soare,
Vreau fac un zbor când iar mă doare.

poezie de (19 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Scrisoare către tine

Tu ești:
ziua,
soarele,
lumina.
În zori de zi
picăturile de rouă care au udat florile,
aerul parfumat,
culoarea verde a dealurilor împădurite,
vara iubită,
marea mea.
Îngerul meu,
poezie,
cea mai frumoasă melodie.
Liniștea.
Inspirația mea,
și sensibilitatea.
Cu drag,
dorința,
pasiunea,
fericirea și iluzilie,
melancolia și iubirea.

poezie de (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Oana Frențescu

Un vânt

Un vânt de cretă palid se întețește-n vale,
Orașul își întoarse fața de la noi,
Un frig la intersecții ne așteaptă-n cale,
Se desfrunzesc copacii, devin triști și goi.

Tu ești într-o deplină nemișcare,
Eu merg tot merg, dar parcă stau pe loc,
Nici nu mai știu ce loc doare mai tare
Copacii goi, sau pasul de pe loc.

Nici obosită nu-s, doar timpul ar febră
Și stropii lui atârnă-n aer și mă ard
Și pașii se grăbesc pe trecerea de zebră,
În ochii tăi e toamnă și frunzele tot cad.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cât de mult să iubești femeia

Să zbori la nesfârșit către o nesfârșită primăvară,
ai visul de iubire împlinit
ce-ți umple sufletul, ca o comoară.
Tu ești ca mugurii din pomii încă goi,
ce dau gurii zambetul nostru vioi.
Să fii ca o frunză verde de măcriș,
și în calea ta, norocul apară-n vis.
Să fii ferită-n veci de supărare
și bucuriile -ți umple
sufletul de iubire
și să emane în jur feerie.
Tu ești lăsată de Dumnezeu,
le faci bărbaților viața mai frumoasă
și cât vei fi pe-acest pământ,
trebuie cânți această floare măiastră.

poezie de (5 martie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Frunză pe un prag de toamnă

Mi-a picat pe prag o frunză
Tremurândă și rebelă,
Ce-și trăise, parcă, viața,
Într-o lume paralelă.

Nu știa că vine toamna,
Nici de timpu-i limitat,
Și credea că-n lumea asta
Totul e de-aplaudat.

Nici de iarnă n-auzise,
Ori de gerul cel cumplit
Care-o însoțește. Oare,
Ce și-o fi închipuit?

Că rămâne veșnic verde,
Fremătând în adiere,
o fi nemuritoare
Când în juru-i totul piere?

Am luat-o, cu tristețe
Și, văzând-o mai aparte,
Am ferit-o de necazuri
Așternând-o într-o carte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inima mea ca o lumină

Fiecare dintre noi
are o poezie în inimă,
închide-ți ochii
și la fiecare bătaie de inimă
există un gând,
o emoție, o amintire,
o lacrimă care se duce în jos pe față.
Mi-ar plăcea -mi îmbrățișez
timpul care a trecut,
apoi zâmbesc
și să rămân cu inima mea.

poezie de (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Există o poezie despre Suceava? Fii primul care răspunde!

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!