Vino, tată!
Mă chinui din greu la poartă,
Dor și lacrimi m-au cuprins,
Te aștept, dragul meu tată,
Zăvorul nu s-a deschis.
Praf s-a așternut în vreme
Pe cărări reci și pustii,
Curtea neatinsă geme,
Te așteaptă ca să vii.
Vino, tată, pentr-o clipă,
Toate-s vraiște-n obor,
Să le așezăm în pripă
Pe toate la locul lor.
Pe Cavancea, calul nostru,
L-am văzut plângând acum,
Vino și să-i pui căpăstru,
Să plecăm din nou la drum.
Doar speranța mai rămâne,
Toate s-au pierdut în vânt,
M-am apropiat de tine
Cu o floare la mormânt.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre tată, poezii despre flori, poezii despre dor sau poezii despre cai
Citate similare
Regăsire
M-am depărtat pierdut de mine însumi,
M-am rătăcit și drumurile-am încurcat,
Amare lacrimi, mă-necau în plânsu-mi,
Iubeam în tihnă, tăinuitor, însingurat.
Pașii îmi rătăceau înspre cărări pustii
Fără orientări, direcție sau sens,
Nopțile-albeau în căutările târzii,
Dorul mocnea, ardea tot mai intens.
Înfrânt, mă strecuram pe-un drum rătăcitor,
Speranțele în neant se năruiau agale,
Mi-am revenit într-un târziu, mânat de dor,
Oprindu-mă și întorcându-mă din cale.
M-am regăsit cu mine și-arăt ca la-nceput,
În al uitării val s-a șters și amintirea,
Nu reușeam să regăsesc din ce-am pierdut
De nu m-ar fi întors din drum, la timp, iubirea.
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înfrângere, poezii despre uitare, poezii despre timp, poezii despre iubire, poezii despre amintiri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
De ce te-ai rătăcit, iubire?
Ușile mele sunt deschise, dar nu te vreau în amintiri;
Cu lacrima, străjer te-așteaptă, tăcutele mele iubiri.
De ce te-ai rătăcit, iubire? Cum te-ai pierdut oare, pe drum?
Vino, grăbește-te, că altfel, iubirea se transformă-n fum.
De când îmi scri, nu mai am somn, în mreje, iute, tu m-ai prins.
Vino, minune, să ardem în flăcări, că flăcările nu s-au stins.
Te-aștept, vino din depărtări, chiar dacă se pornesc furtuni,
Te-aștept cu ușile deschise, în sufletul tău să mă aduni.
Vino, dă-mi drept la fericire, să-ngropăm vechile dureri
Să ne găsim identitatea. Oare, tu, nu asta-mi ceri?
Atunci când valurile vieții, m-au doborât, m-au rătăcit,
Din ochii mei, lacrimi au curs, însă, acum, tu le-ai oprit,
Vino, ia-mă de mână, du-mă iubite-n alte emisfere,
Să trecem pragurile toate, de la tristețe la plăcere.
Ușile mele sunt deschise, coridoarele nu-s pustii.
Sufletul meu te așteaptă, oricând alăturea să-mi fii.
Spui că ești călător prin mine și nu ai unde să te-ascunzi?
De ce să fi un călător? Vreau cu dragoste să-mi răspunzi.
Ușile mele sunt deschise și te primesc la mine-n gând,
Mireasma trupului-ți-ofer, la toate visele pe rând.
poezie de Georgeta Nedelcu (9 februarie 2009)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre foc
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre plăcere
- poezii despre ochi
A trecut prea multă vreme...
Ți-am deschis zăvorul porții c-o dorință în cuvânt,
N-ai vrut să-mi dai ascultare, am plecat tăcut, înfrânt,
Un răspuns îl așteptam, că tăcerea nu te iartă,
M-am retras, n-ai spus nimic, ți-am lăsat dorința-n poartă.
Ți-am deschis zăvorul porții cu un gând legat de tine,
Gândului n-ai dat crezare, te-ai opus, nu mi-a fost bine,
Cu priviri rătăcitoare căutai în altă parte,
Ți-am lăsat gândul în poartă, mi l-ai dus în hău, departe.
Ți-am deschis zăvorul porții cu un dor uscat de plâns,
L-ai trimis spre alte locuri, mi-l țineam la pieptu-mi strâns,
N-ai dorit să mi te-apropii, nici măcar să-mi dai o veste,
Ți-am lăsat dorul în poartă, s-a pierdut într-o poveste.
Dorul, gândul și dorința, toate-acum sunt pe sfârșite,
Nu vor să se mai deschidă zăvoarele ruginite,
Tu mă vrei să vin la tine, zici că am calea deschisă,
A trecut prea multă vreme... Poarta-i rece și închisă...
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre dorințe, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre sfârșit, poezii despre prăpăstii sau poezii despre plâns
Vino...
Vino, în cerul înalt, printre nori
Vino, să numărăm stelele până-n zori
Vino, să îți arăt steaua mea
Vino, doar așa, cred, ne vom vedea!
Vino, eu te aștept oricât ar trebui
Vino, nu-ți fie frică, te voi păzi...
Vino, să vezi îngerii cum ne zâmbesc,
Vino, doar știi ce mult te iubesc.
Vino, în noapte, sub clar de lună
Vino, te aștept să fim împreună,
Vino, și dacă și tu ai vrea...
Vino, să îmi arăți steaua ta!
Vino, în amurg, în fapt de seară
Vino, când stele-ncep să răsară
Vino, să zburăm printre ele...
Vino...
Să ne-mpletim cununi din flori și din... stele
poezie de Mariana Simionescu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stele
- poezii despre înălțime
- poezii despre îngeri
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zbor
- poezii despre seară
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
Dor de tine, tată
Murit-au ochii mei cu tine,
Dincolo de mâine nu am mai văzut
Sorbind ușor din pocaluri venine
Din pământ primesc un ultim salut!
Prin frunze reci doar un fior adie,
O, dor de casă, o, dor de mormânt.
Cu toamna-n suflet, am rămas pustie
Ca frunza uscată plutind spre pământ
Cresc focuri mari de inimi istovite
Spre luna vie de-un sfert lipsită
Roșcate frunze se desprind smerite
E vânt și-orice speranța e pierdută.
poezie de Mihaela Dehel (28 octombrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre viitor, poezii despre smerenie sau poezii despre păr roșcat
Valurile Dunării
Barca pe valuri saltă ușor
Inima-mi bate plină d'amor
Dulcea speranță e-n al meu pept.
Vino, ah! vino, că te aștept.
Vino n-ai teamă,
Dorul te chiamă,
Să plutim vesel și să cântăm,
Și-n fericire
Spre nemurire,
Brațe-n brațe să ne-avântăm.
Să te sărut cu dor, cu foc,
Timpul fugar să-l țin în loc.
Să mă săruți cu foc, cu dor,
Să tot trăiesc să nu mai mor.
Ah! Cerul atunci e mai-ntins,
Soarele parcă e mai aprins,
Și-n ochii tăi senini zăresc
Un raiu Dumnezeesc.
Barca pe valuri saltă ușor,
Inima-mi bate plină d'amor,
Dulcea speranță e-n al meu piept,
Vino, ah! vino, vin, eu te aștept.
Ah! vino, te aștept, vino, te-aștept,
Dulce speranța e sânul meu,
Vino, ah! vino,
Vino, vino, te-aștept!
cântec, muzica de Iosif Ivanovici, versuri de Carol Scrob (1888)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre muzică, poezii despre moarte sau poezii despre frică
Tată...
Ești prea departe, tată, și îmi e dor de tine!
Te rog, vino acasa cât viața te mai ține,
Te rog, rămâi cu noi, nu mai pleca departe
Îmi este tare greu să te știu în străinătate.
Eram așa de mică atunci când ai plecat,
Dar anii s-au tot dus și m-am maturizat.
Privesc cum vremea trece, înapoi nu mai vine,
Un lucru nu se schimbă: am nevoie de tine!
Știu de ce stai acolo: datorii și probleme,
Dar și cu doru'-i greu, lasă pe suflet semne...
Nici toti banii din lume nu vor șterge vreodată
De pe obrazul meu vreo lacrimă vărsată!
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Gabi Dedu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare sau poezii despre bani
Vino, Tu, Doamne
Vino, Tu, Doamne ceresc,
Vino, ce mult Te doresc
Vino când stelele pier
Vino și du-mă în cer.
Cânt pentru Tine mereu
Sfânt, minunat Dumnezeu
Cânt pentru dragostea Ta
Ține-mă, Doamne, în ea.
Vino, Tu, Doamne al meu
Vino să vezi că mi-e greu
Vino, Tu, Domnul meu sfânt
Că-i tare greu pe pământ.
Stau în lumină din zori
Vino, Tu, Doamne pe nori
Haina subțire de in
Fie-mi veștmântul divin.
poezie de Adriana Cristea (8 iunie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie sau poezii despre lumină
Te-aștept!...
Te aștept, grăbește-te, dă-i zor!
Te-aștept, că-s încă răbdător
Și, stau cu-al meu calculator,
Ce-mi ține până vii, de dor.
Te-aștept de-un an, dragul meu fiu.
Vino, încă nu-i prea tarziu.
Sunt încă om, încă sunt viu.
Te-aștept... că mă iubești! O știu!
Dar... n-ar fi ultima-amăgire!
De n-ai să poți veni cumva.
Pentru mine e ceva,
Iubirea și dragostea ta.
Copile, te-așteaptă mama,
De-acum un an, te tot chema!
De cum zorile se ridică,
Pe tine, mereu te strigă!
Vino să-ți mai vezi părinții,
Te rog, vino cu nepoții.
Nu ți i-am văzut vreodată,
Vă aștept copii în poartă.
Iar, peste timpuri de-ai să vrei,
S-ajungi pe la părinții tăi,
Poate că, nu-i vei mai găsi.
Rămâne-vor locuri pustii.
Tăicuțul meu și, scumpă mamă,
Vă voi pierde cândva, mi-e teamă...
Astăzi, la voi, dragilor viu.
N-aș vrea să cred că-i prea târziu.
poezie de Georgeta Nedelcu din Cenușa unui suflet! (5 martie 1998)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre prezent, poezii despre copilărie sau poezii despre calculatoare
Dor omagial
mi-e dor de tine tată și de tine mamă
dincolo de noapte dincolo de gând
două doruri grele strânse-ntr-o năframă
clopote albastre ascultă bătând.
durerea mea trece prin a nopții vamă
s-a ascuns în inimă pulsând și oftând
mi-e dor de tine tată și de tine mamă
dincolo de noapte dincolo de gând.
arborii s-au scuturat de frunze de aramă
i-au acoperit ninsori ani și ani la rând
toți copii voștri au îndurat și dramă
și nopți de-a rândul le-au trăit plângând.
mi-e dor de tine tată și de tine mamă
dincolo de noapte dincolo de gând.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă, poezii despre ninsoare sau poezii despre inimă
Tăcerea mamei
Soarele-i în asfințit,
Seara lin coboară
Peste satu-îmbătrânit
Și pe-o ulicioară.
Gânduri mama-mprăștie
La căderea serii,
În ochii ei pâlpâie
Candela tăcerii.
Viața, tristul adevăr,
Nu i-a fost ușoară,
Anii ce s-au prins în păr
Atârnă povară.
Toate-s vraiște-n obor,
Răvășite-s toate,
Le-ar pune la locul lor
Însă nu mai poate.
I-au plecat copiii,
Singură-a rămas,
Își tot cheamă fiii
Tremurând în glas.
Cu doru-i nemărginit
Așteaptă băieții
Că mormântu-i neîngrijit
Și-au crăpat pereții.
Mâna-i tremurândă
Mângâie-o păpușă,
Privirea ei blândă
Cată înspre ușă.
Se roagă icoanei
Și CELUI DE SUS,
În tăcerea mamei
Multe sunt de spus.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr, poezii despre păpuși sau poezii despre icoane
În așteptarea unui răspuns
De ziua ta, eu ți-am trimis,
cu stimă și cu respect,
flori de viață, flori de vis
și-un răspuns acum aștept.
Oare ce s-a întâmplat?
Iubirea noastră a-încetat?
Ai uitat că pentru tine,
multe nopți și multe zile
băteam drum până la tine?
Vino, să ne fie bine!
Vreau să fim din nou iubiți.
Ai încredere în mine!
Vino să fim fericiți!
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre zile sau poezii despre respect
Candela tăcerii
Soarele-i în asfințit, seara lin coboară
Peste satu-îmbătrânit și pe-o ulicioară,
Gânduri mama-mprăștie la căderea serii,
În ochii ei pâlpâie candela tăcerii.
Viața, tristul adevăr, nu i-a fost ușoară,
Anii ce s-au prins în păr atârnă povară,
Toate-s vraiște-n obor, răvășite-s toate,
Le-ar pune la locul lor însă nu mai poate.
I-au plecat copiii, singură-a rămas,
Își tot cheamă fiii tremurând în glas,
Cu dorul nemărginit așteaptă băieții,
Hornul case-i dărâmat și-au crăpat pereții.
Mâna-i tremurândă mângâie-o păpușă,
Privirea ei blândă caută spre ușă,
Se roagă icoanei și CELUI DE SUS,
În tăcerea mamei multe sunt de spus.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu numai vino... iubito!
De câte ori te caut creând eternitatea prin valuri și furtuni
Căci ale mele ceasuri toate știi bine, doar tu poți sa le-aduni.
M-ascund în lacrima ce curge plângandu-te mereu pe tine,
Inca te-aștept caci dorul crunt e cuibărit de-acum adânc în mine.
Plângeau copacii toți la margine de viață visând să te întorci
Iar tu te-ascunzi de lacrimile lor și ale mele, în sânul unei nopți.
Mă-ntreb dece cărările-s pustii și luna nu le mai luminează,
Și cât să-aștept, minunea de a-mi fi cât mai durează?
Aș vrea să-mi fac cărări din toate visele și lacrimile mele,
Tu să-mi dezmierzi și să-mi alini viața mea cu ele.
Și să nu uiți că între gene ascuns de suferinți mă vei gasi,
Imbrățișându-te pe tine acum, și în toți vecii cât eu te voi iubi!
Cât o sa plâng iar după tine va ști doar soarta mea pribeagă,
Tu ai plecat și-ti spui acum că de mine nimic nu te mai leagă,
Ai intrebat cărările pe care te-așteptam, și astăzi sunt atâta de pustii
Dacă mai sufăr, sau mi-e dor, sau dacă eu înca te mai aștept să vii?
O să mai stau un veac sau poate două cu mâinile spre cer întinse,
Ca să îl rog să te mai caute și să mi te-aducă în visele promise.
O scară lungă de la cer către pământ din lacrimile mele vei găsi,
Tu numai vino iubito, si peste aceste triste valuri spre mine vei păși.
Tu numai vino... iubito!
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni
Hai, vino...
Hai, vino, iubite, în lanul cu grâu
Să-ți pun cingătoare, din spice, la brâu!
Hai, vino, iubite, e macul în floare
Hai, vino să-mi pui, la brâu, cingătoare!...
Să punem pe buze, cu roșu din maci,
Pecetea iubirii.... Din floare să-mi faci
Inelul de aur... din păpădie,
Ți-oi da un sărut pe sub pălărie...
E holda bogată, se leagănă-n vânt,
Hai, vino s-auzi al păsării cânt
Ce triluri măiestre înalță din glie!...
Hai, vino s-asculți... E o ciocârlie.
Hai, vino să-mi faci, din grâu, o cunună
Tu, rază de soare,... să fim împreună,
Să mângâie vântul sărutul pe frunte
Sub cerul albastru... Hai, vino, iubite!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre păsări, poezii despre cereale, poezii despre bogăție sau poezii despre aur
Tată
Voi pune eternitatea în plicul de la poartă,
Si glas de pescăruși voi aduna-n borcane,
Voi scrie despre tine și pentru tine, tată,
Și-ți voi găsi blândețea, mereu printre creioane.
Voi pune la dor cheie, să nu îl simt vreodată,
Suspinul unor îngeri îl voi picta căprui,
Ca să-mi rămâi aici, mereu cu mine tată,
Să trecem peste toate când toate-s amărui!
Voi strânge marea-n brațe, voi fi eu marea toată,
Când cerul va sorbi atatea mii de lacrimi,
Tu nu te-ngrijora, voi fi cu tine tată,
Eu am să-ți luminez, voi face far din patimi!
Mă voi picta lila, mereu să îți fiu adorată,
Cu tâmplele grena și soarele în plete,
Căci mă iubești albastru, cum iti sunt ochii, tată,
Cum te iubesc si eu, în mov, lila, în zâmbete!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură
Mai vino, Doamne, pe la noi!
Și-a strâns pelinul trâncii toți
Pe limba sufletului meu...
Prădată mi-i țara de hoți
Până la ultimul ei leu....
Iar Dumnezeu de-acolo sus
Parcă și-a-ntors privirea,
Pe apa sâmbetei s-a dus
Întreagă moștenirea...
Și plâng întruna azi copacii
Goliți de falnicul veșmânt
Și ni s-au înmulțit săracii
Bătuți de ploaie și de vânt!
Ne-a stăpânit de tot huzurul,
Puțini mai dau cinstit din coate,
Că s-a emancipat chiaburul
Și-avem orașe-n loc de sate...
Am încăput pe mâini străine
De cât sărit-au unii calul
S-ajungă țara doar ruine,
Să ne plecăm precum vasalul.
..............................................
Mai vino Doamne pe la noi
Cum mai veneai ′nainte...
Și-n loc de griji și de nevoi
Mai dă-ne Doamne minte!
poezie de Livia Frunză
Adăugat de Livia Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre sat, poezii despre ploaie sau poezii despre mâini
Vino
Vino,
te aștept acolo,
unde te-am așteptat în toate zilele...
cu atâta răbdare în oasele mele,
cu atâta ardoare în sângele meu,
cu ochii căutând un curcubeu,
în ceruri!
Vino,
te aștept aici,
unde te voi aștepta și-n alte vieți,
cu atâta bucurie în pomeți,
cu atâta dorință pe buzele mele,
cu inima mea pompând praf de stele,
te aștept etern!
Vino,
te aștept în gând,
unde nimeni nu ne poate vedea;
aici timpul nu poate să mi te ia,
aici totul este așa cum dorești,
aici e simplu să mă iubești,
în inima mea!
În ceruri,
te aștept etern
în inima mea,
vino!
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge
Glossă pentru Moș Crăciun
Aștept să vină Moș Crăciun,
Îmi vreau părinții înapoi,
E ger și sunt nămeți pe drum,
Ei sunt departe și apoi,
Muncesc din greu spre a avea
Un trai mai bun și daruri, noi.
Eu doar părinții, știi, i-aș vrea!
Copil sărac sunt... ca și voi.
Aștept să vină Moș Crăciun!
Povești cu zâne-am auzit...
Cu feți-frumoși, cu zmei de fier
Care pământu-au împânzit.
Un făt-frumos e tatăl meu!
O zâă bună-i mama mea!
Și dacă traiul le e greu,
Izbândă tot își vor afla.
Îmi vreau părinții înapoi!
O rugă-n vânt am zămislit...
Veniți! Vă vreau decât pe voi!
Atunci doar fi-voi fericit!
Se-nalță flacără-n apus,
Eu îngenunchi, Părinte Sfânt.
Părinții mei s-au dus, s-au dus...
Adu-i acasă mai curând!
E ger și sunt nămeți pe drum,
Acasă-i pomu-mpodobit.
E ger și câinii latră-acum...
În poartă cine s-a oprit?!
Bunica iese în pridvor,
Își șterge ochii cu năframa
Și tremură de vis, de dor,
O vede, înger blând, pe mama.
Ei sunt departe și apoi,
Cu ei în gând adorm mereu.
Sunt duși departe amândoi
Și plâng și ei de dorul meu.
Dar ruga mi s-a împlinit,
Cu drag căsuța și-o privesc.
Știu eu?! Parc-au îmbătrânit!
Dar eu mai tare îi iubesc.
Muncesc din greu spre a avea,
Aici, noi, multe bucurii,
Dar ochiu-i gol de mama mea,
De tată zorile-s pustii!
De-atâta dor, peste ocean,
Crescut-a pod de-alese rugi.
Când eu stăteam plângând la geam,
Ne despărțeau păduri și stânci...
Un trai mai bun și daruri noi
Voi ne-ați adus, dar cât vom fi
Copii uitați, lipsiți de voi,
În timpuri ne vom nărui.
Val cu privirea către cer,
Cu pești de-argint plângând de dor,
Voi sunteți doar un giuvaer
Ce-l vom păstra la piept, de dor.
Eu doar părinții, știi, i-aș vrea...
Să nu uiți moșule! Acum
Este târziu și poți pleca!
Poate c-ai înnoptat pe drum...
Oh, mamă, bine ai venit!
Bine-ai venit, tăticul meu!
Eu știu că nu ne-ați părăsit,
Însă și nouă ne-a fost greu.
Copil sărac sunt... ca și voi.
În roluri, parcă semănăm.
Cât voi de mine sunteți goi
Și eu de voi sunt... Să zburăm!
Să plângem timpul ce-am pierdut,
Apoi, cu amintiri cu amintiri de noi
Să o luăm de la-nceput
Dând timpul vieții înapoi...
Copil sărac sunt... ca și voi.
Eu doar părinții, știi, i-aș vrea.
Un trai mai bun și daruri noi,
Muncesc din greu spre a avea.
Ei sunt departe și apoi
E ger și sunt nămeți pe drum.
Îmi vreau părinții înapoi!
Aștept să vină Moș Crăciun...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre vinovăție
Vino Țepeș
Vino Țepeș ca să vezi
că munții nu mai sunt verzi.
Din "codrul frate cu românul"
dispare bradul și gorunul.
Dealul rămâne golaș,
oile fără imaș.
Vino Țepeș, bagă groază,
că țara ne-o ruinează,
românii se-înstrăinează.
Char de nu-s copaci de țeapă,
scoate sabia din teacă
și lovește-i la grumaz.
Scapă țara de necaz!
Nu mai vrem, ca altădată,
să cerșim din poartă-n poartă.
Vino Țepeș, ia puterea
că ăștia ne vând averea.
Ne vând tot așezământul.
Ne vând viața și pământul.
Vino Țepeș de îi leagă!
Țara nu mai e întreagă.
În tine ne-am pus speranța.
Vino, să ne redai viața!
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre verde, poezii despre stejari, poezii despre păduri, poezii despre oi, poezii despre munți sau poezii despre groază