Dorule
Frunzuliță flori mărunte,
Munții mei, tâmple cărunte,
Dați frâu liber dorului,
Dorului, odorului!
Plimbă-te, dorule, plimbă,
Doinind nestemata limbă,
Flacăra mormântului
Pe viul pământului!
Du-te, dorule, tot du-te
Până-n zările pierdute,
Leagăn viselor pustii,
Copilandrelor prostii!
Lasă-te, dorule, lasă
Peste mireasa aleasă,
Din munți pân' la malul mării,
Doinind doina dragă țării
Pe aripile visării!...
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Dorule, pe cai de fum!...
Dorule, pe cai de fum,
Tot mereu hoinar,
Mai oprește-te din drum
Doar o zi, măcar...
Ne-ar veni și alte zări,
Luminând cu stele,
Dorule, pe cai călări
Să plecăm cu ele...
Vom găsi drumeți mai buni,
Aripi de risipă,
Dorule, pe cai nebuni,
Mai rămâi o clipă!...
Câte zboruri la izvor
Setea-și mai alină,
Dorule, pe cai de zor,
Au aceeași vină!...
Vremuri de ninsori,
Deapănă fuiorul,
Dorule, pe cai de nori,
Mai oprește-ți zborul!...
Rază oarbă de noroc,
Geană de uitare,
Dunăre;pe cai de foc,
Uită de plecare!...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar dor
Fă-mă dorule drum lung,
La iubitul meu s-ajung
Pe un cântec de vioară,
Într-un ceas de primăvară.
Fă-mă dorule "senin",
Să mă cheme și să vin,
Cu o doină prinsă-n păr,
Când dau florile de măr.
Fă-mă dorule iubire
Și cu șoapta din privire
Să-l ating, apoi să mor,
Fă-mă dorule doar dor.
Fă-mă dorule-o fereastră
Pusă în povestea noastră,
Să îl văd când va veni,
Într-o noapte, într-o zi.
Fă-mă dorule drum greu
Până la iubitul meu,
Să îl strig după un nor,
Fă-mă dorule doar dor.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorule
Suflă vântul,
iarba tace,
dorul mândrei,
nu-mi dă pace.
Suflă vântul,
iarba țipă,
dorul mândrei
mă risipă.
Dorule,
de ce mă chinui,
când pe tine,
eu te mângâi?
Dorule,
de ce n-ai milă,
și mă macini
și ți-e silă?
Dorule,
amăgitor,
nu mă judeca
ușor;
judecă-mă
puțin mai greu,
că te vede
Dumnezeu!
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când s-a-mpărțit ghinionu' (parodie după cântecul Când s-o-mpărțit norocu')
Când s-a-mpărțit ghinionu', dorule, când s-a-mpărțit ghinionu',
Doamne, să avem pardonu', Doamne, să avem pardonu', dorule,
Unora le-ai dat un pic', măi dorule, unora le-ai dat un pic',
Nici nu-l simt, parcă-i nimic, nici nu-l simt, parcă-i nimic, măi dorule.
Mie, Doamne, biet stiharul, dorule, mie, Doamne, biet stiharul,
Mi-ai dat ghinion cu carul, mi-ai dat ghinion cu carul, dorule!
Și atât mă chinuiesc, măi dorule, și atât mă chinuiesc,
Că mă mir că mai trăiesc, că mă mir că mai trăiesc, măi dorule!
Cu ce, Doamne, ți-am greșit, măi dorule, cu ce, Doamne, ți-am greșit,
De-s de Tine obidit, de-s de Tine obidit, măi dorule?
Și-așa-mi vine câte-un gând, măi dorule, și-așa-mi vine câte-un gând,
Să-mi iau lumea-n cap plângând, să-mi iau lumea-n cap plângând, măi dorule.
Îți spun cu sinceritate, dorule, Îți spun cu sinceritate,
Nu e pe lume dreptate, nu e pe lume dreptate, dorule.
Și-așa-mi vine câteodată, dorule, și-așa-mi vine câteodată,
Să Te dau în judecată, să Te dau în judecată, dorule!
parodie de George Budoi din Parodii (1 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințele omului puse-n "mila" Domnului
zborul gândului,
izvor cântului,
vuiet vântului,
start avântului,
leagăn viselor,
cinste ziselor,
muguri pomilor,
umbră codrilor,
glas păsărilor,
calm atomilor,
joc copiilor,
rod câmpiilor,
umblet norilor,
zâmbet zorilor,
parfum florilor,
lacrimi cerului,
ninsori gerului,
apă luncilor,
papă pruncilor,
somn gemândului,
"dar" flămândului,
plânsul focului,
râsul jocului,
ușor greului,
rai ateului,
și grai eului,
bine răului,
pește râului,
amor fetelor,
dor nevestelor,
aripi dorului,
"supt"odorului,
PACE Cerului
și Pământului.
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorule, unde alergi?
--Spune-mi, dorule, când pleci,
Unde vremea ți-o petreci?
--Poposesc la o fecioară,
Povestesc cu ea spre seară,
Îi mângâi cosițele
Și încâlcesc ițele.
--Dorule, unde alergi
Clipele să le culegi?
--Ia, eu fug la maica ta
Care suferă biata,
Să îi mângâi inima
Că-i amară soarta sa.
--Zi-mi măi dorule, fârtate,
Nu ți-e dor de libertate?
Nu auzi frunza foșnind
Și crenguța tot doinind?
N-ai zbura spre ceea lume
Călare pe-un roib în spume?
Liber să fiu tot oi vrea,
C-așa este firea mea,
Dară codru-i răvășit,
De hoți de lemn chinuit,
Mlădițele i-s puține,
Slabe, chiar de frigul vine...
--Dorule, tot dor rămâi,
Ca în zilele dintâi.
Tu dă în lume de știre
Că românu-i cu iubire,
Pruncii nu-i lăsa să plece
Că departe doru-i rece.
Pe părinți tu să îi ții
Ici, aproape de copii,
Pe bunici lângă nepoți,
Soața bună lângă soț,
Vatră dulce să le fie,
Țarină de Românie!
Cetina din brad, la strungă,
Mugurii din plop s-ajungă
Să-ndrăgească păsări toate
În pădurile curate,
Fără năpârstoci și furi,
Prădătorii de păduri!...
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorule, unde alergi?
--Spune-mi, dorule, când pleci,
Unde vremea ți-o petreci?
--Poposesc la o fecioară,
Povestesc cu ea spre seară,
Îi mângâi cosițele
Și încâlcesc ițele.
--Dorule, unde alergi
Clipele să le culegi?
--Ia, eu fug la maica ta
Care suferă biata,
Să îi mângâi inima,
Că-i amară soarta sa.
--Zi-mi, măi dorule, fârtate,
Nu ți-e dor de libertate?
Nu auzi frunza foșnind
Și crenguța tot doinind?
N-ai zbura spre ceea lume
Călare pe-un roib în spume?
--Liber să fiu tot oi vrea,
C-așa este firea mea,
Dară codru-i răvășit,
De hoți de lemn chinuit,
Mlădițele i-s puține,
Slabe, chiar de frigul vine.
--Dorule, tot dor rămâi
Ca în zilele dintâi.
Tu dă în lume de știre
Că românu-i cu iubire.
Pruncii nu-i lăsa să plece
Că departe doru-i rece.
Pe părinți tu să îi ții
Ici, aproape de copii,
Pe bunici lângă nepoți,
Soața bună lângă soț,
Vatră dulce să le fie
Țarină de Românie.
Cetina de brad, la strungă,
Mugurii de plop, s-ajungă
Să-ndrăgească păsări toate
În pădurile curate,
Fără năpârstoci și furi,
Prădătorii de păduri.
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoală frate să ciocnim un pahar
suntem cu toții aici
nu te mai preface dus
azi voi bea cu tine orice vrei
până pleacă moartea în altă treabă
iar îngerii vor îndrăzni să se arate
vom bea ca dintr-o viață în alta
spărgând fiecare pahar
doar doar vom umple cu cioburi
groapa asta care te așteaptă
ca o mamă
iar dacă tot ești așa hotărât
du-te
dorule
nu te mai uita la noi
amărâții aștia care ne agățăm de viață
ca de o limbă de șarpe veninos
du-te frate și bea cu mica și cu ticu
până ne vom împăca și noi cu nesfârșirea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Du-te, du-te...
- Du-te... să nu te mai văd altu'
Du-te și în plata mea mă lasă!
Că mă ceartă iar amantu'
C-ai venit... devreme-acasă.
epigramă de Vasile Iușan din Justiția e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doru-i dor atunci când doare
Du-mă, dorule, acolo
Unde dorul nu mai doare,
Du-mă unde știi că nu-i
Înspre dor nici-o cărare!
Du-mă, dor, poartă-mă-n codru
Printre pomii desfrunziți
Să le-alin sufletu-n geamăt
Că-s de doruri bântuiți!
Du-mă, dorule, și-mi poartă
Pașii dorului din mine
Unde crezi că voi găsi
Un alt dor să mă aline!
Du-mă, dor, prin lacrimi verzi,
Printre frunzele în jale,
Prin păduri fără de urmă,
Doar sub pași a mea cărare!
Dor nebun, făr' de astâmpăr,
Poartă-mă pe unde crezi
Că mi-oi stinge focul greu
Sorbind roua din livezi!
Du-mă și pe lacu-ncins
Când îmi arde doru-n noapte
Să-l înec și-apoi să-l plâng
Printre hohotul din șoapte!
Și cu lacrime de nufăr
Să-l jelesc a mia oară,
Iar cu-al tremurului glas
Să-l mângâi ca să nu-l doară.
Du-mă, dor, pe unde știi,
Peste lume, peste mare!
Doar murind de dor simțit-am
Doru-i dor atunci când doare.
poezie de Angela Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai lasă-mi
Mai lasă-mi inimă o vară,
Să pot zbura, să pot iubi,
Ciudat probabil o să-ți pară
Că până ieri ceream o zi.
Mai lasă-mi inimă o ploaie,
S-o văd cum trece fumegând
Și cum copacii îi îndoaie,
Ca într-un vals, ca într-un gând.
Mai lasă-mi dorule un munte,
Mai lasă-mi, dacă vrei și-o apă
Cu stea de-argint bătută-n frunte,
În poezia mea să-ncapă.
Mai lasă-mi dorule cuvinte
Să pot cânta nemărginirea,
Când m-o întreba "mă mai ții minte?",
Mai lasă-mi inimă iubirea.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra dorului
Umbra dorului străbate
Faptul zilei, miezul nopții,
Scoate din singurătate
Sensul vieții, rostul morții.
Umbra dorului apasă
Peste cugetul fierbinte
Și ne scaldă-n ceața deasă
A șoptitelor cuvinte.
Umbra dorului se-nalță
Către cerul necuprins.
Din senin, aprinde-n viață
Flacăra, de vis nestins.
Umbra dorului, etrnă,
Mă-nsoțește zi și noapte.
Mă învăluie în șoapte
Cu iubirea ei maternă.
poezie de Ștefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul
Dorule, doruț mărunt,
Ce-aș mai vrea să te ascund,
Să te las închis în ladă,
Peste tine munți să cadă!
Să stai singur desbrăcat,
De iubiri înfrigurat,
De iubiri și doruri multe,
Nimeni să nu ți le-asculte!
poezie de Daniela Achim Harabagiu din O altă dimensiune a sentinentelor/De ziua dorului și alte zile
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă, du-te!
Ai sosit de prin pustii
Răbdarea să mi-o încerci;
Aduci vise argintii
Și fiori pe spate, reci...
Nu te plac; du-te departe,
Iarnă, zână colilie!
Lași în drum flori înghețate
Și nămeți peste câmpie.
La ce-i bun alunecușul
Dacă port ani mulți cunună?
Nu mi-e drag nicicum ghețușul;
Du-te, eu n-am chef de glumă!
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am iubit făr'de simbrie
La răspântia din vale
Șade dorul plin de jale,
Plânge bietul că-i uitat,
Flămând tare și-nsetat.
Haide dorule, cu mine
Și-ai să vezi că ți-o fi bine,
Mai am vreme, zmeu să fiu
Cât în lume încă-s viu.
Uite, stai sub ăst alun
Stele-n palme să îți pun,
Tu să faci din ele scară
Să urcăm la mândra iară.
Dorule, mă rog mereu
Să-mi dea Bunul Dumnezeu,
Încă cinci ani de putere
Să iubesc trup de muiere
Și s-adorm pe sân de fată,
Dar și-n pat de măritată.
Chiar de mi-s plin de păcate
Pomenit să fiu de toate,
Apoi, când o fi să zbor
Unde nu-i urmă de dor,
Despre mine să se știe
C-am iubit făr'de simbrie.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Tâmpa
Un nor ivit de cătr-apus
Se urcă-n sus
Plutind încet spre miazănoapte
Iar umbra lui prin văi căzând
Acum întunecă pe rând
Livezi și vii și grâne coapte.
Văd drumuri albe-n zări senine,
La margini munți, mai jos coline
Și, ca pe-o pânză zugrăvit,
Orașu-n vale-adânc sub mine.
E pace-n cer și pe pământ;
Abia nestătătorul vânt
Venit de peste munți, de-aiurea,
Tot spune ce din veci a spus
Și până-n văi, de-aici de sus,
Se zbate-ncet doinind pădurea.
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem...
Suntem atât de mari
În clipe de ardoare,
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare,
Suntem străini de tot
În clipa solitară,
Suntem cu toți copii
Ai lumii omnimare!
Vin pescărușii în zbor
Și iar mă strecoară fiori,
Pe umeri se așează grei nori...
Mi-e dor! De acasă mi-e dor!..
Și las să mă cheme în zori
Din ceruri un strigăt ușor,
Totul e vis trecător,
Doar dorul rămâne a fi dor!
Măi dorule!..
Vântule, vântule tu,
Ia-mă de aici și mă du,
Du-mă pe aripi de stea,
Ascultă ce-mi vrea inima!
Nu vreau nimic ce-i al tău,
Lasă-mi, te rog,
Ce-i al meu!..
Ploaia îmi bate în ani,
Schimbă clepsidre-n noian:
Totul e vis trecător!...
Mi-e dor!
De casă mi-e dor!..
Măi dorule,
Vântule, Timpule!..
Suntem atât de mari
În clipe triumfale!..
Suntem atât de mici
În clipa ce ne doare!..
Suntem
Și nu suntem
În clipe
Infernale!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Renașterea dorului (sonet)
RENAȘTEREA DORULUI
(sonet de restriște)
Se plimbă dor pe-a speranței câmpie,
Când cărări de vis prin amintiri parcurg,
Să-l adăpostesc în al inimii burg,
De-a răsări cu timp de reverie.
Din boabe de rouă, ce din ochi se scurg,
Se-ncheagă nostalgii în mărturie
Și lăcrimează suflet pe hârtie,
Cerând dezrobire de la demiurg.
Dar spiritul dorului renaște iar
Din apusul toamnelor desfrunzite,
Unui destin nou să-i fie temerar.
Va crește-n speranțe înmugurite
Și regăsindu-și iubirea în florar,
Vor lăsa rod pe flori de mărgărite.
Maria Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Sonete dedicate (20 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtuna dorului
Alung regretele
în diminețile
când plouă cu lumină.
Prizonieră a timpului
răsfoiesc petalele zilelor
uneori cu o lacrimă
din furtuna dorului
soarele își lasă
urma razelor fierbinți
cuprind zâmbetul tău
cu gust de arome
din sâmburii
pământului
în contururi
din bobul credinței.
Simt o minune ce se naște
în depărtare
din zborul pescărușului
ne regăsim obosiți
de căutări.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mă!
Lasă-mă să-ți "rănesc"
sufletul mister!...
Lasă-mă să-ți clipesc
clipele ce pier!...
Lasă-mă să-ți doinesc
doinele de dor!...
Lasă-mă să-ți șoptesc
șoaptele de-amor!...
Ninge-mă cu ninsori
în pragul serii!...
Prinde-mă cu prinsori
pe malul mării!...
Plimbă-mă printre flori
neadormite!...
Leagă-mă cu fiori
de jurăminte!...
Lasă-mă să visez
doar lângă tine!...
Lasă-mă să-ți urez
doar numai bine!...
Lasă-mă să m-aduc
din raza morții!...
Lasă-mă să mă duc
în voia sorții!...
Lasă-mă!...
Lasă-mă!...
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!