Auto... buze
Avea o rochie lungă până la ape cu un fermoar
rupt din păsări desfăcute. Mânecile îi
erau două cărări prin pădure.
Sub decolteu răsărea când apusul când
un curcubeu din nuațe bronzate.
Stătea câmpie peste picior și asculta
planeta umerilor cum dezvelea. Era desculț!
Pășea printre pantofii crescuți prin iarbă
printre ciorapii plini de frunze
printre mănușile cu crengile rupte.
Ne-am salutat!
Eu din autonuz... ea din stație!
Stația era pustie și avea plete lungi
sau poate... cine știe!?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre rochii
- poezii despre păsări
- poezii despre păr
- poezii despre păduri
- poezii despre planete
- poezii despre picioare
- poezii despre frunze
- poezii despre curcubeu
Citate similare
Toate jucăriile erau drăgălașe, dar cea mai drăgălașă era o fetiță care stătea în ușa castelului; era făcută și ea din hârtie, însă avea haine frumoase și pe umeri o panglică subțire și albastră, chiar ca o broboadă. Pe broboadă, drept la mijloc, era o stea strălucitoare, cât fața ei de mare. Fetița stătea cu brațele ridicate, fiindcă era dansatoare și își ridicase și un picior, dar așa de sus încât departe soldatul de plumb nu vedea unde-i și credea că fata are ca și el numai un picior.
Hans Christian Andersen în Soldățelul de plumb
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre vestimentație
- citate despre superlative
- citate despre plumb
- citate despre picioare
- citate despre jucării
- citate despre hârtie
- citate despre frumusețe
- citate despre dans
- citate despre castele
Toți semănau leit între ei, unul singur era puțin mai altfel: avea numai un picior, pentru că fusese făcut cel din urmă și nu mai ajunsese plumbul; dar deși avea numai un picior, stătea tot așa de drept ca și ceilalți cu două picioare și tocmai el avea să facă cele mai mari isprăvi, așa cum aveți să vedeți îndată.
Hans Christian Andersen în Soldățelul de plumb
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Hans Christian Andersen despre picioare, citate de Hans Christian Andersen despre superlative sau citate de Hans Christian Andersen despre plumb
Un împărat puternic avea o fată atât de frumoasă, că, de când era copilă, veneau să o vadă oamenii din apropiere și din depărtări. Și cine avea vreo durere era ușurat, cine era bolnav se însănătoșea, privind la fata cea frumoasă.
Mihai Eminescu în Fata din grădina de aur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate de Mihai Eminescu despre frumusețe, citate despre durere, citate de Mihai Eminescu despre durere, citate despre copilărie, citate de Mihai Eminescu despre copilărie, citate despre boală sau citate de Mihai Eminescu despre boală
Aș vrea...
Aș vrea, să fiu o zână bună,
Să merg prin iarbă deasă,
Desculță, printre flori,
Și roua dimineții ușor să mă-nfioare,
Cu soarele în plete să alerg,
Printre copaci bătrâni și pe cărări,
Iar gâzele cu zumzet de concert
Să-mi dea târcoale.
Aș vrea, în palma mică,
Fluturi să mi se-așeze,
Și din căușul palmei mele,
Un pui de căprioară, cu apă să-l adap,
Să-i mângâi lin blănița și botișorul umed,
Și-apoi să-l las să plece, spre ceea ce-i chemat.
Aș vrea s-adorm, pe murmur de izvoare,
Și clipocitul apei din somn să mă trezească,
Și să pornesc la drum cu-alai de păsări multe,
Flori de câmp în trena rochiei să mi se țeasă.
Apoi, aș vrea,
Să întâlnesc pe lungi cărări de munte
Pe-acei oameni mândri,
Ce natura știu s-o prețuiască,
Iar dragostea de viață
La ei, să se cunoască, prin faptele lor mari,
Și câte nu aș vrea,
De-aș fi cu-adevărat o zână, și-aș putea.
poezie de Valeria Mahok (26 decembrie 1989)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre viață, poezii despre somn, poezii despre rouă, poezii despre natură, poezii despre mândrie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Am suprins nuanțele personalității domnului Fridriksson din felul în care islandezul asculta sporovăiala pătimașă a interlocutorului. Stătea nemișcat, cu brațele încrucișate, în fața numeroaselor gesturi făcute de unchiul meu. Când nu era de acord cu ceva, dădea din cap, la stânga și la dreapta, iar când încuviința, își înclina capul atât de puțin, că pletele sale lungi abia se mișcau. Era economia mișcării dusă până la zgârcenie. Văzându-l pe acest om, n-aș fi ghicit niciodată că era vânător. Era limpede că nu-și putea speria vânatul, dar oare cum îl nimerea?
Jules Verne în O călătorie spre centrul Pământului
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânătoare, citate despre zgârcenie, citate despre sperieturi, citate despre păr, citate despre mișcare sau citate de Jules Verne despre mișcare
* * *
Din când în când mă uit prin buzunare
să văd dacă nu mă atacă o haită de mine
și gâfâi străzi printre furnale!
Respir ruine!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era o dragoste
cu gust de ciocolată amăruie
rafinată de buzele moi și parfumate
avea toate ingredientele unei magii
priveam pierdut în ochii ei
vedeam nesfârșitul și mă înfricoșa
era o dragoste cu picioare lungi și fine
plină de nopți cu atracții electrice
unde cuvintele sunt mici poezii șoptite
era o dragoste rătăcită-n acorduri
de chitară clasică cu miros de parfum
arătai ca un trandafir care trage din țigară
scoteai fum printre zâmbete suave
era o dragoste netratată de inimă
care stătea în îmbrățișarea noastră
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre trandafiri, poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre iubire, poezii despre inimă sau poezii despre fum
Treisprezece feluri de a privi o mierlă
I
Printre treisprezece munți înzăpeziți,
Singurul lucru mișcător
Era ochiul mierlei.
II
Eram compus din trei minți,
Ca un copac
În care sunt trei mierle.
III
Mierla se răsucea în vâltorea vânturilor toamnei.
Era o mică parte a pantomimei.
IV
Un om și o femeie
Sunt una.
Un om și o femeie și o mierlă
Sunt una.
V
Nu știu ce să prefer,
Splendoarea inflexiunilor
Sau frumusețea aluziilor,
Fluieratul mierlei
Sau momentul de după.
VI
Țurțuri de gheață acopereau fereastra lungă
Cu geamuri barbare.
Umbra mierlei
Se proiecta peste ele, încoace și încolo.
Tristețea
Urmarea în penumbră
O cauză indescifrabilă.
VII
O, oameni delicați din Haddam,
Oare de ce vă imaginați pasări de aur?
Chiar nu vedeti cum mierla
Se plimbă printre picioarele
Femeilor din preajma voastră?
VIII
Cunosc accentele nobile
Și lucidele, inevitabilele rime;
Dar mai stiu, de asemenea,
Că mierla este implicată
În tot ce știu.
IX
Când mierla a zburat și nu se mai vede,
Ea a însemnat marginea
Unuia din multele cercuri.
X
La vederea mierlelor
Zburând prin lumina verde,
Până și patroanele bordelurilor eufonice
Ar scoate exclamații ascuțite.
XI
El a călătorit prin Connecticut
Într-o trăsură de sticlă.
Odată l-a săgetat o spaimă,
Atunci a crezut pentru o clipă
Că umbrele echipajului său
Sunt niște mierle.
XII
Râul se mișcă.
Mierla trebuie să fie în zbor.
XIII
A fost seară toată după amiaza.
Ningea
Și avea să mai ningă.
Mierla stătea
Pe o creangă a cedrului.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre lumină, poezii despre femei, poezii despre țurțuri, poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre verde, poezii despre tristețe sau poezii despre toamnă
Iubire cuantică
Noi ne-am iubit când eram slavă,
Mister și taine printre stele.
Eu din particule rebele,
Iar tu materie suavă
Noi ne-am iubit o veșnicie,
Chiar dinainte de-a fi viață.
Precum a fost lăsat să fie,
Tu profunzimi, eu suprafață.
Noi ne-am iubit pe când Lumina,
Era doar cuantică iubire,
Pe când voința și nevina
Erau Cuvânt și nu vorbire.
Și ne-am iubit adu-ți aminte
Pe fiecare stea din noapte
Ca două inimi fără minte,
Două intenții fără fapte.
Noi ne-am iubit de când e lumea,
Chiar dinainte de-a ne naște.
Eu întâmplarea, tu minunea
Ce într-o zi se vor cunoaște.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre particule, poezii despre naștere sau poezii despre cuvinte
Fisură
Fii atent cum bate soare:
Peste case,
Peste oase.
Își ia toamna la plimbare
Și se-ntinde
Și se-aprinde
Printre frunze,
Nepătrunse -
În visare.
Fii atent cum suflă vânt:
Peste dom,
Peste om.
Se ascute din pământ
Și se plimbă
Și se schimbă
Printre buze
Mai obtuze -
n legământ.
Fii atent cum strânge nori:
Peste câini,
Peste mâini.
Își vând ploile din zori
Și se-ajută
Și se mută
Printre ochi
De deochi -
Amatori.
Fii atent cum cântă gură:
Peste limb,
Peste timp
Se alintă și se jură,
Și se-ascultă,
În acută,
Printre tremur
Și cutremur -
În fisură.
poezie de Gabriela Chișcari (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre schimbare, poezii despre promisiuni, poezii despre ploaie sau poezii despre nori
Tic-tac, tic-tac
era la început
se scurgeau stoluri de păsări
peste pleoape obosite
se scutura timpul rămas printre crengi
am prins în palme clipa
urmele au rămas la temelia lumii
pe drum treceau oameni, pe rând
pe buze cuvintele șterse
suspina și vântul prin colburi
așterneam gânduri pe scoarța copacilor despuiați
fânul cădea sub coasa gândirii
era miros crud de iarbă
scriam pe diagonala inimii
uneori dormeam în subsolul materiei
cerul își aruncase poverile pe tâmple
rătăcit era sufletul meu
eram eternul pribeag pe un ciob de speranță
era târziu și porțile se închideau în gând
vâsleam printre torente
mă întorceam înapoi pășind printre secole frânte
din larg veneau valuri
să spargă lumina în pulberi de gânduri
eram viu între timpuri uscate
în zori, ecoul a țipat
și am fugit înăuntru
la poartă a rămas o inimă, atât
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre început sau poezii despre suflet
Din adâncuri
Mă privesc doi ochi cu ură,
Din adâncurile reci
Si incearcă să m-atragă,
Captiv lor sa fiu pe veci.
Din adâncuri din morminte,
Duhuri sfioase apar
Umbre, cu forme de oameni,
Cu ochi roșii ca de jar.
Din adâncuri reci de ape,
Sau din peșteri din pustie
Din subsoluri părăsite,
Tu, mi te arăți doar mie.
Iar prin locuri neumblate
Prin orașe părăsite
Peste morminte uitate
Iți faci prezența prin ispite.
Acesta poate fi un vis,
Sau rânduri dintr-un acatist
Scrise pe foi din aur pur,
Citite de-un satanist.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre speologie, poezii despre satanism, poezii despre roșu, poezii despre oraș sau poezii despre aur
Toamnă, te adun din lut
Toamnă te adun de jos,
Îți șterg lacrima duios,
Șiruri lungi de castaniu,
Galbene și-n ruginiu,
Și cert vântul supărată,
Că-mi goli pădurea toată.
Printre neguri și pustiu,
Te adun din pământiu,
Cert și bruma de pe flori,
Îmi cer vraja de culori
Ce îmi bucura privirea,
Da cunosc împotrivirea.
Sar văpăi din ochii tăi,
Când te salt din luturi, văi,
Din mormane de frunziș;
Și mă pun și-n curmeziș
Să-ți alin chipul de fată,
Când caldă, când frisonată.
Te ridic din râuri reci,
Te usuc printre poteci,
Îți șterg ceața de pe ochi,
De pe chipul bazaochi,
Ce era vesel odată;
Și-ți spăl poala întinată.
Din dumnezeiescul plai,
Te adun cu mult alai,
Îți răsfir șuvițele,
Îți repar altițele,
Și de-aveam un strop de rouă
Ne spălam în ea, noi două...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre supărare, poezii despre râuri, poezii despre păr șaten sau poezii despre lut
Eu mă joc... Tu! Ce faci?
Peste câmpuri pustii,
Cu un grup de copii,
Uneori printre vii,
Sau păduri argintii,
Eu mă joc....
Încălțat sau desculț,
Mai jegos, ca cei mulți,
Chiuind sau cântând,
Uneori chiar... plângând,
Dar mă joc....
Pe la vaci, pe la oi,
De e praf, de-i noroi,
Prin mocirle, puhoi,
Ce apar după ploi,
Eu mă joc....
Mă lovesc și fiori
Mă cuprind uneori.
Nu mă las și din zori,
Iar alerg printre flori,
Și mă joc...
Tu ce faci?
Da! Și eu joc....
Un barbut de noroc
Pe la colțuri de bloc.
Pe un pot din țigări,
Ce conțin și.... "Plăceri"
Și eu joc.
Uneori și pe bani!
Când nu am gologani
Mai cerșesc la babaci,
Dacă au? Că-s săraci.
Dar.... mai joc.
Mai trag fum dintr-un muc
De țigară, trabuc.
Eu cu ea mai plutesc
Printre nori, să cerșesc...
Dar mă joc...
La subsol sau pe hol,
Tot mai des, când e gol.
Arunc mingea, un lob,
Sparg un geam și un glob,
Dar mă joc.
Ce să fac? Nu am loc.
Printre blocuri să joc?
Peste tot sunt mașini,
Cu șoferi mai cretini,
Ce mă-njură cu, foc.
Unde? Și... cum să mai joc?
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre automobiliști, poezii despre vaci, poezii despre sărăcie, poezii despre plăcere sau poezii despre noroc
Pădurea pierdută
Ce forme au pomii
uciși de tristețe?
Se plânge în verde
cu lacrimi de frunze.
Ofrandă de rouă
sărută iarba prea crudă,
vântul printre ramuri șoptește
o pădure pierdută în timp,
sălcii pletoase plâng peste ape
în tăceri echivoce
suspendate prin spaimă.
Printre ramuri,
nici păsări,
nici cuiburi,
nici grai.
Natura pare rănită...
răstignit între cer și pământ
cu buzele albite
mă rog cu speranță
pentru ziua CE VINE.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre tăcere, poezii despre sărut sau poezii despre spaimă
Fetița s-a ridicat și a pornit iar la drum. Vai, piciorușele ei erau obosite și zgâriate! De jur împrejur era urât și frig. Crengile pletoase ale sălciilor erau galbene și frunzele cădeau smulse de vânt și numai porumbarul mai avea poame, dar nu erau bune. Și când Gretchen a încercat să mănânce din ele, i-au făcut gura pungă de acre ce erau. Trist și urât era în lumea largă!
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânt, citate despre tristețe, citate despre promisiuni, citate despre mâncare, citate despre gură, citate despre galben sau citate despre frunze
Fântâna pisicii negre
Pisica neagră trecea prin iarbă. Era noapte și parcă
Avea o vargă. Pe sub streașină bătea vântul.
Pâș, pâș se strecura. Îl ascultam cum calcă.
Iarba se înfiora când trecea pisica neagră.
Era o fântână plină până în gură cu apă. Plouase mult.
Apa nu era bună. Se stricase, iar fântâna-și pierduse
Rostul de a adăpa. Nimeni nu mai vine setea din buza ei
Să și-o stingă. I-a apus soarele. Nu mai are lumini.
În mintea mea târziul se opintea cu pisica neagră.
Îmi era frică să mă mai duc la fântâna plină cu apă.
Pâș, pâș se strecura apusul peste noi dinspre răsărit.
Fântâna umplută cu apă s-a înecat și apoi a murit.
poezie de Mircea Lucian Nincu
Adăugat de Mircea Lucian Nincu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre pisici, poezii despre negru, poezii despre gură, poezii despre frică sau poezii despre Soare
Călătorul
era târziu și era toamnă
norii strângeau anotimpuri dintre frunze uscate
treceau gânduri în goană
eu rătăceam prin colburi de tăcere
se rostogoleau lacrimi printre pietre
strângeam cuvinte în palmă în trista zi de toamnă
era noapte iar în cetate
așteptam zorii pe țărmuri estompate de mare
eram obosit, mă ardeau pleoapele de gânduri
mă întoarceam în somn lângă strămoși
zăceam la umbra lunii
așteptând să-mi crească aripi din raze smulse din soare
respiram printre aprige vânturi
fugar printre pașii de humă rămași
așteptam să-mi crească rădăcini din noi începuturi
ostenit, mă așezam la umbre de vis
adunând singurătăți la ceas rămas
eram orbul ce căuta lumina pas cu pas
sub lacrima crudă a sorții
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate
Nu puteam să înțeleg cum era cu putință să nu mai fie. Ce avea să rămână din felul în care deschidea ea un borcan, ca un percuționist dintr-o orchestră atunci când atinge un trianglu, cu o singură mișcare precisă? Din scântăierile roșiatice ale părului ei în timpul verii. Din mătușa care servise la Ypres. Eu eram cea care avea toate astea acum, ca pe un braț de fluturi. Cine altcineva mai știa că pusese oglinzi pe acoperiș, că filmele ei preferate erau Doctor Jivago și Breakfast at Tiffany's, că dintre culori prefera albastrul-indigo? Numărul ei norocos era 2. Alimentele pe care nu putea să le mănânce erau nuca de cocos și marțipanul.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vară, citate despre timp, citate despre numere, citate despre noroc, citate despre medicină sau citate despre medici
Într-o noapte
privesc orizontul cum plânge
aici, între ape
lumina a răsărit sau poate a pierit
printre învolburate ape
s-a stins plângând printre șoapte...
pe țărm, vântul bate și bate
sălbatic în noapte
aici, peste ape
corăbii vin sau pleacă, pe ape
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din În neliniștea gândului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină