Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Amurg de vară

Peste câmpuri asfințitul
S-a curbat în mii de raze,
Infinitul și finitul-
Se întrec parcă-n miraje!

Ceru-i roșu ca un mac
Ce-a-nflorit pe coasta zării,
Și-n oglinda unui lac-
Varsă cupa înserării!

Cu un stol imens de grauri
Cade peste cer cortina,
Încrețită toată-n falduri-
Îi iau Soarelui lumina!

Greierii încep să cânte
Prin iarba de lângă drum,
Stelele apar mărunte-
Pe un cer mânjit cu fum!

Apoi se înseninează,
Ca o pată de sidef,
Luna noaptea o sfidează-
Și o coase pe gherghef!

poezie de din Lumină târzie
Adăugat de Vasile NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Asfințit

Peste câmpuri asfințitul
S-a curbat în mii de raze,
Infinitul și finitul-
Se întrec parcă-n miraje!

Ceru-i roșu ca un mac
Ce-a-nflorit pe coasta zării,
Și-n oglinda unui lac-
Varsă cupa înserării!

Cu un stol imens de grauri
Cade peste cer cortina,
Încrețită toată-n falduri-
Îi beau Soarelui lumina!

Greierii încep să cânte
Prin iarba de lângă drum,
Stelele apar mărunte-
Pe un cer mânjit cu fum!

Apoi, se înseninează...
Ca o pată de sidef,
Luna noaptea luminează-
Și o coase pe gherghef!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă de câmpie

Pe câmpul cu iarba arsă
Zboară grauri stoluri, stoluri,
Desenând pe cer decoruri-
Ca o pictoriță-n transă!

Apoi fac o buclă-ntoarsă,
Peste vie dând ocoluri,
Pe câmpul cu iarba arsă-
Zboară grauri stoluri, stoluri!

Toamna s-a întors acasă
Și e toată numai doruri,
După vara cu pârjoluri
Simfonile-și revarsă-
Pe câmpul cu iarba arsă!

rondel de
Adăugat de Vasile NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dimineață de toamnă

Cocoșii cântă vestind o nouă zi,
E liniștea adâncă și pufoasă,
În care stelele puțin vor mai luci-
Pe bolta zugrăvită cu melasă!

Luna coboară, ușor, spre asfințit,
Ducând cu ea misterul strâns în raze,
Prin care câte-un vis s-a rătăcit-
Cătând un ascunziș, printre miraje!

Peste pământ plutește-un strat de ceață,
Din ploaia ce-a căzut ieri, peste sat,
Care acum, cu mulțumiri se-nalță-
Spre cerul dimineții înseninat!

Spre răsărit și cerul pare-o ceață,
Mai cântă un cocoș ce-a răgușit,
Curând va fi o nouă dimineața-
În care Soarele va râde negreșit!

poezie de din Lumină târzie
Adăugat de Vasile NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luna

În nopți sclipește Luna
Pe Cer se aprinde noaptea
Înalță-te la Ceruri
Învingând și moartea.

Răsfață-te-n putere
Din umilință învie
Creând din moarte viața
Supusă la magie.

Crează-te din gânduri
Nu simțuri pământești!
Învinge-n tine noaptea
Lumina s-o primești.

Și dacă vrei vreodată
Să simți că ai existat
Întreabă, Luna, noaptea:
Cine sunt eu de fapt?

Și un răspuns de-ndată
S-a prins în tine acum
Tot ce a fost odată
Tu vei afla de-acum.

Se ascunde în ziuă Luna
Lumina nu o vedem,
Doar când se lasă noaptea
Și stelele pe Cer.

Deschide-ți Cerul Lună
Transformă noaptea-n zi
Zeii îți dau lumina
Prin stele mii și mii.

Și dacă ar fi vreodată
Să cânt la geamul meu
E pentru tine Lună
Ți-aprind lumina eu.

poezie de (28 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Soare, lună, stele

Despre soare, lună, stele,
Scriu în versurile mele.
Când soarele strălucește,
Luna atunci odihnește.
Ceru-i văduvit de stele
Fiindcă odihnesc și ele.
Apoi, roata se-nvârtește:
Astrul nopții strălucește
Și soarele odihnește.
Stelele pe cer apar,
Se aprind în lampadar.
Sub feericul ei cer,
Noaptea este un mister.

poezie de (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Gheorghe Ion Păun

Bărbatul

Peste iarbă și prin oase
Trec numai lumini de coase
Și prin gene de izvor
Trec numai bărbați de zbor...
Peste fum și nopți de scrum
Trec numai lumini de fum,
Peste trecere de sapă
Trec numai lumini de apă,
Tremurânde, tremurând
Ca lumina de pa gând,
Tremurânde, tremurat
Ca lumina de bărbat...
Și la moară și la plug
Trec numai bărbați de rug...
Și pe zări și pe sub zări
Trec numai bărbați călări,
Și pe mări și pe sub mări
Trec bărbsați de luminări...
Când se crapă noaptea-n două,
Trec numai bărbați de rouă...
Bărbătosul vin e vin
Când bărbatul brea senin
Și la toamnă de bărbat
Cad femei de sărutat
Peste iarbă și prin oase
Trec numai bărbați de coase
Și pe Dunăre de fum,
Trec numai bărbați de drum...

poezie de din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Domol pășesc

în voia frigului pe pământul a
rid pe față de față
fierbe lumina lunii pe o floare de colț
în colțul buzelor tale
stelele mă prind de mână
și mă urcă la cer
te invit la vals și-mi ciocnesc
cum o făcea vrăjitorul din oz
ciocnesc pantofii domol pășesc
spre iarba albastră - ringul de dans -
luna fierbe fasole
palma mea trece peste linia vieții tale
se întrepătrund
dansul nostru în
cepe apar în fața noastră
și ochii lăcrimează
valsul începe - mă prinde o mână
la cer mă urcă, te prind
de mână te țin strâns
te urc la cer - valsând acolo
în praful arid de stele

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Venirea Primăverii

Copacii deșteptarea au sunat-o
Cu trâmbițe de flori peste livezi,
Și seva din pământ au arunat-o-
În hohotul de frunzulițe verzi!

Coroana cu lumini și-au îmbrăcat-o
Să-ți bucure ființa când îi vezi:
Copacii deșteptarea au sunat-o-
Cu trâmbițe de flori peste livezi!

Parcă din cer s-a coborât Erato
Și umblă visătoare prin livezi,
De-ți vine în neștire s-o urmezi-
S-asculți ce melodii au fermecat-o!

Copacii deșteptarea au sunat-o...!

poezie de (11 martie 2016)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Moment de liniște

O noapte luminată cu stele mii și mii
Te fascinează-ndată, ca joaca pe copii.
Și vezi pe cer cum luna, sfioasă se arată
Și în tăcerea nopții, mireasma te îmbată.

Este un iz puternic al florilor zglobii
Ce stau pe malul bălții, aflată vizavi.
Și pe neașteptate, din calmul nesfârșit
Răsun-o voce caldă ; vocea de răsărit.

Îndată tot văzduhul se umple de culori
Și-ncepe ca să cânte mulțimea dintr-un stol.
Și fuge luna, fuge; se zbate să se-ascundă
Căci în curând pe cer un soare o s-ajungă.

poezie de (2002)
Adăugat de Ramona KovacsSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Moment de liniște

O noapte luminată cu stele mii și mii
Te fascinează-ndată, ca joaca pe copii.
Și vezi pe cer cum luna, sfioasă se arată
Și în tăcerea nopții, mireasma te îmbată.

Este un iz puternic al florilor zglobii
Ce stau pe malul bălții, aflată vizavi.
Și pe neașteptate, din calmul nesfârșit
Răsun-o voce caldă ; vocea de răsărit.

Îndată tot văzduhul se umple de culori
Și-ncepe ca să cânte mulțimea dintr-un stol.
Și fuge luna, fuge; se zbate să se-ascundă
Căci în curând pe cer un soare o s-ajungă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Cer de omăt

Îngeri de fum cu miros de cozonac
Strigă prin cetine cu conuri aurii
Să colinde sufletele, către copii...
Sub luna aburindă ca un colac

Mușcată de noaptea rece lungită
Peste casele ce par, privite de sus
Un cer de omăt cu sclipiri de quasar
Cu pulsații de zurgălăi și colindă
Ce topesc asteroizi reci de inimă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Feerie de toamnă

Privește toamna cum își varsă
Pocalul ei plin de culori,
Ce-n chip măiastru se revarsă -
Peste copaci și peste flori!

În toate câte ne-nconjoară
E- o feerie ca de vis,
Când soarele ușor coboară -
Pe panta cerului aprins!

Și sufletul se înfioară
De ar zbura ca un lăstun,
Pe-o melodie de chitară -
Să-i spună verii: "Rămas bun!"

Să stăm tăcuți în contemplare,
Să admirăm minunea ei,
Ce umple ochii de savoare -
Și-i fac scapere scântei!

Și-n înserarea ce se lasă,
Cu pași furiși și nevăzuți,
Ca liceeni fugiți de-acasă: -
Să te sărut, mă săruți!

poezie de
Adăugat de Vasile NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ghiocei de primăvară

Vise vechi, cu fin parfum,
Peste gânduri îmi coboară,
Într-un început de drum-
Ghiocei de primăvară!

Peste câmpuri cu zăpezi
Un parfum mă înfioară,
Ca și muzici de aezi-
Ghiocei de primăvară!

Urcă gândul înapoi
Pe a vieții mele scară
Și mă văd copil vioi –
Ghiocel de primăvară!

Îi culegeam de pe deal
Și-aveam inima ușoară,
Viața fără nici un val-
Ghiocel de primăvară!

Chiar de anii au trecut
Și s-au dus pe-a vieții scară,
Încă mai culeg în gând-
Ghiocei de primăvară!

Ieri, plimbându-mă-n grădină,
Am zărit doi ghiocei,
Două raze de lumină-
Parcă sunt copiii mei!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Legi și fapte...

Când în clocotul de ură
Legi și fapte sunt strâmbate,
Cade noaptea peste toate-
În sfârșit de uvertură!

Doar zăpada dă căldură
Peste inimi degerate;
Când în clocotul de ură-
Legi și fapte sunt strâmbate!

Gura minte, ochiul fură,
Din instincte curg păcate,
Sub un zvon de libertate-
Curg șuvoaiele de zgură!

Când în clocotul de ură-
Legi și fapte sunt strâmbate...!

poezie de (17 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Neagu-ScanteianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Limina lunii-n noapte

Din nou am cochetat cu luna
Privind spre ea a vrut -mi spună
Mândră ca ea nu-i niciuna
Și stelele sunt minciună.

Alergând în infinitul negru
Ea e stăpână-n înstelata noapte
Dintre toate miresele soarelui mândru
E mai luminoasă decât toate.

Când e senin ea-ți fură privirea
Și stelele o-nconjoară pe cer
Că poate trezească iubirea
Și-o dragoste plină de mister.

Noaptea lumina ei îți face plăcere
Că tu deja iubire-ai spus
Și toate se petrec în tăcere
Vibrând ușor când tu m-ai adus.

Înflăcărată veneai spre mine,
Dar noapte-ai ochii înghețați
Chiar de nu vrei să se termine
Plimbarea cu mine-o străbați.

Mergând cu mine vrei spui
Că ceru-i plin de stele fine
În lumea asta tu dispui
De farmece și blesteme-n tine.

Tu, luna mea nu te gândi
Că eu îți spun ceva de bine
Și toate-n lume vei izbândi
Nu e nimeni mândră ca tine.

poezie de (6 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

IARNA-ȘI VARSĂ TOT ARGINTUL PESTE CODRUL RUGINIT
Iarna-și varsă tot argintul peste codrul ruginit,
Peste cer întinde vălul de un alb nemărginit
Și își vâră aprig colții în ce-i viu și mișcător
Prin cetăți pline de viață ori cătun părăginit.

rubaiat de (2021)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În noaptea asta de lumină (II)

E senin și luna-i plină,
Stelele pe cer se-aprind.
În noaptea asta de lumină
Copiii pornesc colind.

Prin troiene ei înoată,
Cad, se scoală, iar pornesc.
Ajung și la mine-n poartă
Și mă-ntreabă de-i primesc.

În lumina din fereastră
Le-am făcut un semn cu mâna:
-Hai, ziceți colinda voastră
se luminează-acuma.!

Îi poftesc apoi în casă,
La căldură și lumină.
Le așez covrigi pe masă
Și-o bucată de slănină.

Un ceai cald ca să le vină
Poftă de-a mai colinda.
În noaptea asta de lumină
În tot satul vor umbla.

Ei, cu bucurie mare
Spun că-n noaptea de Crăciun,
S-a născut Domnul Cel Mare
Și ne-a dat al vieții drum.

Steaua Lui ne luminează
Și-n tot locul ne-nsoțește.
Tot creștinul îl urmează
Și-n cântece îl slăvește.

poezie de (20 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Bat clopote

E ceasul două din noapte
Stelele pâlpâie, mor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună ușor.
Plânge prin somn tremurată
Ruga-ntr-o poartă de vis -
Mâna spre cer ridicată
Ceru-i de-acuma deschis.

Bat clopote
Bat înnoptări
Cuie și spini
În depărtări
Bat clopote
Cerul e sus
Stai te-nchini
Vine Isus.

Pace, e liniște, pace
Doarme și vântu-ntre crini
Noaptea pe boltă-și desface
Pânza de foc și lumini.

Apele picură, multă
Caldă tăcere de vis
Îngerii tac și ascultă
Ceru-i de-acuma deschis.

Bat clopote
Bat liniștit
Bat legănat
Spre răsărit
Bat clopote
Cerul e sus
Clopote bat
Vine Isus.

E ceasul două din noapte
Ruga mi-e plină de dor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună și mor.

Valul se-aruncă din mare
Somnul din stele s-a dus
Fulgeră noaptea în zare
Vine-ntre îngeri Isus.

Bat clopote
Bat apăsat
Vântul din flori
A tremurat
Bat clopote
Cerul e sus
Fulger în zori
Vine Isus....

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noaptea pe furiș coboară

Ziua-și termină lumina,
Noaptea pe furiș coboară.
În văzduh cade cortina,
Pe cer stele-încep s-apară.

În policandrul cerului
Astrul nopții se aprinde.
Întinderea pământului
Cu lumină o cuprinde.

Când soarele odihnește
Îngerii de sus veghează
Liniștea care domnește,
Când Tera noastră visează.

Policandru-încet pălește
Când zorii pe cer se-aprind.
Soarele iar strălucește
Necuprinsul poleind.

poezie de (11 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Se crapă de dimineață

Aștept dintr-odată mă treci
peste puntea durerii
cu răbdarea unui orb.

Lumina curge fluidă pe pământ
prin oasele albe ale cerului,
Luna culcată pe partea sa nevăzută
cerne trecerea arcuită pe axă
prin sitele stelelor.

Noaptea disjunsă în procesul cosmic
rupe cu dinții din întuneric
și se grăbește apună.

Se crapă de dimineață prin fante de lumină
ca într-un lemn cu inima roșie
abundent sângerândă.

Soarele își desenează răsăritul
c-un crepuscul de culori
care se varsă peste marginile orizontului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook