Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

* * *

În ușa toamnei, la pomana de frunze,
nimeresc în Edenul vindecător,
unde stau îngeri cu săbii pe buze,
sfinți militari cu arma la picior,
iluzie divină într-un cui de lumină,
turmele norilor pasc pe vârfuri pădurile,
dacă n-ar fi asemenea raiuri,
aș ajunge să mă plângă caricaturile,
aș muri ca păsările cu tot cu graiuri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poarta de Vest. Aventurile unui cetatean roman" de Elisabeta Isanos este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.00- 14.99 lei.

Citate similare

Dor de toamnă

Florile toamnei te-așteaptă la nuntă,
Vise-s tăcute-n vise ce cântă,
Pe ușa vieții verde-am cules,
Eu doar din tine drum am ales.

Arsele zări pică-n poteci,
Suflet de aur mângâi și treci,
Aerul murmură-n frunze fiertura,
Eu îți ascult pieptul și gura.

Lasă-mi pe buze nopțile mele,
Umbra mi-o prinde-n părul inele,
Respiră ochii îngeri și zbor,
Eu în adâncu-ți ceru-mi cobor!

poezie de (1 septembrie 2020)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Epopee

urmez Calea Lactee trec de genune
turmele de vise pasc pe pajiștea nopții
aspir cu nesaț stelară minune
schimbând în lumină sinistre concepții.

nu-i târziu fiu val de lumină
luminez pământul cu gândurile mele
iubirea divină o am în albumină
pacea cerească îmi cântă sub piele.

nu-i târziu meșteresc poeme
le dau culorile din curcubeie
dăinuie și dincolo de vreme
cu romantism năvalnic de femeie.

sunt epopeea ce se scurge din condeie
fiecare cuvânt o plângere încheie.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Pamflet despre militari

Noi nu putem muri
Decât de plictiseală,
Și vine înc-o zi
Când focul de afară
Ne face campioni
La halbele cu bere
Și-aduce deseori
Mulțimea de plăcere.
Cu militari în termen
Se scriu catrene-anume
Pentru cei cu greșeală,
Ori cei în misiune
Sunt reticienți la multe,
Amenzi și munci făcute
Iar când înțeapă-n vers,
Sunt conectați la stres.
Cu militari în termen
Se schimbă rațiunea
Căci ei în orice clipă
Vor salvează lumea.
Cu griji față de țară,
Ei vor dormi pe-afară
În foișor de fag,
Cu gândul la cel drag.
Cu arma în dotare
Și-o epigramă are...
Îi scutură de stres
Pe cei ce-au înțeles.

pamflet de din Sub ochelarii unui papuc umoristic
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământesc

Dacă aș fi fost sortit
stau întins în poala zeilor,
fi fost hrănit de o doică divină
Cu laptele sfânt al norilor.

fi fost zeul refluxului sau grădinii,
Strajă mormintelor sau porumbului,
Dar eu sunt un om și nu am nevoie de nemurire:
O soartă divină m-ar înspăimânta.

Sunt fericit că nimeni nu mi-a încremenit buzele într-un surâs,
Departe de sarea și veninul pământului.
Deci pleacă, vioară a Olimpului,
Nu am nevoie de cântecul tău.

poezie de , traducere de Necula Florin Dănuț
Adăugat de BaudeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossa toamnei în care ai plecat

Cad frunze în dantele de lumină...
Ne-nvăluie materia divină...
Vârtej de clipe, non-eterne ere
S-au rupt din nimb, s-au risipit în vreme.
Însângerat și plâns e catafalcul,
Zidit în noi... Și nu mai e un altul...
Tu stai de-acum pe banca noastră-n parcul
Unde de îngeri, scânteiază lacul.

Cad frunze în dantele de lumină...
În arabescul templului solar
Aleargă fluturi către crisalida
Aceluiași dicton prenupțial.
Un act de adormire triumfală...
Un semn divin... Căci pline de păcat
Sunt clipele ce-au modelat trecutul...
Și stropi de zgură pică pe asfalt.

Ne-nvăluie materia divină,
Un imn se înfiripă în priviri,
Pictez pe cerul tău de muselină...
Mai am doar ploi de lacrimi, amăgiri...
Arca speranței noastre se scufundă,
Pierind în valuri reci, neiertătoare,
Ni-i sufletul prăpastie adâncă
Și biciuirea timpurilor doare.

Vârtej de clipe, non-eterne ere...
Clepsidra, oh, s-a spart, s-a risipit...
Nici nu mai știu când din furtuni și semne
Covorul bătrâneții ne-am croit.
Nici nu mai știu când tu, mireasă-n negru,
Pe lacrimi ai pășit către altar
Într-un divin și infinit integru...
Iar eu... iar eu, acum ce rost mai am?!

S-au rupt din nimb, s-au risipit în vreme
Și văduvind pe muntele Olimp,
S-au regăsit vulcanice săruturi,
Uitând voit de-al trecerilor timp.
Au coborât în îngeri de mătasă
Pe catafalc împodobit cu flori,
Ca viața le fie mai frumoasă,
Nuntind lăute,-n prag de sărbători.

Însângerat și plâns e catafalcul,
Bătătorit de pașii mei stingheri,
Iar eu, eu am rămas cu amintirea
Și fericirea clipelor de ieri.
Cad frunze în dantele de lumină
În arabescul templului solar,
Iar tu veghezi tăcut iubirii noastre –
Un pact - același dicton prenupțial.

Zidit în noi... și nu mai e un altul,
Același timp menit îl trăim...
Alchimic vom remodela înaltul
Și-ntru zidirea sa etern trudim.
Vom străluci în cioburi de clepsidră
Și în oceane ne vom risipi
Vulcani, iubirea noastră se-aprindă
În inimi suferind de amnezii.

Tu stai de-acum pe banca noastră-n parcul
Unde ne-am sărutat întâia oară,
Aștept -ți fiu același sincer mire
Și-n act de adormire triumfală,
Pe lespezi vechi, cu lacrimi și speranțe,
Să-mi duc din nou mireasa la altar.
Pe brațele de crini și de lumină,
În veșnicie, iar... și iar... și iar...

Unde, de îngeri, scânteiază lacul?!
Unde sub teii înfloriți vom sta?!
plângă nemurirea peste inimi,
În gânduri și la tâmplele de nea?!
Te chem, iubito, ultima chemare
Sub care-nzăpezit voi adormi,
Orfan de tine și orfan de soare,
Stăpân pe moartea ce ne va uni.

Unde, de îngeri, scânteiază lacul,
Tu stai de-acum, pe banca noastră-n parcul
Zidit în noi... Și nu mai e un altul...
Însângerat și plâns e catafalcul.
S-au rupt din nimb, s-au risipit în vreme,
Vârtej de clipe, non-eterne ere.
Ne-nvăluie materia divină,
Cad frunze în dantele de lumină...

P. S.
Fi-va de veacuri un sfârșit, același
Și-un glas de clopot grav, șuierător...
O ultimă secundă și... tăcere...
Un tremur... și o lacrimă de dor...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Culorile toamnei

Culorile toamnei ajung la fereastră
pe frunze purtate de vântul ostil,
garoafele-albastre uitate în glastră
dansează tăcute în ritm de cadril.

Afară se simte miros de zăpadă,
tăcinii din vatră spun încă povești,
stau cărțile-n rafturi gata cadă,
aștept în tăcere, nu știu unde ești!...

poezie de din Drum spre eternitate (2019)
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Dezmeticirea

Călcam tiptil nu trezesc și -mi bată
inima a clopot. Printre brațe
pe vârfuri mă făceam dus...
Unde pleci Aline?
Unde pleci?
Ia- și pe mine-n zbor!
Unde pleci?
Aline! Aline!
Și strigau în cor
În cor!
Eu călcam tiptil și râdeam
și săream într-un singur picior.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ilustrații sublime

fiecare gând e-o treaptă către Univers
tapetată cu crini, căptușită cu vers
locul unde am ajuns e plin de îngeri
unde nu sunt vaiete nici plângeri.

în aura pământului e o hora de stele
se soarbe lumină să între sub piele
luceferii împart elixirul gustos
pe-o rază solară așteaptă Cristos.

e liniște și pace în fiecare sferă
divină armonie la început de eră
raiul s-a extins în cosmosul sacru
unde nu ajunge nici un simulacru.

un cvartet de viori răsună la răscruce
visul de înălțare îl simt seduce.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Aproape alb

Frunze căzute,
Văduve slute,
Zilele mele,
Calcă pe ele!

Fotosinteza,
Pierzand viteza,
Mă-ncetinește,
Miros a pește.

Respir lumină
Tot mai putină,
Iar la final
Sunt numai AL

Cui, poate,-mi poate
Pune la spate
Slova B mare,
Să-i fiu culoare.

Când va muri
Culoarea gri
Va fi un zvon
Albul e non.

poezie de (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Cotoșmanul mergea înainte și așa de iute, încât căruțele nu se puteau ține de dânsul. Aci pierea ca o nălucă, aci se învârtea înapoi și făcea semn pe unde să apuce. Pasămite, călăuzind, el făcea dresurile înainte. Întâlnind cirezile de vite ale unor zmei, el spuse văcarilor ce zică, când îi vor întreba cineva ale cui sunt cirezile, că de unde nu, pieirea capului ce va cădea peste dânșii de la Dumnezeu va fi groaznică. Întâlnind turmele, spuse așijderea ciobanilor ce zică și ei, căci de unde nu, Muma-pădurei îi va chinui băgându-le mâinile în căldarea cu jăratic, până vor muri, și sufletele lor vor ajunge la munci nesfârșite. Bieții oameni, de spaimă, și știind că gura nu-i ține chirie, spuse celor ce îi întrebară, precum îi învățase cotoșmanul, carele era în chip de om.

în Cotoșman năzdrăvanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Constantin Triță

Te-aș săruta

Te- săruta... acolo unde,
Nimeni măcar... n-ar bănui
Și nici cu gândul a pătrunde,
Pe trupul tău, n-ar îndrăzni.

Te- săruta... cu buze fripte,
Cu patimă arzând și dor,
Păstrând privirile înfipte
Și-alunecânde-nspre picior.

Te- săruta... înlănțuită
Și dezgolită de păcat,
Ca o-ntrebare-abia șoptită,
Pe-o dulce margine de pat.

Te- săruta... și tu știi bine
Pe unde? cum? de câte ori?
Și clipe-ți vor părea puține,
Pentru nebunele chemări.

Te- săruta... fără-ncetare,
Sorbindu-ți magicul nectar,
Când ești deschisă ca o floare,
Plină de patimă și har.

Te- săruta... acolo unde,
Nimeni n-ar încerca în veci
Și-adânc, în tine m- ascunde,
Rugându-te... nu mai pleci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Te-aș săruta

Te- săruta acolo unde
Nimeni măcar n-ar bănui
Și nici cu gândul a pătrunde
Pe trupul tău, n-ar îndrăzni.

Te- săruta cu buze fripte,
Cu patimă arzând și dor,
Păstrând privirile înfipte
Și-alunecânde-nspre picior.

Te- săruta înlănțuită
Și dezgolită de păcat,
Ca o-ntrebare-abia șoptită,
Pe-o dulce margine de pat.

Te- săruta și tu știi bine,
Pe unde? cum? de câte ori?
Și clipe-ți vor părea puține,
Pentru nebunele chemări.

Te- săruta fără-ncetare
Sorbindu-ți magicul nectar,
Când ești deschisă ca o floare
Plină de patimă și har.

Te- săruta, acolo unde
Nimeni n-ar încerca în veci
Și-adânc în tine m- ascunde
Rugându-te... nu mai pleci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Venise un demon să-mi vestească

Aseară a venit un demon
Să râdă și -mi vestească
Îngeri nu mai știu iubească...
Nu stau înngenucheați sub amvon

Iubesc cu iubirea noastră...
Ce,... toți vor o primească
Fără o răsfire, dăruiască
Când îngeri stau în sihastră

Chilie a inimii de piatră
Cu ușa sufletului-ncuiată

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Caragea

Să credem cu toții-n minunile lumii

credem cu toții-n minunile lumii
în prime majore, în nunți fastuoase
în jocuri cu cifre mereu norocoase
pomana din ceruri cadă, cadă
facă nebunii cu regii rocadă

să plângă degeaba preasfânta icoană
când frica de viață ne pune pe goană
când moartea ne-arată o singură cale:
spre cruce se merge-n picioarele goale

și stăm picior peste picior
genunchii-s slabi și tot ne dor
și stăm cu pumnii strânși în sus
admonestându-l pe Iisus

credem cu toții-n minunile lumii
în filme science-fiction, în trucuri frumoase
în prima iubire cu hainele scoase
aibă și orbul minunea: vadă
și-apoi se-arunce cu ochii la pradă

și totuși facem de dragul de-a face
războaie cu morți odihnindu-se-n pace
știm că pe lumea cealaltă cu toții
vom fi copleșiti de iertări și emoții

și stăm picior peste picior
genunchii-s slabi și tot ne dor
și stăm cu pumnii strânși în sus
admonestându-l pe Iisus

poezie de din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț CarageaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -67.43- 39.99 lei.
Doina-Maria Constantin

Învăluită în Lumină sunt

Învăluită în Lumină sunt,
cu păsările cerului cânt.
Alături de mine vino, creștine,
-mpărțim lumii o felie de pâine
și-un pocal de vin roșu de sânge
trupul lui Iisus azi nu plânge.
Pentru noi păcătoșii El a Înviat,
mâinile lui Pilat a spălat
și-n suflete negre a adus
Lumina divină de sus.
E bucurie în sufletul meu,
o așez cu coroana de flori pe al tău.
Învăluită în lumină sunt,
cu păsările cerului cânt.
E Paște, e lumină, e destin,
Lui, cu smerenie închin!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Învăluită în Lumină sunt

Învăluită în Lumină sunt,
cu păsările cerului cânt.
Alături de mine vino, creștine,
-mpărțim lumii o felie de pâine
și-un pocal de vin roșu de sânge
trupul lui Iisus azi nu plânge.
Pentru noi păcătoșii El a Înviat,
mâinile lui Pilat a spălat
și-n suflete negre a adus
Lumina divină de sus.
E bucurie în sufletul meu,
o așez cu coroana de flori pe al tău.
Învăluită în lumină sunt,
cu păsările cerului cânt.
E Paște, e lumină, e destin,
Lui, cu smerenie închin!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Numele tău

Încântare de peste an
Numele tău e primăvară
Încântare de peste veacuri
Numele tău e sinonim cu viața
Ai primit botez din străbuni
Dar când ai venit prima dată
Nimenea nu mai știe
Nu are de unde și nici încotro
Nici nu existau oameni acolo
Doar îngeri pot ne spună
Tu ai săvârșit botezul vieții
Tu ai venit ca o prefață divină
Când nu era nimeni de față
Și apoi când a venit Adam
Tu erai în plină splendoare
Undeva în edenul timpuriu
La paritate cu maica noastră Eva
Pentru taica Adam a doua mireasă
Încântare de peste milenii
Ai acoperit instant pământul
Cu un covor de verde ascendent
Sub nuanțe albastre de azur
Încântare de peste alte ere
Secvență sacră din edenul sfânt
Încântare cu efect de bun augur
Tu ai tradus raiul pe pământ
În limbaj facil ad litteram
Purtată pe brațe de vânt
Pentru taica Adam și urmași
Peisaj strălucitor cu îngeri
Încântare pentru totdeauna.

poezie de (1 octombrie 2015)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ileana Nana Filip

Ne vom sfinți prin cuvinte

Cu dragoste vom atinge veșnicia nepromisă
Și vom culege flori de suflet fericit
Noi suntem adierea nopții în lumina lumânării vii
Vom ajunge la un consens al vieții
Și vom străbate fiecare clepsidră a timpului
Cu lacrimi de cerneală pe o cutie veche
Lumina este cea ce ne va cununa cu lauri
Lumina este singura cale spre Divin
Numai crezând în lumină, vom fi îngeri
Numai visând la cele sfinte
Ne vom sfinți prin cuvinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Privilegiu

Cei dintâi pribeag
Hoinărind cu toiag
Creație divină
Din duh și țărână
Singur pe lume
Într-un loc anume
Corpuscul de viață
Pe plai cu verdeață
Eminamente viu
Prin Edenul timpuriu
Cândva pe la răsărit
Cu Eva s-a pricopsit
Avea destin asigurat
Și totuși l-a ratat
Ce soartă în răspăr
S-a poticnit de măr
A părăsit Edenul
Așa cum pleacă trenul
A găsit apoi liman
Și a devenit taman
Făuritor de neam
L-am numit pe Adam.

poezie de (27 noiembrie 2017)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dude

Printre frunze mari și ude
Stau ascunse zeci de dude
Roșii, negre și zemoase,
Ah, cât par de delicioase!

Stau pe vârfuri și întind mâna
Poate pot prind vreuna
S-o mănânc, -i simt savoarea,
Să îmi regăsesc candoarea.

poezie de (21 iunie 2022)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook