Husarul

În al nopţii întuneric
Cu o muzică-n surdină
Îl zăresc şi mă apropii
De un iris în grădină

Iris galben, par de-aramă
O bărbie îngrijită
Tânăr, frumuseţe rară....
Toamna asta-i cam grăbită

Şi rămasă-n loc o clipă
Mi-l imaginez husar
Eu în bluza de dantelă
În salon imperial

- Ce doriţi, distinsă Doamnă?
Ochii lui albaştri-ntreabă
Eu puţin nedumerită
Îl întreb doar cum îl cheamă

Îmi zâmbi atât de simplu
La Chişinău sub un balcon
- Visătoare sunteţi, Doamnă
Al meu nume este Ion.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnă

Doamnă, cât de străină vreţi să-mi păreţi, atât
de pur şi inocentă vă simt, cât de străină vreţi
să îmi fiţi, Eu atât de mult vă simt şi mă pierd
doar la gândul că totuşi îmi veţi răspunde în
scris ori verbal într-o zi spre sfârşit de timp ori de Noi!

Doamnă, îmi imaginez regăsirea dintre Doi
oameni pierduţi în timpuri trecute, îmi imaginez
regăsirea pe ultima clipă sau pe un ultim
anotimp ruginiu cu frunze uscate, căzute,
precum suntem şi Noi amândoi, în clipa de faţă!

Doamnă, sunt sigur că ochii dumneavoastră
sunt ca întâia oară, pătrunzători şi la fel de
,, necopţi", mai bine zis, verzi, iar zâmbetul... cu
câteva riduri, cu ceva toamnă venită cu trecerea
timpului, iar vocea, să-mi mai vorbiţi o dată!

Doamnă, să-mi mai vorbiţi o ultimă dată şi
să-mi mai trăiţi o ultimă clipă şi promit că îmi
va fi îndeajuns să iert şi să accept trecerea
timpului în care a lipsit dimineaţa şi toamna,
zilele toate şi toate anotimpurile dintr-o dată!

Doamnă, să nu ştiu acea dată, nu vreau şi nici
să vreau a şti, să nu-mi spuneţi, oricum, sunteţi
tăcută, retrasă, într-un fel ascunsă de lume... de
mine, cine mai ştie de cine, oricum, aşteptarea
mă domină într-un fel de neexplicat şi acum!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iris

1 Mai 2004

Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării.

Ochi măiastru al speranţei
Rază lin-a mângâierii ;
Cu luminile-ţi albastre
Ne transformi iară-n îngeri

Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării

Doamne! spune Tu acuma
De ce e rătăcită turma?!
Doamne! – dă-ne iar un semn,
Ca să ştim că n-ai plecat...

Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării

Potopiţi de griji, nevoi si învoieli
Toate ni se par înnegurate.
Doamne! spune Tu că nu-i aşa
Doamne! mai zâmbeşte uneori...

Iris! foc de aur al iubirii
Iris! mantie întins-a înserării
Iris! far ce noaptea luminezi
Iris! călauză a-nsingurării

poezie de Ilarie-Adrian Frone
Adăugat de Batman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai sunt tânăr, doamnă

Nu mai sunt tânăr, doamnă! în traiul meu anost
Doar serul din perfuzii îmi tropăie prin sânge.
Cum aş putea fi iarăşi Don Juanul care-am fost
Când trupul veştejeşte şi putirinţa plânge.

Nu mai sunt tânăr, doamnă! băut-am cred destul
Cât să pricep căderea când nu ai echilibru.
Un pătimaş în eros, nicum n-am fost sătul
Cât să pot satisface orgoliul meu de tigru.

Nu mai sunt tânăr, doamnă! nici tânăr, nici frumos,
Beau apă cam doi litri de când sunt la dietă;
De prea multe lipide şi-o gută-nfiptă-n os
Când tensiunea creşte mă-nvârt ca-n piruetă.

Nu mai sunt tânăr, doamnă, şi de pereţi mă ţin
Când scările cobor, că-mi scârţâie genunchii;
Sunt un cadavru viu la care corbii vin
Să ciugulească gena ce-au pus-o-n mine unchii.

Nu mai sunt tânăr, doamnă, iar azi, îţi jur, mai cred
Doar în cardiologi, căci mi se pune gheara
De câte ori vâd ţâţe; de vreau să mă reped
Vin emisarii hâtrei să-mi spună: bună seara!

parodie de Elena Victoria Glodean, după Mircea Dinescu (2014)
Adăugat de EliGlodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasa doamnă

Frumoasa doamnă marţiană a pus condurul de argint
Venită tocmai de pe Marte s-admire-al nostru anotimp.

-Eu m-am născut dintr-o fecioară si tatăl meu este Iisus
Am devenit o pământeană, Jules Verne precis că nu v-a spus.

Si Nostradamus a uitat ca să mă amintească-n carte
Doar N. A. S. A. m-a descoperit că sunt venită de departe.

Imi place Terra cu nisipul ce lângă mare e incins
Imi plac si munţii duşi in zare unde zăpezile au nins.

Dar nu-ţeleg de ce la voi sunt graniţe si grăniceri
De ce sunt scuturi si armată, rachete, puşti, ameninţări?

De ce teroarea-i dominantă si nu sunteţi ca nişte fraţi?
Eu vă primesc oricând pe Marte dacă doriţi să evadaţi.

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tânăr, Doamnă

Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă ştie pe de rost
şi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aş putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge.

Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am aşezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătul
nu m-aş încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
şi vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os
şi să dezmint zăpada pierdut în piruetă.

Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile şi unchii.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara
deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped
săgeţile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!

poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt lacom, Doamnă ( Parodie după Sunt tânăr, Doamnă de Mircea Dinescu)

Sunt lacom, Doamnă, vinul nu curge fără rost
Şi ochiu-mi hulpav cată fripturile în sânge.
Nu-mi pasă şi-orice cumpăr, nu mă mai uit la cost.
După mai noi reţete, inima de dor plânge.

Sunt lacom, Doamnă, lacom şi am visat destul
La ciorba de potroace, la borşul meu de miel.
Cum nu mai am vreo treabă, măcar să mor sătul.
Nu fac rabat la banii ce-i am în portofel.

Sunt lacom, Doamnă, lacom şi chiar mă ţin semeţ
Şi-mi place să beau vinul alături de-o cochetă,
Dar când se-aduc platouri cu carne de mistreţ,
Mă salt şi-mi tai o halcă, mânjit pân' la manşetă.

Sunt lacom, Doamnă, lacom, curelele mă ţin.
Mănânc cu-nfrigurare claponi, curcani, berbeci
Şi lăutarii-mi cântă până ce eu termin,
Stacanele umplute cu vin de soi, din beci.

Sunt lacom, Doamnă, lacom, ca uliul mă reped;
În loc să îţi fac curte, să nu te indispună,
Că îmi sticliră ochii la pulpele de ied.
Iertare, scumpă Doamnă! Sunt lacom... Noapte bună!

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partenerii paradisului

- Bună seara, doamnă.
- Bună seara, domnule.
- Vă privesc până sub inimă, doamnă.
- Ştiu; dar şi eu vă privesc, domnule.
- Vă cunosc şi urna de veci, doamnă.
- Nicio grijă, şi eu vi-o cunosc
pe-a dumneavoastră, domnule.
- Mă enervaţi cumplit, doamnă.
- Şi dumneavoatră, nu mai puţin, domnule.
- Înseamnă că nu se mai poate face
nimic, doamnă.
- Desigur, domnule. Acesta e şi rostul
egalităţii dintre noi, dragă domnule.
- Nici să trăim, doamnă?
- Nici. La ce bun, domnule?
- Nici să murim, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Nici să vă las să trăiţi, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Atunci... vă ucid, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Dar eu sunt un geniu, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Vă asigur că sunt nebun, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Daţi-mi un "Do" de jos, doamnă...
- Aveţi un "Do" de jos; muriţi liniştit,
domnule!

poezie de Ion Crânguleanu din Riscul certitudinii (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasa doamnă Cruz

Cum bărbatul doamnei Cruz,
Îmi părea rece, ursuz,
Nu puteam să o refuz,
Pe frumoasa doamnă Cruz.

Cum bărbatul doamnei Cruz,
Nu era tare de-auz,
Nu mergea să mă amuz
Cu frumoasa doamnă Cruz.

Cum bărbatul doamnei Cruz
Socoteam că-i strict, obtuz,
Stăteam în iatac, confuz,
Cu frumoasa doamnă Cruz.

Cum bărbatul doamnei Cruz
Te-mpuşca ca la Oituz,
Ne-am temut de vreun abuz,
La frumoasa doamnă Cruz.

Cum bărbatul doamnei Cruz
Exploda ca un obuz,
M-am pierdut în cucuruz
Cu frumoasa doamnă Cruz.

poezie satirică de Mihaela Banu (4 august 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă floare

Toată viaţa
Am crezut
Ca-s răţuşca
Cea urâtă
Azi
Uitându-mă-n album.
Retro
Vad pe foaia albă.
O fetiţă
Chiar frumoasă
Si o doamnă...
Chiar distinsă.
Albă floare,
Ce eroare

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie...

Scuzaţi doamnă
doamnă toamnă
că nu ştiu a vă primi
cu plâns rece
faţă gri
cu machiaj
şi anturaj
de cer vânăt
plumburiu...
scuzaţi doamnă
că nu ştiu
şi nu pot
ca să mă port
cum mi se cere
când tu speri
la revedere...
Scuzaţi doamnă
doamnă toamnă
că mă port
ca un hapsân
însă tu
cu-al tău elan
mă faci doamnă
mai bătrân
cu încă-un an!

poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (septembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar timpul

azi am pierdut
un prieten...
zbura cu aripi de vis
la înălţimi...
deasupra norilor!
- ce tânăr...
ce frumos esti..
ochii mei clipesc
spre soare...
eşti mai strălucitor
decât el...
nu pot să te ating...
chiar dacă
cuvintele tale
îmi încălzesc sufletul
şi atunci..
ca o pasăre
cu aripa frântă
cobor din văzduh
pe o salcie plângătoare
care-n surdină
îmi spune..
-doar timpul e de vină!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

iris

Iris. O floare la vedere.

definiţie aforistică de David Boia (23 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lup de mare

Ştii că ai puţin umor...
Tot privindu-mă de zor
Eu fiind o visătoare
Si tu incă lup de mare

Si aşa intr-o grădină
Lângă-o floare de sulfină
Mi-ai şoptit că mă iubeşti
Ca pe-o zână din poveşti

Fac ochi mari si zâmbet larg
Tu incerci să treci un prag
Râde luna-n candelabru
-Nu-l crede.... caută altu

Dar eu tac privesc in jur
N-o sa caut... clipă fur
El vorbeşte, eu ascult
Timpul meu e la trecut

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub balcon

Dor imi e de iarba verde
Dar e toamnă si se vede
Numai galben in pădure
Si-s uscaţi rugii de mure.
In curând izvor ingheaţă,
Umbra toamnei se inalţă
Si dispare-n depărtare
Lăsând iarna cu ninsoare.

Greieraş ce nume porţi
Când cutreieri pe la porţi?
Cine să-ţi deschidă oare?
Nu e zi de sărbătoare...
Ia-ţi o haină, frigul vine,
Uită c-ai cântat la mine.
Dar te-aştept la primăvară
Sub balcon cu o chitară!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O icoană eşti, prea scumpă doamnă

Tenul tău frumos şi alb ca brânza,
Ochii de-un albastru celestal,
Se uită după tine-n pom şi frunza,
Eşti pusă pe al vieţii-mi piedestal.

O icoană eşti, prea scumpă doamnă,
Anotimpu'-n care frunza cade,
Eşti numai o clipă dintr-o toamnă,
Eşti amorul ce-n suflet îmi şade.

Mâini atât de fine, parcă-s de catifea
Mă mângâie ades pe fruntea goală,
Mă-nvăluie parfumul, aromă de cafea;
-Capul mi-l aşez uşor la tine-n poală!

Şi aştept să treacă toamna, într-o clipă,
Tu să-mi fii pe veci alt anotimp,
Dragostea în noi ca o nebună ţipă...
-Îi vom acorda iubirii mai mult timp!

Şi voi fi ferice, şi-mi voi cânta iubirea,
M-ai ales pe mine din filele pierdute,
M-ai făcut din nou să ating nemurirea,
Mi-ai reînviat dorinţele avute.

poezie de Răzvan Isac (21 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnă

Ce frumoasă sunteţi, doamnă,
Chiar şi-aşa, puţin mai tristă
Când păşiţi uşor spre toamnă,
Vara voastră mai există.

Când păşiţi pe drum pierdută
Undeva într-o visare,
Soarele parcă sărută
Umbra voastră pe cărare.

Şi aşa frumos vă şade
Cănd vreţi să puneţi la loc
O şuviţă ce tot cade
Şi alunecă din coc.

Chiar dacă vă enervaţi
Când vă credeţi furioasă
Poate nu ştiţi, dar aflaţi
Doamna mea, sunteţi frumoasă!

Ştiţi voi doamnă ce minune,
Ce miracol v-a-ntrupat
Dar pe drum, câte un june
Vă priveşte încântat.

Fiindcă-n trupul de fecioară
Simt că se adăposteşte
Încă multă primăvară
Care vă întinereşte.

Iar de cumva se întâmpă
Un fir alb să strălucească
Ici şi colo, pe la tâmplă,
Iarna n-o să poposească.

Până fulgii or să cearnă
Fluturi albi într-o ninsoare,
Bucuraţi-vă azi, doamnă
De căldură şi de soare!

E ceva ce mă îndeamnă
Să vă-ntreb ce v-a-ntristat
Iar de nu-mi răspundeţi, doamnă,
Răspund eu: n-a meritat!

Doamna mea fără de nume
Ştiu că nu vă regăsiţi
Căci veniţi din altă lume,
Dar vă rog eu să zâmbiţi!

poezie de Florentina Mitrică (5 mai 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arthur Abott: Ştii la ce m-am gândit toată noaptea?
Iris: La ce? De ce te deranjez eu cu atâtea întrebări?
Arthur Abott: Mă întrebam de ce o fată atât de frumoasă ca tine trebuie să se mute în casa unor străini chiar în timpul vacanţei lor de Crăciun şi, pe deasupra, să-şi petreacă noaptea de sâmbătă cu un ratat ca mine?
Iris: Am vrut să fug de toţi oamenii pe care îi văd mereu! Ei, nu chiar de toţi... de o singură persoană. Am vrut să fug de... un tip.
(ea oftează)
Iris: De un fost iubit care tocmai s-a logodit şi a uitat să-mi spună şi mie.
Arthur Abbott: Aşadar, e un ticălos?
Iris: De fapt... chiar este... un mare ticălos. De unde ai ştiut?
Arthur Abbott: Te-a lăsat să-i scapi. Nu e chiar aşa de greu de dedus. Iris, în filme există eroinele principale, dar există şi cel mai bun prieten. Din câte îmi dau seama, tu eşti o eroină principală, dar dintr-un oarecare motiv te comporţi precum cel mai bun prieten.
Iris: Câtă dreptate ai. Ar trebui să fii eroina principală în propria ta viaţă, pentru numele lui Dumnezeu! Arthur, de trei ani merg la psiholog, dar nu mi-a explicat niciodată ceva atât de clar. A fost genial. Foarte direct, dar genial.

replici din filmul artistic Vacanţa, scenariu de Nancy Meyers
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iuda Rosenthal: Îmi amintesc cum îmi spunea tata că ochii lui Dumnezeu te privesc tot timpul. Ochii lui Dumnezeu! Ce cuvinte către un tânăr băiat! Oare cum erau ochii lui Dumnezeu? Inimaginabil de scrutători, de o intensitate incredibilă, presupun. Mă întreb dacă a fost o simplă coincidenţă faptul că m-am făcut oftalmolog.

replică din filmul artistic Delicte şi fărădelegi, scenariu de Woody Allen (13 octombrie 1989)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă-mă o clipă

Din cerul plumbuit, a început să cearnă,
Stropi mici, prea umiliţi, de astă primăvară,
Încerc să mă grăbesc, să nu mă pierd pe sine,
Iubitul mea din vis, din noaptea mea subţire.

Pe părul meu puţin, cad picături de ploaie,
Le simt cum se preling pe şira-mi călătoare,
Am bluza mult udată, arăt, cam cum o fi,
Tot trupul îmi e apă, din mine, focuri vii.

De-ai vrea şi de-ai să poţi, aşteaptă-mă o clipă,
Iar voi promite tot, de teamă şi în pripă,
De teamă să nu pleci în mână doar c-o floare
E visul meu din nopţi, pe visul meu cu soare.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnă, te voi atinge cu mintea ( XVII )

doamnă, te voi atinge cu mintea.
te voi atinge şi te voi atinge şi te voi atinge
până când pe neaşteptate
îmi vei oferi un zâmbet, ruşinos şi obscen

(doamnă, te voi
atinge cu mintea.) te voi atinge,
asta-i tot,

uşurel şi tu vei deveni pe deplin
cu infinită grijă

poemul pe care eu nu l-am scris.

poezie celebră de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!