Antiteze

Cu cât e mai sărman,
Al minţii tezaur,
Se-mbracă, mai avan,
Tot trupul, cu aur...

Când sufletu e ban,
Şi viaţa e teatru,
E, idolul merţan,
Mai partu x patru...

Mai dârz dă năvală,
Un dor de mărire,
Şi-s munte de fală,
Morminte-n cimitire...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Catedrală

Dau năvală bucuroşi,
Credincioşii la odoare,
Şi-s aşa evlavioşi,
Că se calcă în picioare...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trabantul

Un carton pe patru roţi,
Depăşeşte-l, dacă poţi!
Sau, mai bine strânge-un ban,
Vinde bicla, ia-ţi "merţan"!

epigramă de Mihail Mataringa (ianuarie 2009)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei manele ce-ndrăgim,
Tot mai mult ne înmulţim,
Şi cu cât suntem mai mulţi,
Cu atât suntem mai... culţi...

catren de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comori ascunse

Omule sărman, să-mi ceri,
Şi-am să-ţi dau un colţ de pâine,
Căci mereu îmi mai rămâne,
Din lumeştile-mi averi,

Omule sărman, să ştii,
Că mai am şi pentru tine,
Un vremelnic gând de bine,
Şi că pot a te iubi,

Chiar de soarta ta e tristă,
Şi de eşti răzbit de boală,
Chiar de nu ai fost la scoală,
Şi de n-ai în jeb batistă,

Chiar de casa ţi-e sub scară,
Şi averea un rucsac,
Pentru tine pot să fac,
Un crâmpei de primăvară...

Doar speranţă de ţi-am dat,
Nu mai multă de un leu,
Tot pe-atât câştig şi eu,
Căci am suflet mai bogat...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mustrări de conştiinţă

Furat-am şi eu, ca oricare,
Iar glasul minţii când ascult,
Mă mustră conştiinţa tare,
Că alţii au furat mai mult!...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruxelles

Pesediştii au coşmar,
Şi-s cuprinşi de griji mai vechi,
Căci aud un clinchet clar,
De cătuşe în urechi...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot mai frumos

Tot mai frumos,
mai aproape de mine
e gîndul tău,
stea din Eden,
luminînd viaţa mea,
paşii mei
c-un dor
nemărginit...
Tot mai duios
ocrotindu-mi cărarea
de orice rău,
sus, tot mai sus
mă atragi
spre zenit...

Tot mai măreţ,
mai scăldat în lumină
e chipul Tău,
prinţ glorios
care-ai dai viaţa Ta,
trupul tău
ca miel neprihănit.

Tot mai cu drag
îmi înalţ către Tine
tot gîndul meu,
sus, tot mai sus,
într-un zbor
infinit...

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua-Dinamo

E sportul dârz şi curajos,
E de suporteri admirat,
Şi-atinge-un maxim de frumos,
Când galeriile... se bat...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Post în oglindă

Cu dragoste visat de-un an,
Şi-a împlinit Crăciunul rostul:
În pungă nu mai e un ban...
Abia acum începe postul!

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai...

Mai sunt şi lucruri bune,
Mai sunt şi oameni buni,
Normalul nu-i minune,
Nu-s stelele minuni...

Speranţa nu e dusă
În zări îndepărtate,
Mai e o masă pusă
De-un frate pentru frate,

Mai e un colţ de pâine,
Pentru un om flămând,
Vom auzi şi mâine,
De-al bunătăţii cânt...

Se mai întinde-o mână,
Spre un sărman căzut,
Un tânăr mai îngână,
Legende din trecut,

Ne mai iubim părinţii,
Ce-s duşi pe altă lume,
Îi mai cinstim pe sfinţii,
Ce-n scripte au un nume,

Mai rezistăm la glasul
Instinctelor de turmă...
Ne mai gândim la ceasul,
Chemării de pe urmă...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate

Poate am trăi mai cu folos,
Ţelul de ne-ar fi doar fericirea,
Şi avutul cel mai valoros,
De pe lume, de ne-ar fi iubirea...

Viaţa noastră poate-ar înflori,
De-am putea răpune lăcomia,
Şi tezaur luminos ne-ar fi,
In această lume, omenia,

Zilnic dacă nu ne-am implica,
În cumplit răzbel pentru putere,
Şi-n străfund de suflet de-am avea,
Dărnicia, maximă avere...

Poate am muri mai liniştiţi,
Lumea asta dac-ar fi mai bună,
Dac-am fi cu toţii mai cinstiţi,
Hărnicia de ne-ar fi cunună...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce rost?!

Destinul meu n-a fost prea blând,
Prea mulţi în viaţă mi-au intrat,
S-au adunat în ea pe rând,
Fără măcar să fi-ntrebat.

Am încetat să mă mai plâng,
Că unii intră şi nu-ntreabă
Dar parcă tot mai mulţi se strâng
În viaţa mea, cei fără treabă.

Şi nu-ncetează să tot vină
Se-ntrec cu toţii dând năvală
Cu cât, de ei, este mai plină
Cu-atât e viaţa mea mai goală!

Numai acei ce eu i-aş vrea
Nu sunt pe-aproape când mi-e dor
Şi atunci când vin unde să stea?
Că alţii stau pe locul lor!

Unii s-au instalat în lege,
Alţii voinţa mi-o supun
Dar niciunul nu-nţelege
Că viaţa mea nu-i bun comun!

Abia putând să mai respir
De câţi se-nghesuie în ea
Mă dau deoparte şi mă mir:
Ce rost am eu în viaţa mea?!

poezie de Ion Roşca din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru David

Mă supăr tare şi-l desfid
Şi chiar îl sudui de toţi sfinţii,
Pe-acela care,-n noaptea minţii,
Îi stă în cale lui David...

E lung pământul şi arid,
Din ce în ce-s mai scumpi arginţii,
De viaţă tragem cu toţi dinţii
Şi mai schimbăm câte-un partid.

Însă, oricât de grea mi-e viaţa
Şi-oricât mi-e traiul de acid,
Când vine, Doamne, dimineaţa,

Şi-mi văd nepotul, pe David,
Din cale-mi fuge, iute, ceaţa,
Şi-s mai bunic, şi-s mai... valid!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta vreu, dragul meu

Iubeşti scumpa mea frumoasă
Ghirlăndioara de-albe flori,
Ce-ncunună graţioasă
Buclele-mi ce-n vânturi zbor?

­Nu, nu! Nu, nu!

­Ce vrei dară, dragă, tu?
Poate roza cea tăcută
Care dulce se sărută
Cu fluturii râzători?

­Ba nu, nu: cununa-n laur,
Cinsă-n aur, aur, aur,
Atunci este un tezaur:

Asta vreu,
Dragul meu!

­Iubeşti, dulce drăgulină,
Doina mea de tainic dor
Ca pe lira mea suspină
Dulce, blând, încetişor?

Nu, nu! Nu, nu!

­Ce vrei dară, dragă, tu?
Poate cântul de-armonie
Care Eol îl adie
Printre frunze, printre flori?

­Ah! Când aurul suspină
În punguţa plină, plină,
C-o cântare metalină!

Asta vreu,
Dragul meu!

­Iubeşti poate pe Selene,
Ca o candelă lucind,
Când cu pasu-i lin, alene
Se preumblă surâzând?

­Nu, nu! Nu, nu!

­Ce vrei dară, dragă, tu?
Iubeşti poate alba zare
Ce-o săgeată mândrul soare
Peste câmpul înflorind?

­Ah! Când aurul dulce sună
În punguţa mea nebună
Nu-mi mai trebe alba lună!

Asta vreu,
Dragul meu!

­Iubeşti patria-ţi măreaţă
Ce de glorii duce dor,
Când în palida ei faţă
Se deseamnă-un viitor?

­Nu, nu! Nu, nu!

Ce vrei dară, dragă, tu?
Poate visul mare, mare
De mărire, răzbunare,
Ce-l visează-a ei popor?

Când în loc de glorii, laur,
Mi-ar da aur, aur, aur,
Atunci fi-mi-ar un tezaur!

Asta vreu,
Dragul meu!

poezie celebră de Mihai Eminescu din Umoristul (11 octombrie 1866)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vagi indicii

Umblă- un zvon din gură-n gură,
C-a stat mama pe Centură,
Şi-ai un tata barosan,
Selectat după... merţan...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât ne specializăm în rolurile rătăcite ale minţii, numite cu fală tot de ea meserii, profesii, familie nu ne putem aştepta să ieşim din ghearele suferinţei şi să nu mai rămânem pradă şi sclavi gândului.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentare

Mă numesc Culman Cornel
Şi-s oltean de felul meu.
Sunt economist de meserie,
Dar mai scriu şi poezie.
Şi aşa, mai într-o doară
Mai compun şi-o epigramă.
Am jucat şi puţin teatru
La matineele de patru.
Şi-acum stau în Capitală,
Dar nu e nici o scofală.
Am rămas oltean sadea,
C-asta este ţara mea.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând de prunc

Prostănacii de părinţi,
Tot mereu îşi ies din minţi,
Ne-mbrâncesc şi-s furioşi,
Că suntem... copilăroşi...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din văi urcă ziua

Din văi urcă ziua mai sus, tot mai sus,
cu paşii-n lumina, zglobie -
"Ci unde te duci? Spune-mi unde?" -
"Doar vezi că vârful de munte mă-mbie."

Deodată se-ntunecă muntele tot,
şi culmea de aur dispare -
"Ci unde eşti? Unde?" şi dibui în jur -
pământul e mut până-n zare.

Şi iată-ntr-o clipă mă simt părăsit -
pierită e ziua mea oare?
În friguri, privirea-mi zdrobită de dor
spre vale-a-nceput să coboare.

Trecutul meu tot e acolo, în nori -
şi simt cum mă-ncearcă mâhnirea -
mi-e frică şi-s trist de parcă-ar veni,
ca-n ceasul suprem, ispăşirea.

poezie clasică de Jan Neruda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exces de ploi

Ăştia-mi plouă peste tot,

Şi prin vise şi prin gând,

Nici să tremur nu mai pot,

Nici să stau, docil, la rând,

Nu mai am nici încălţări,

Rezistente la puhoaie,

Căci, în cele patru zări,

Totul apă e... de ploaie,

Ăştia nu se mai opresc,

Din eterna ţârâială,

Zi şi noapte tot stropesc,

Fără urmă de sfială,

Totu-i moale prinprejur,

Unde calci sunt doar băltoace,

Se iţesc şi prind contur,

Forme vagi de poloboace,

Şi-n exces de inervare,

O să-ntorc pe dată foaia,

Şi răcnesc în gura mare,

Măi, mai terminaţi cu ploaia!

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!