Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sentimente

Sentimente pozitive,
sentimente negative
luptă pe câmpul amurgului,
cu raze înăbușite de nori...
Țipătul meu rupe
linia ascendentă a lunii prea rotunde,
ca un pântec, ca o femeie,
ce plămădește din clipe de frumusețe,
din ea însăși, iubirea.
Țipătul meu,
adânc, ca liniștea din miezul oceanului,
se unduiește printre pietre,
trezindu-le,
înflorindu-le.
Speriate, clipele își potolesc,
cu palmele transpirate,
inimile albe,
rotindu-se deasupra umărului tău,
adânc înfipt în carnea dorului meu...

poezie de
Adăugat de Alin Liviu Mihai GradinaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Notițele agendei

codrul amintirilor freamătă sub raze
emoții verzi ca brazii se înalță
pulsează iubirea în trupuri de fraze
printre versuri albe ploaia se descalță.

miracolul naturii îl trăiesc și eu
mi-au înmugurit zâmbetele pe buze
o stea a-nchiriat sufletul meu
nu i-am dat cerului sentimente ursuze.

galbenă bucurie să nu te usuci
ca frunzele din livada cu mere
din sfera soarelui să îmi aduci
lumină pentru clipe efemere.

hai fericire dă o raită prin mine
sunt o floare cu toamna în stamine.

sonet de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Pe placul meu, pe placul tău

Pe placul meu, pe placul tău
Răsar cuvintele din șoapte,
Iubirea este măr furat
Din visele în inimi coapte.

Nimic nu-i dulce ca iubirea
În torsul ei îngemănat,
Răsar cuvintele din fapte
Dintr-o femeie și-un bărbat.

Pe placul meu, pe placul tău
Vor fi și fluturii din noi
Ce inimile ne vor umple
Cu simțuri și cu gesturi noi.

Ne-om mângâia cu flori și șoapte,
Vom arde stelele în nalt
Zidind în veșnicii statui
Iubirii mărului furat!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Culorile, clătinându-se, lovesc clipele...

Gândurile mele cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele,
auzindu-se o rază a Lunii cum
străpunge întunericul, și din nou tăcere.

Gânduri independente de clipe urcă miezul nopții
în căutara altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viața însăși.

poezie de din Universul Iubirii
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem soarelui din mine

Ultimii fulgi,
născuți de o lună tăcută,
își croiesc drum solitar
în visele crinilor regali...
Un clopot ostenit
se sfarmă-n ghiocei
pe o câmpie nemărginită
din sufletul meu...
Dintr-o amintire
alunecă într-un hohot sălbatic
o ploaie de verde-nmugurit
ca un poem, muiat în farmec dureros,
sculptând cu un fior prelung
o frumusețe...
În lumina iminii
te simt.
Tu ești copilărie
sau... primăvara să fie?
Nu! E trupul meu
cuprinzând între granițe
fructul viu ca un soare,
sămânță
hrănită cu mine însămi,
legănată pe inimă...
Îi voi spune-n șoapte poeme,
îi voi face veșmânt din sentimente
ca singur să soarbă,
în viitor,
ambrozia din sfere...

În mine
crește copilul poemului
și un clopot de argint
trezește crinii regali din vis...

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Strânge-mă, iubito

așează, iubito, pletele tale
printre stele
pune scara sufletului meu și urcă-n mine
și joacă-te cu ele

pune trupul meu, iubito, acoperiș
gândurilor tale
și lasă ploaia fără vise rele
să cadă, iubito, cu fericire

soarbe-mă încet, ca un izvor cu apă vie
cată-mă până în adânc de trup
leagăne-te-n șolduruile tale pietroase
și
fi furtună-n mine

strâge-mi coapsele cu palmele
înfinge-mă adânc ca să mă doară
strigă că mă vrei
și roagă-te ca să nu moară

strâge-mă, iubito, din drumuri rătăcite

poezie de (februarie 2015)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Culorile, clătinându-se, lovesc clipele

Gândurile mele
cad în pacea amurgului;
culorile, clătinându-se, lovesc clipele, auzindu-se o rază a Lunii
cum străpunge întunericul, și din nou tăcere.

Gânduri independente
de clipe urcă miezul nopții în căutarea altui adevăr decât cel care a fost azi
pentru că vreau să mă sprijin de cuvintele tale
care sunt viața însăși.

vezi mai multe poezii de: Camelia Oprița

poezie de din BOEMA - Revistă de Literatură și Artă Nr. 146 - Aprilie 2021
Adăugat de Ileana Vasiliu -OdobescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Tot mai adânc...

de la o vreme devenisem amanți
nu era nicio cale să ajung la capăt
nici nu mai am curajul
să vorbesc despre asta

totul e un du-te vino

e aproape iarna și
țipătul corbului se afundă în mine
tot mai adânc

tot mai adânc
tot mai adânc...

poezie de din Timpul, devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Am ales iubirea

Din multele trăiri
ce ni le-ai dăruit Doamne,
am ales iubirea.
Bucurie și-amar
împletind buchete de lacrimi,
în sufletul meu.
Am adunat picături de rouă
să privesc în oglinda lor
din când în când,
amintirile și clipele zilei
răsturnate firesc în pașii mei,
de pe caldarâmul speranței.
Îmi vine să râd
când mă văd din nou acolo...
în clipa primei iubiri.
Dăruiam frenetic
pumni de lumină zorilor.
Cu ochii umflați de nesomn,
așteptam răsăritul sau măcar geana zilei
să-și tremure clipele în fereastră.
Aștept și acum... doar gândul
sau,
frântura din visul din vis,
să mi-l dărui.
Iubesc Doamne!
Iubesc azurul în care,
din când în când,
aburul desenează palmele Tale.
Știi Doamne?
Sunt atât de fericită că le întrezăresc
acolo, sus,...
Nu mai sunt singură!
Suntem doi:
Tu, prin palmele Tale
și
eu, mărunta făptură iubind
Să fie Doamne adevărat că iubind,
devenim munte de flori?
Atunci crestele devin vârfuri de petale?
Tulpinile adunate sunt oare trup de munte?
Sensurile sunt amețitoare esențe de flori,
de clipe alergând printre nori?
Atâta iubire mi-ai dăruit încât, uneori,
prea plinul se revarsă înfiorând,
formele humei dăruite de tine Doamne,
cărărilor de lumină prin care,
șerpuitor se strecoară
destinul meu...

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Ascendentă

Nestăvilită-i iubirea,
ce o vezi respirând,
din pieptul meu ieșind,
ascendentă, amețitoare,
Înmiresmată ca un parfum
de mirt, de nard
Crescând mereu,
Până la cer, ca niște
vârfuri lungi de brad,
Prelinse de o rază de soare,
Ce ajunge la tine,
Într-o zecime de secundă
Nemuribundă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Magdalena Dorina Suciu

* * *

În toată iubirea pentru tine,
țipătul sângelui meu,
se încheagă într-un poem...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fii

Fii poemul meu în zilele fără duminici,
Când cerul își apleacă fruntea peste ape
să înece vocea gândului din pașii cinici
Plecați s-alunge sunetele dintre clape.

Fii dimineața mea tăcută-n surâs înflorit,
Sentința buzelor din țipătul atingerii,
Veșmântul trupului în tine veșnic ctitorit
Atunci când sufletul pogoară-n sine îngerii.

Fii ploaia serii între fiorii condeiului,
Litera ce-mi crește muguri acolo-n adânc,
Privirea care aprinde floarea teiului,
S-o las prizonieră timpului, pe care-l plâng

poezie de (22 aprilie 2019)
Adăugat de Silvia StanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Tristețea din adânc

Nu.....
Nu cred că-ti imaginezi
Scriu doar pentru tine
Si dacă intr-o zi
Nu mi-ai citit gândurile
Simt cum cerul
Se prăbușește
-Ai pățit ceva?
Mă intreabă soarele
-Nu... dar văd
cum lumina ta a pălit
Si sufletul meu
Dintr-un râu tumultos
Devine un lac
Unde liniștea
De la suprafața apei
Acoperă cu tăcerea ei
Tristețea din adânc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Raiul meu

Nouă cu nouă, cu nouă
Picături de ploaie,
Pe coperta unei cărți vechi cu povești;
Unu cu unu și cu " A fost odată"
O dimineață din care
Tu, Raiul meu, mă privești.

Din pieptul meu, țipătul greu
Crestează undeva, în eter, o nouă poveste.
Nu, nu-i pun soare, detaliu banal, lumină ce arde și doare,
Îi pun o primăvară, o ploaie, două linii firave în palmă,
Ce mă cuprind deodată cu tine,
Raiul meu.

Nouă, nouă, nouă
Cete de îngeri cu armuri sclipitoare, poleite cu mare,
Mă-mprejmuiesc.
Poate mă ceartă, poate mă iartă...
Între sufletul meu și sufletul tău lumea se înconvoaie
și se strânge ca cerul întreg intr-o picătură de ploaie,
Pe care îngerii o culeg,
Dovadă vie, lasă, să fie,
Vinovați că nu am putut să trăim pe rând;
Vedea-v-om odată,
Ce-a fost să fie picătura de ploaie
Din care-ai crescut, Raiul meu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Trilul zorilor

Se-aștern pe câmpul verii frânturi de curcubeie,
Înprospătând aroma secundelor din zori
Cu roșul unei clipe păstrată-ntr-o scânteie
Ce poartă-n nemurire doar una din culori.

Potire însetate par să-și încheie chinul
Când se ridică mândre-n ținuta lor de foc
Deasupra celor care și-au împlinit destinul
Și trec pe-o nouă treaptă-n al veșniciei joc.

Văzduhul e albastru de parcă norii, toți,
Au îmbrăcat culoarea de cer din curcubeu
Și își ascund privirea asemeni unor hoți
Ce își doresc iertarea ascunsă-n câmpul meu.

Nu pot s-o deslușească și nu îi pot vedea
Nici albul din petale, nici chipul ei fragil,
În liniștea pe care ar vrea a o păstra
Și-atunci când zorii-ncearcă s-o mângâie c-un tril.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Gândul din adânc

Trăiești
într-o lume
în care tăcerea
face loc grației
la fiecare
picătură
de timp.

Mișcarea ta
pare o adiere
a algelor
legănate
în visul apei.

Tu nu poți fi
decât gândul meu
din adânc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suspinul clipei

Între mine și tine
o sălbatică ceață
În spațiul tău restrâns
lumina nu are loc
Poate trebuia să vii...
Înaintea zorilor
în lumea mea...
în sufletului meu.
Dar ochiul tău e orbit
de prea multă ceață
în dimineți spânzurate
Și mai știu că te-ai temut
de durată... de niciodată...

Îmi căutam calmul
în gânduri și în singuratate.
Încet cad clipele albe...
și eu le văd, le văd
peste o patimă învinsă
peste buzele rămase închise.
Suspin adânc ca la-nceput
în așteptarea tăcută
când umbra ta a căzut
în suspinul clipei...
ucisă de lumina dimineții.
Te-ai jucat cu sufletul meu
subțire și obosit sub greutatea nopții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ana Blandiana

Doina

Se aude, se aude, se aude
Din adânc, din veci, din mereu
Murmurul, sângele, gândul
Poporului meu.
Și dau mărturii poemele
Oprite pe margini de hău
Că dac-am lovit vreodată
A fost doar în numele tău.
În numele tău cuvântăm
La judecata popoarelor
Și n-am asfințit niciodată
De-o fi după voia izvoarelor.
Peste semețele piscuri,
Peste câmpiile mute,
Gândul poporului meu,
Se aude, se aude, se aude.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -55.00- 41.99 lei.
Mariana Daniela Bidascu

* * *

Iubesc pașii tăi scăldându-se prin gândurile mele albe...
Iubesc zâmbetul tău ce-mi trezește zorii...
Iubesc norii când își varsă lacrima peste mine, purtându-te,
stingând arșița clipelor mele...
Iubesc iubirea ta care curge lin prin mine...
fiindcă iubirea asta îmi dă șansa la o ultima răsuflare, înainte de asfințit...
Iubesc ochii tăi copilaroși care aleargă jucăuș către mine,
chemându-mă și alungându-mă
Iubesc mireasma florilor ce-mi dăruiește parcă gustul tău...
Iubesc să te simt prin vene...
Curgându-mi...
Pot să fac din iubirea asta, Cer senin, chiar și printre nori întunecoși...
Iubesc umbra ta, abur mângâietor și cald... prin viața-mi rece...
Urma șoaptelor tale din sufletul meu...
Picurii de rouă ce-mi răcoresc simțirea...
Iubesc!
Simt că-mi așezi în cale, odată cu fiecare răsărit, viață...
Spune-mi, dragul meu... tu simți gândul meu sub pașii tăi?
Calcă încet, te rog, să nu-l strivești...!
Iubesc, iar tu te prinzi de iubirea mea și...
Îți dai voie să zbori...
Zbor fiindu-mi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ilorian Păunoiu

Mireasa mea, femeie

Mireasa mea, femeie
Cu păr aromitor
Ma lași în de lumina
Din colțul buzelor!

Hai vino, hai odata!
La case sunt păhui;
Mi-e dor de-o pâine coapta,
De ochii tai căprui!

De genele-ți prelunge,
De gâtul tău frumos,
De steaua care plânge
În vârf de tei duios!

Și nu sunt sentimente
Sa te cuprinda des;
Pe șapte continente
Te poarta al meu vers!

Hai, vino lângă mine
Prin aerul spumos;
E-un ramuriș de rime
În gândul meu umbros!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să nu mă părăsești

poezia nu are o zi anume, e ca cerul ce deapănă toate zilele
unele mai umbrite, altele zâmbind pe sub nori călători
și zile torite ce te topesc pur și simplu
"cine iubește și lasă, Dumnezeu să-i dea pedeapsă"
Poezia nu se iubește, ea se trăiește, zi după zi,
ceas după ceas și răsuflare după răsuflare.
poezia este iubirea însăși. este pasiune și dăruire.
este trăire și statornicie. mă rugam ei să nu mă abandoneze
neștiind că de fapt ea sunt eu, e adânc zidită-n mine
e cuvânt din cuvântul meu și trup din trupul meu
eu și ea suntem una.
confuzie și curiozitate, aceasta e viața mea
dar ce aș fi fără ea? durere? bucurie?
triumf? Imaginarium
locul din care îmi trag seva
și locul în care mă voi retrage
când timpul o va cere

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook