Îmi e tot una
Ce prind în ochi n-ascund sub pleoape,
că vreau să nu orbesc de tot
în valuri de lumini mioape
născute-n lipsă de noroc.
Nu mai clipesc să nu întunec
bucăți de cer salvate-n timp,
în gheața inimii alunec,
cu pași nu știu să mă mai plimb.
Frânturi de suflet, muribunde,
de-o ectoplasmă-s înghițite.
În țipăt mut se sting oriunde
și fără lacrimi sunt jelite.
Lumina suflă-n întuneric
cu flacără de lumânare,
Inima mea, pe post de sfeșnic,
ascute drumul către Soare.
Nimicul e de ne'nțeles.
Mi-ascund tot crezul în morminte.
Ieri nu știam că am ales
să-ngrop IUBIREA în cuvinte.
Un curcubeu pierde culoarea
si astfel podu-i se dărâmă.
E nesărată chiar și marea,
dorind să-ți șteargă orice urmă.
În miez de noapte argintie,
când în eter stârnești furtuna,
ești prizonier în erezie,
ești viu sau mort... îmi e tot una...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre întuneric
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre plimbare
- poezii despre oftalmologie
- poezii despre noroc
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Dragă-mi ești
Dragă-mi ești ca dragostea,
Dragostea ce-n suflet port,
Tu nu poți să fi a mea,
Și acest gând eu nu-l suport.
Dragă-mi ești ca un luceafăr,
Luceafăr din miez de noapte,
Precum o floare de nufăr,
Dragi îmi sunt a tale șoapte.
Dragă-mi ești ca un sărut,
Acel sărut ce vreau să-ți dau,
Ca prin magie apărut
Pe buzele-mi să pot să-l iau.
Îmi ești tot dragă, și-mi vei fi
Mai mult decât tot universul,
Cât te-am iubit, te voi iubi
Știu că doar eu îți sunt alesul.
poezie de Răzvan Isac (24 decembrie 2014)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre sărut, poezii despre nuferi, poezii despre noapte, poezii despre miezul nopții, poezii despre gânduri sau poezii despre flori
Străini în noapte
Străine obosit, nu te lega la cap
cu oameni prefăcuți! Îți vor veni de hac!
De pribegești prin lume, nu te încrede-n ei!
Fără de nicio miză-ți vor da otrăvi să bei!
Să nu te pierzi de tine! În mici sau mari dureri,
să îți aduci aminte că ești tot cel de ieri!
Iubește-te mai mult, numai tu o poți face!
EL stă-n inima ta, chiar de nu-L vezi, și tace.
Alegerile vechi să nu te înconjoare!
În arșiță de foc, gândește că-i răcoare,
atunci când flămânzești, mănâncă rădăcini,
nu-nnopta la bogați, că-n perne-au mărăcini!
În pâinea ta uscată e vie dragostea
ce-a pus-o, toată, mama, când frământa la ea...
Ai luat-o-n buzunare, pornind spre-al tău Noroc
rătăcit în pustie, 'n trifoi sau cărți de joc.
Da, l-ai găsit, uitat, în colțu-ăsta de lume...
Demult a ostenit, nu-i mai arde de glume.
Te-atinge, te privește, ar vrea să-ți dea în dar
tot ce gândești să-i ceri - nimicul din zadar...
E-ngândurat, se pare... ești frânt... la cap de drum...
Nu poate să te-alinte, că sufletul ți-e scrum...
Un gram și nu un dram de ar sufla spre tine,
te-ai risipi în timp și ai muri, știi bine!
Îndreaptă-te spre mine și uită de Noroc!
Cu balsamul IUBIRII-ți fac sufletul la loc!
Dă-mi mâna ta, străine, ești tot ce îmi doresc!
Noroc, cu Veșnicie, vreau să înlocuiesc!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre umor, poezii despre tăcere, poezii despre pâine sau poezii despre mâini
Gând pătimaș
Îmi ești și lacrimi și plăcere,
îmi ești o stare de demult
și de-mi aduci a ta durere
eu mă aplec ca frunza - n vânt.
Te lași furată de - orice veste
sau de-o minciună spusă cult
și iar trăiești într-o poveste
scrisă mărunt cu pufi de fum.
Dar ești un soare pentru mine,
o floare rară pe-al meu câmp
și-atunci când mă revăd cu tine
inspir din vântul tău nebun.
Îmi ești lumina-ngândurată
și-n câte versuri eu te-am scris,
cum te gândes, îmbujorată
de al tău zâmbet spus furiș.
Îmi ești frumoasa mea crăiasă
din dorul meu și e lumesc
și mi-e rămas și nu mă lasă
să dorm șoptindu-ți ștrengăresc.
Ți-aș da o floare, ești departe
și inima cu tot cu piept,
lumina mea din a mea noapte,
mă ofilesc de gând te-aștept.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre zâmbet, poezii despre viață, poezii despre versuri, poezii despre somn, poezii despre poezie sau poezii despre plăcere
Asta sunt!
(alta, mama nu mai face!)
Vreau să trăiesc și să scriu tot ce simt!
Nu vreau să m-ascund ca un fulg sub aripă!
Nu vreau să mă plâng, nu vreau să vă mint,
Vreau doar să mă bucur de fiece clipă!
De-oi fi judecată, nu e treaba mea!
Nici de superstiții nu vreau să mai știu!
Cine-i fericit că vorbește cu-o stea
Îi uită pe toți bârfitorii-n pustiu.
Am lumea mea bună, prieteni frumoși,
Ce pot înțelege că sunt doar un om
Cu inima mare, cu pașii sfioși,
Cu lacrimi, cu dor și IUBIRE de-alt OM.
Nicicând n-am pretins că aș fi ce nu pot,
Am spus adevărul chiar dac-am pierdut
Și chiar dacă viața părea că-mi lua tot,
Am mers înainte, chiar dac-a durut.
E clar că nu fur nimănui fericirea,
Ea vine când vrea și când nu te aștepți
Și pentru că SUNT, îmi trăiesc azi IUBIREA...
.....................................................................
(Și scriu poezii pentru oameni deștepți!)
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre vorbire, poezii despre superstiții, poezii despre prietenie, poezii despre prezent sau poezii despre plâns
Suntem mai mulți...
suntem atât de diferiți, tu ești ca ziua, eu sunt noapte,
tu ești ca roua peste câmp, eu sunt ca luna într-o parte,
tu ești ca apa de izvor, eu sunt ca setea nesătulă,
tu ești un cer, eu sunt un nor, tu ești o floare, eu tulpină
suntem atât de-asemuiți, ca doi copaci cu frunze dese,
suntem lumini din cerul sfânt, suntem ca stelele răzlețe,
suntem petalele la flori, perechi, perechi, de câte două,
de cade una suntem goi, suntem ca lacrimi când nu plouă
suntem atât de colorați, tu o culoare, eu culoare,
una aprinsă, una azi, una uscată, una moare,
una în dungi trasate des, una cu cercuri desenată,
una cântată de poeți, una dorită, una ștearsă
suntem cu toți un furnicar, un grup compact, un stol de noapte,
suntem de mână sau hoinari, dar toți legați cu ce se poate,
suntem aici sau nicăieri, suntem tăcere, gălăgie,
suntem din cer un univers, suntem mai mulți, mai mulți de-o mie
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre rouă
Tu și eu
Trăiesc cu tine tot mereu,
nu știu ești tu sau, poate, eu,
mă regăsesc în tot ce faci,
din ce în ce mai mult îmi placi,
tandrețea ta este a mea,
ne-împreunează dragostea,
desenul tău, desenul meu,
culorile din curcubeu,
ești muzică, ton și acord,
zi singură-n al vieții bord,
când inima îmi e prea grea,
tu, sigur, mi-o poți alina,
când eu sunt versul, ritmul, rima,
tu ești respectul meu și stima
ne-ngemănăm, arcuș pe coardă,
dăm foc viorilor să ardă,
că vei trăi mereu în mine
cu tot ce-i rău, cu tot ce-i bine,
în orice zi, în orice ceas,
povestea noastră are glas,
în lumea mea, în lumea ta
putem eroarea îndrepta,
când tu renunți, eu îți accept
o judecată pe nedrept,
de ninge, plouă, bate vânt
noi doi avem un legământ,
păstrăm căldura, ne iubim,
doar de dușmani să ne ferim,
chiar de sunt bun, sau, poate, rău,
doar drumul meu e drumul tău,
te-am căutat, m-ai căutat,
dar nicidecum n-am fost plecat,
aș fi pierdut de n-aș avea
cu cine savura cafea,
singurătate nu rezist,
ne completăm vesel sau trist,
ne-asemănăm, după cum vezi,
ca doi meri plantați în livezi
când soarele le scaldă fața,
le dă și rodul, le dă viața.
În fine, știu de ce exist,
te prețuiesc drept ametist,
pe aripi de zefir mă porți,
mă leagănă-ai izbânzii sorți,
mi-ai dat și cheia cerului
să descui poarta soarelui.
Doar astfel existăm mereu
că eu sunt tu și tu ești eu!
Când drumul se va termina
lumina mea, lumina ta
pe celălalt va aștepta
să țină-aprinsă candela.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre Soare sau poezii despre vioară
Levitație
ce-am pățit, doar adormisem
-e-adevărat, epuizat de o durere atroce,
apoi înconjurat de-atâta bine-
dar mă privesc, fără de ochi, ce-i închisesem
și totuși văd atâta negru peste tot și, nici n-am voce
să strig că parcă-s din cărbune și n-am vine...
mai am un pic, scăpat dintr-o imensă amnezie
și, simt o flacără din lumânarea, parcă a mamei...
și nu, nu doar de la ea, e ca un val de oameni,
un fel de necredință în tot, o erezie,
că nu mai sunt cu ei... e-adevărat, nu mai am simțul foamei,
atâta de ușor rămas, fără dorinți, un privitor de seameni...
sunt un desprins inert, un ferice etern,
dar am o urmă de regret că nu mai sunt ce-am fost,
unul ce nici nu mi-l mai știu, un gând,
ce-acum e parcă atât de tern,
că nu mai sunt ambiții, nu mai sunt plăceri, nici post...
dar ce tot zic, mut... mă duc să-i prind pe alții, să prind rând.
Se vede, un pic, pe cer o dâră dacă vrei s-o vezi-, un șir zburând mergând...
Eu unu' îl văd. Sunt niște umbre fumegând, arzând...
Plăpând, plăpând, plăpând, plăpând, plăpând, plăpând, plăpând...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre simțuri, poezii despre negru, poezii despre mamă, poezii despre lumânări sau poezii despre foc
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre zbor sau poezii despre uitare
Stau lângă tine
Văd că stai lângă mine clipă de clipă,
Iar tot ce-i mai pur, în mine se-nfiripă
Ești lumina, visul, dorința și iubirea,
Ești căldura, nădejdea și chiar simțirea,
Ești liniștea, calmul, ești flacăra vieții,
Ești raza de soare, prinos a dimineții,
Ești valul, limanul ce-mi dă siguranță,
Ești sprijinul meu, ești vis și speranță,
Ești crezul ce-atestă arzătoare credință,
Ești freamătul viu ce-mi stârnește dorință,
Ești murmurul blând adus de departe,
Și totuși, în tot, ești doar vorbe deșarte,
Și cum timpul trece atunci când sunt cu tine,
De parcă mâine e azi și azi nu e mâine,
Voi reuși vreodată să pătrund în lumea de har,
Sau stau lângă tine și privesc în zadar.
poezie de Eugenia Calancea (6 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre dorințe, poezii despre viitor sau poezii despre siguranță
Cred că trebuie să ne alegem finalul. Am tot cârpit bucăți și la mine se tot rupe firul ăsta. Așa-mi doresc să țină, de-aș pune bucăți din mine, la propriu, dar cred că n-ar fi de ajuns. E ceva în tine care nu ne lasă să fim împreună. E ceva în iubirea ta, care nu seamănă cu a mea. Tu încă n-ai întâlnit iubirea vieții tale. Eu, da. De-aici, poate, desincronizarea. Ești minunat când ești al meu. Ești iubirea vieții mele, când mă uit în urmă. Doar că nu știu cine ești când mă uit înainte... Credeam că tu ești tot restul vieții mele. Atât.
Mihaela Rădulescu în Întreabă-mă orice (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre sfârșit, citate despre iubire sau citate despre dorințe
* * *
Tu! Ce curgi acum prin mine,
În loc de timp, în loc de sânge!
Tu! Ești clipa-ncremenită,
În tot, în suflet, în inima rănită!
Tu! Mi-ești viață, chiar neviață,
Moarte dincolo de moarte!
Tu! Ești visul ce întoarce clipe,
Clipe peste clipe doar cu tine!
Tu! M-alungi din tine, mă renegi,
Din viața asta fără Noi, fără de legi!
Tu! Fără să știi tot mă mai chemi,
Când toate zilele se pierd în lacrimi!
Tu! În liniștea ce-i doar amăgitoare,
Ești torentul ce zguduie chiar cerul!
Tu! Naști curcubeul doar dintr-o culoare,
Punte între Noi și iubirea ce nu moare!
Tu! Ești răsăritul și-asfințitul,
Unde noaptea-i neagră fără vise!
Tu! Împletești cunune din tăceri,
Din tot ce-a fost demult, de ieri!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre sânge
Dăruirea supremă sau... dragoste
Te pierd în dragoste-n fațete,
Nu mai am glas de epitete,
Te redescopăr dor mereu,
Cum nuanțele de-un curcubeu.
Te știu din gust, de prima oară
Când am crezut că-i într-o doară...
Mă regăsesc înlănțuit
De-un zâmbet fin, dintr-un clipit.
Mă prăbușesc în trup de fald
Cu izul răcoros de cald,
Mă-nlănțui printre glezne dulci...
Răstălmăcesc dorinți, porunci.
Mă caut; nu mă vreau pe mine,
Alerg cu ochi, gând, după tine.
Sunt TU, căci singur nu exist...
Ești rațiunea-mi de persist.
Dar nu mai am nici rațiune,
Mă las turbat de goliciune,
Îmi mușc din suflet, să-ți ofer...
Îs lipsit de tot, de caracter.
Sunt haina-ți, să mă porți cu tine,
Să-ți simt odoarea, vânt ce vine.
Sunt și inel, pe-un fir de deget
Topit, să-ți dau ce vrei... Nu preget!
Nu știu din ce minuni combini
Să fii... de mintea-mi întrețini
Ca pe-un colant, pe pași de ciută;
Ce-o alerg mereu, o nevăzută.
Ești umbra-mi, ce și-a pierdut sursa,
Îmi ești misterul, nepătrunsa;
Mereu o taină, o surpiză...
Ești veșnica mea criză.
Privirea de-o arunci fugar
Devine oceanelor un far.
Ești călăuza mea, o stea...
De nume-mi dai... Îți sunt dragostea!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre ocean sau poezii despre glezne
Te-am ales
Erai pe undeva... și eu te căutam...
Erai raza dintâi sau floarea de pe ram,
Erai tumultul mării sau zbor de albatros,
Lumina fericirii, pe un obraz frumos...
În picături de ploi veneai la geamul meu,
Dar eu nu mai vedeam, plângând de dorul tău.
Erai un briliant, căzut în întuneric,
Dintr-un inel prea larg, al unui vis angelic.
În adieri de vânt, mereu te căutam
Și din adânc de timp, IUBIRE-ți trimiteam.
Prindeam frânturi de gând în zilele senine,
Să nu mai rătăcesc, că tu ești lângă mine.
Fii vânt încolăcit pe trupul meu încins!
Fii ploaie, răcorind tot dorul meu aprins!
Fii o furtună-n vis ce-mi ridică păcatul,
Intră-mi în așternut și răvășește-mi patul!
Cu zâmbet, strălucind smaraldul ochilor,
Mă-nalți să rătăcim în lumea norilor...
Ești marea mea IUBIRE, acum am înțeles!
Din infinit de inimi, pe tine te-am ales...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre îngeri
Iubita mea
Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream să te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca să mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipește!
Închide ochii, să-ți aduci aminte
de ziua-n care cerul căutai
și inima îți făurea cuvinte
din care făceai cheie pentru Rai.
Pe alb de suflet ne-așterneam IUBIREA,
ne-o dăruiam prin legea ei nescrisă,
niciunul neștiind ce-i fericirea,
că niciodată nu ne-a fost permisă.
Deschide ochii, să vezi adevărul!
Suntem tot noi, aceeași, dar altfel!
În doi am învățat ce dulce-i zborul,
punând tot Infinitu-ntr-un inel.
Când ne-mbrăcăm amurgu-n curcubee,
clipește cu priviri de smarald verde!
Ești zeul meu și eu sunt a ta zee...
Clipește fără teama de-a ne pierde!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre verde, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre ochi sau poezii despre legi
Așteptare...
Cum norii vin în suflet trist,
Așa și soarele răsare...
Aș înflori precum o floare
Capitulez... nu mai insist.
Cum visul plin de tine bate,
În a mea inimă în cioburi...
Așa mă prind în brațe doruri,
Și simt iubirea cum răzbate!
Te simt distant, rece și gol
De simțăminte și iubire...
Te afli într-o rătăcire,
Și dragostea îți dă ocol...
Nu știu iubire cum să prind,
A noastre mâini și să privim
La ce noi doi ne amintim...
Dezamăgirea tot strivind...
A fost un ceas, sau poate două,
În care fost-am fericiți...
Vino să fim iar împliniți,
Chiar și pe timp urât, când plouă!
Destinul este scris în Cer!
Nu pot să lupt cu soarta mea...
Tot ce aștept eu de la ea,
Ești tu... și este tot ce-ți cer!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre nori
Stele căzătoare partea a IV-a
Pe colțul alb al fluturelui-stea,
Răpită de-o iubire incoloră,
Își duce dorul, azi, iubita mea,
De vise și de dragoste frivolă.
Trădat, plângând, spre cer mă-nalț în zbor
Să îmi salvez iubita de ispită;
În aripi de mătase mă-nfășor
Și de iubirea mea neprihănită.
E drumul lung și piedici mă supun,
Umil, să îmi aplec privirea-n vise...
Nimic nu m-ar putea opri din drum:
Stihii, dureri, vulcani, iubiri promise.
Alunec ca o lacrimă-n pridvor,
Sub talpa providenței plec privirea...
Sunt trup de stea și sunt vulcan de dor,
Sortit să-și prindă-n păr nemărginirea.
Cu moartea chezășie am legat
Și vulturi-universuri mă condamnă...
Eu, chip de lut, de zei pietrificat
Să port în suflet lacrimi de aramă!?
- Iubita mea, întinde-ți brațul stâng!
- Un înger-zeu mi-a fermecat privirea...
- Se strâng frânturi de suflet, iată, plâng!
Numai la mine vei găsi iubirea.
- Dar chipul tău oglindă-i și apus,
Pe când eu sunt de-un timp nemuritoare.
Du-te pe calea ta! (Și s-a tot dus...)
Și-acum mai umblă rătăcind sub soare...
- Întoarce-te! (Un clopot-vânt trezi
Hora de stele). Vreau să îmi oferi
Sărutul unui răsărit de zi,
Iar eu să-ți dau în schimbu-i tot ce-mi ceri.
Hai, strânge-mi mâna! Nu mă amăgi!
Ia-mă cu tine-n zborul către mâine!
Numai pe tine-am să te pot iubi...
Pe veci, aici, eu n-am să pot rămâne.
În zbor de aripi frânte și de vis,
Îngeri de sticlă au căzut pe mare...
Din valuri, o sirenă s-a desprins,
Călătorind spre țărmul de candoare.
E sângeriu apusul, de tristeți,
Dar el și ea rămân în amintire,
Ca Prometeul unei alte vieți
Poem de viață și nemărginire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani, poezii despre dor sau poezii despre trădare
Nu mai vreau
Nu mai vreau din viața asta nici măcar o clipă!
Nici un glas să-l mai aud, Eu mă duc, mă duc!
Și nu știu unde, unde voi ajunge fără Tine!
Nu mai cer sfinților milă, nici versurilor rimă!
Dumnezeilor absenți nu le mai cer un cent!
Nici o zi acum să-mi cumpăr nu mai vreau!
Dintr-un univers prea mare unde Eu am rătăcit!
Nici cuvântului glas.... când Eu încă nu mor!
Nu mai cer nopților somn, nici somnului vis!
Nu mai vreau să-mi mai atingi inima prin care-mi curgi!
Nici cerului infinit unde Eu tot m-am pierdut!
Nu-ți mai cer acum nimic din tot ce Eu n-am avut!
Nu mai cer soarelui zi senină, nici iubiri milă!
Nu mai vreau vedere într-o lume de durere!
Nici auz când Tu n-ai glas și nici cuvinte!
Nu mai vreau vorba ce minte, nici icoane sfinte!
Nu mai vreau cruci între drumuri!
Nici pași rătăciți în lume fără Tine,
Când te caut în nu știu ce unghere!
Nu mai vreau gânduri ce mă dărâmă!
Nu mai vreau așteptarea care doare!
Nici ziua în care visul încă nu moare!
Nici noaptea fără stele, fără Lună, fără...
Fără Tine lipasa viselor mele stinghere!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte
Resemnare
La margine de mine, la margine de dor,
pe margine de vise din margine de nor,
îmi mărginesc voința, îmi mărginesc puterea,
îmi mărginesc răbdarea ce mi-a mărginit vremea.
Din miez de amăgire din mijlocul furtunii,
din miez de viață fadă din crezul stins al lumii,
îmi rămân părticele, îmi rămân picături,
îmi rămân zile scurte și câteva frânturi
de soartă împărțite-ciuntite amintiri-
ce-mi sapă, zi și noapte, obosite priviri.
Nimic nu îmi mai place, nimic nu-mi mai doresc,
doar liniștea-mbrăca-voi, cât mai am să trăiesc.
Mă-ntorc plângând la mine, mă caut, în sfârșit,
m-am tot strigat o viață, dar nu m-am auzit...
Într-un târziu mă aflu, dar nu mai sunt tumult
și-acum, când pot s-aud, nu mai am ce s-ascult...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit
Am
Și chiar nu contează nici cât și nici ce,
Ce bine că am și ce bine că e,
Ce bine că râd, chiar de lacrimi mai curg,
Am rază de soare, am zi, am amurg
Am vise născute din ochi migdalați,
Ce-mi cer sărutări pe obraji sidefați,
Am drept să iubesc inocent și nebun
Și glas ce mă-ndeamnă cuvinte să-ți spun
Nu vreau să renunț, pot avea tot ce n-am,
Am dulci amintiri să nu uit cât iubeam,
Am urmele tale în suflet și-n gând,
De suflet sensibil cu trupul plăpând
Am dreptul să fiu în poem mângâieri
Și flori să-ți ofer, chiar de poate nu ceri,
Ba chiar am mai mult decât tot ce visam,
Am dragostea ta și pe tine te am
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre nebunie sau poezii despre naștere