Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Gânduri de toamnă

Culori se amestecă pe dealuri,
Se îmbracă cerul în pasteluri,
Din rouă, toamna țese voaluri,
Copacii au coroane-n capiteluri.

Arama frunzelor se așterne lin,
Peste a verii dulce nostalgie,
Doinește-n susur izvorul cristalin,
Cocori șiraguri pleacă-n pribegie.

Miroase a toamnă rece pe poteci,
Pe care pășesc grăbite vii destine,
De-ar fi ca-n depărtări să pleci,
Aș vrea pe ele să te-ntorci la mine.

poezie de din Toamna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Noapte de Brumar

Pășeai felin pe sub lumini de lampadare,
Prin noaptea rece și cețoasă de Brumar,
De dragul tău înțepenea și timpu-n secundare,
Extaziat, privindu-ți mersul lin pe trotuar.

În calea ta se împrăștiau pâlpâitoare,
Lumini ce se scurgeau din felinare ‘nalte,
Covor de aur îți așternea toamna la picioare,
Iar vântul te-a cuprins, ca-n brațe să te salte.

În preajma ta se răvășeau castanii,
Plouând în jurul tău culori de toamnă,
Și-n zambetu-ți suav se ofileau titanii,
Topindu-se-n noblețea ta de doamnă.

poezie de din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna sufletului

E frig și noapte-n suflet și în jurul meu,
Și-atâta brumă rece cade peste flori,
Pe inimă își țese promoroaca, macrameu,
De răutatea lumii se ascunde luna-n nori.

Pe chip cad frunzele uscate și îngălbenite,
Firav, un zâmbet încearcă iasă de sub ele,
În suflet picura melancolii din ploile cernite,
Ca pe un luci de apă, făcând pe el inele.

Din amintiri mai încolțește câte-un dor,
Speranțele mijesc timide înspre zori,
Trec nostalgii în noapte pe aripi de cocor,
Spre primăveri pictate în corole vii de flori.

poezie de din Toamna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Toamna vechilor poteci

E-o toamnă frumoasă, iar zilele trec
Prin mine, prin tine, pe drumul de-abis
Pe care și astăzi privirea-mi aplec
Și-i mângâi tăcerea în care s-a-nchis.

Cad frunze și lasă copacii mai goi
Decât înserarea din care-mi lipsești
În clipele-n care te-aș vrea înapoi
Așa cum erai și prin gânduri îmi ești.

Simt frunzele-n suflet foșnindu-mi funest,
Iar drumul din mine îngheață treptat
Sub tot ce-a fost viață și-acum e un lest
Ce-apasă mai tare decât un păcat.

E azi și-i senin ca o zi de demult
Când tu îți făceai nesfârșite poteci
Prin sângele care-mi vuia în tumult,
Dar simt cum, din ultima-mi toamnă, tu pleci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Afară-i toamnă ...

Afară-i toamnă, cotropind coclauri,
Se-aud din cuiburi mierle, vrăbii, grauri.
Frunzele își foșnesc trena pe-alee,
Cu vii culori, ca-n mii de curcubee.
Afară-i toamnă, timp de nostalgie,
Când amintirea verii se mlădie
Și-și pierde urma către orizonturi,
Călătorind spre-ndepărtate porturi.
Afară-i toamnă, de frunzișuri moarte.
E timp destul răsfoiești o carte.
Șuvițele tale roșcat-aurii,
Împrăștie-arome de toamnă, nurlii.
Afară-i toamnă, rumenă și coaptă.
Vântul își drege glasul, ca în șoaptă.
Ecoul lui ne cântă la ureche,
Romanța toamnei fără de pereche.
Afară-i toamnă pentru ei și noi;
În suflete e primăvară-n doi.

poezie de din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna din mine

Aștept mă guști
ca pe un măr sau o pară.
Și nu știu,
poate voi avea pielea amară.
Miroase a toamnă în mine!
La soare cu dinți
își usucă vise, gospodine.
Le pun sistematic in camară, cuminți,
unul peste altul, s-astearnă
să se-nvelească cu ele la iarnă.
Miroase amar în mine
a nuci și a coarnă
și a dor de tine!

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Culorile toamnei

Toamna desenează pete aurii
Pe smaraldul verde-al frunzelor de nuc
Pune iar rugină pe frunza din vii,
Stoluri călătoare înspre sud se duc

Se pictează-n roșu frunza de cireș
Și în rotocoale, desprinsă de ram,
Mi-o așterne vântul pe sub talpă preș
Și cu stropi de ploaie îmi lovește-n geam

Globuri ca de ceară atârnă-n gutui
Și miroase-a prune coapte, violet
Iar prin vii se-anină struguri brumării
Graurii și mierla cântă în duet

Râde-n dumitrițe azurul din cer
Și pe crizanteme râde-un curcubeu
Iar grădina pare ca un giuvaier
Din culori de toamnă pe un imprimeu

Când amurgu-mbracă nuanțe violet
Dimineți cu brumă rece sidefie
Pun pe umăr toamnei stele epolet
Peste roba ei galben-arămie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Culori în calendar

de la Andrei la Ioan,
de la Ioan la Dumitru
de la Dumitru la Gheorghe,
de la Gheorghe la Mihai,
de la Mihai la Nicolae,
de la Nicolae la Vasile,
tot pământul se îmbracă în culori
vii, vesele, mohorâte sau triste,
iar culorile se amestecă într-un cer
peste o primăvară
peste o vară,
peste o toamnă,
peste o iarnă,
peste un pământ răscolit de nevoi, de griji
doar uneori de bucurii,
la sărbători toate culorile se adună spună povestea
unor oameni simpli,
ce au trăit și murit într-un pământ numai al lor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă mohorâtă

E atât de mohorată toamna asta fără tine,
Încât și verdele în frunze sângeriu se stinge,
Pe aripe de vânt plutesc acum destine,
Iar prin clepsidre triste, dorul se prelinge.

Măsor de-acuma timpul în frunzele căzute,
Și-n gânduri ce gonesc necontenit spre tine,
Îți spun adio, ceasornic cu ore și minute,
Măsor de-acuma timpul cu frunze și suspine.

Plouă cu amintiri pe poteci triste, rătăcite,
Peste singurătatea-mi desfrunzită și adesea pală,
Îmi picură pe suflet cu frunze seci, zbârcite,
Ce cad rostogolindu-se pe-a timpului spirală.

poezie de din Gingășii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Pastel

Miroase lumina stingher
Și frunzele pică de probă,
Salut, anotimp efemer,
În verde și galbenă robă!

Miroase a păsări gătite
Să plece pe drumuri de zări,
Adio, voi zile-nsorite,
Cărați-vă-ncet în uitări!

Miroase a struguri în pârg,
Porumbul e gata de moară
Și molcome care, spre târg,
Trosnesc sub a verii povară.

Pe dealuri, o fată străină,
Cu ia cusută-n arnici,
Pornește spre sate vină;
E toamna, miroase de-aici!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primăvara

Ca o prințesă, primăvara a venit,
Cu mantia pictată cu petale de flori,
Câmpiile au înverzit, copacii au înflorit,
Natura se îmbracă în calde culori.

În munți și-n văi sunt peisaje minunate,
Cu ghiocei, narcise și mii de alte flori,
Păsările s-au întors din țările îndepărtate,
Pe culmi pasc turmele, vegheate de păstori.

Râurile susură, curgând repede la vale,
Apa trece, spumegând pe lângă stânci,
Pădurea înflorită e împodobită cu petale,
Cerul se oglindește în lacurile adânci.

poezie de din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar un pas!

Merit eu o toamnă plânsă,
Când sunt plină de culori?
Frunză-n galben aer prinsă,
Cântec straniu de cocori...

Merit mă-nghețe toamna?
Caut o urmă de răspuns...
Azi, măsor poteci cu palma,
Nu am drumețit de-ajuns!

Cât de tare doare ploaia,
Peste gânduri când lovește!
Poate domoli văpaia?
O întreb, dar nu vorbește...

Văd o Lună ruginită,
Printre nori mușcați de vânt,
De ce toamna mea-i grăbită?
Curge verdele oftând...

Port peceți de anotimpuri,
Așchii dor în pieptul meu,
Roi de stele peste câmpuri,
Înecată în cuvinte, merit eu!

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Fărtăiș

* * *

Curcubeul din ochi
amețește toamna
ce-mi strigă-n geam
cu tăcerea-i de metal...

Curge rouă de culori
frunzele cad peste noi
vântul rece ne apasă
parcă dintr-o altă viață.

Și e frig și aici
și acolo
in lumea cea fără de dor
unde-s umbre colorate
cu parfum de cimbrișor.

Crengi subțiri și întunecate
tremură peste amurg
o fi toamna asta rece
sau e vis fără cusur?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Fărtăiș

Freamăt

Curcubeul din ochi
amețește toamna
ce-mi strigă-n geam
cu tăcerea-i de metal...

Curge rouă de culori
frunzele cad peste noi
vântul rece ne apasă
parcă dintr-o altă viață.

Și e frig și aici
și acolo
în lumea cea fără de dor
unde-s umbre colorate
cu parfum de cimbrișor.

Crengi subțiri și întunecate
tremură peste amurg
o fi toamna asta rece
sau e vis fără cusur?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Fărtăiș

Freamăt

Curcubeul din ochi
amețește toamna
ce-mi strigă-n geam
cu tăcerea-i de metal..

Curge rouă de culori
frunzele cad peste noi
vântul rece ne apasă
parcă dintr-o altă viață.

Și e frig și aici
și acolo
in lumea cea fără de dor
unde-s umbre colorate
cu parfum de cimbrișor.

Crengi subțiri și întunecate
tremură peste amurg
o fi toamna asta rece
sau e vis fără cusur?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamna

Miroase a toamnă,
a ploi sau a umbre.
Și pașii tăi mai bat cadențat
pe alei,
doar în memoria mea.
În parcul ruginit și înamorat,
fără tine, luna răsare oarbă
și copacii sălășluiesc dezgoliți de parfum.
Nopțile nu mai au
culoarea ochilor tăi.
Vorbele mele reci mi se sufocă
de dragostea și de chinurile
frunzelor vii,
Fiindcă nu știu
dacă de mâine o mai fiu
apă în focul gândului tău.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugene Ionesco

Copacii

Copacii, toamna, de durere urlă!
Înfiorător de mari, de goi, de negri,
Par îngeri răzvrătiți blestemând cerul.

Ai auzit cum urlă, toamna, copacii?

Care bun arhanghel,
asurzitor și invizibil,
de Dumnezeu trimis,
le-a smuls plăpândele făpturi de pe ramuri?

Copacii urlă, cu brațele-ntinse, vânjoase,
spre Cerul pe care nu pot -l apuce,
-ș sfarme, -l darme...

Copacii, toamna, sunt îngeri revoltați...

poezie clasică de din Revista literară a Liceului "Sf. Sava" (1927)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Teatru III: Victimele datoriei. Amedeu. Tabloul" de Eugene Ionesco este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.00- 37.05 lei.

Toamna cu aromă de gutuie

Cu aromă de gutuie,
cu must dulce din budană,
Toamna către munte suie
ca o frumoasă codană.
Poartă-n brațe crizanteme,
mere roșii în ciubere.
În veșminte arămii
ruginește frunza-n vii.
Rămân copacii desfrunziți,
câmpul intră în tăcere.
De muncă, oameni obosiți
odihnesc pe lăvicere.
Toamna asta arămie
încet pleacă de la noi.
Pădurea este pustie,
cerul plumburiu dă ploi.
Pleacă toamnă, vine iarnă,
anotimpuri se rotesc,
Amintiri încep cearnă
bunicii când povestesc.

poezie de (1 octombrie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Vladimir Potlog

Îngeri cerești

Afară ninge așa frumos
Și totul parcă e ca-n rai,
Tu înspre mine vii
Cu chipul tău gingaș și bălai.

Fulgii cad peste ochii tăi,
Peste gura ta cea dulce,
Hai vino lângă mine,
Și de lângă mine nu te duce.

Tu lângă mine vii
Și cu dulce vorbe îmi șoptești:
Să ne iubim, iubite,
Sub acești îngeri cerești.

poezie de (15 noiembrie 2009)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Daniel Vișan-Dimitriu

Copacul frunzelor călătoare

Privești copacii tineri dimprejur,
cu frunze verzi ce-n vântul serii cântă,
sub cerul ce se schimbă din azur
în roșul de apus ce te-nspăimântă.

E prea mult foc: în cer, în frunze moarte,
iar toamna care vine nu așteaptă
ca visul frunzelor să te mai poarte
spre încântări divine înc-o treaptă.

Îți lași privirile curgă-alene
pe ape reci, cu visul tău plutind
în frunze călătoare prin ravene
din amintirea verii răsărind.

Sunt încă verzi pe unde cristaline
ce le adună-n timpul care vine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Tributar, focul verii își arunca sclipirile solare peste întregul pământ, peste câmpii de pojar, peste păduri de smarald, peste ape de cleștar însetate... Cu pensula înmuiată în culori aprinse și vii, smălțuise copacii tiviți cu aur și purpură, iar noi, la poale de umbre, poposisem -i simțim miresmele dulci.

în Crina
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook