Taurul şi gărgăunii

Un taur gros în grumaz
Ce se da mândru-n poiană,
S-a luat dup-o Joiană
Care-i făcea în necaz;
Şi... intrând printre aluni,
Cuibul plin cu gărgăuni
A fost, astfel, deranjat!
Bănuiţi ce a urmat:
Bărzăunii,-ntărâtaţi,
Pe taurul fioros
L-au pus jos!
........................
Aşa sunt şi-unii bărbaţi,
Ce se cred tari în cerbice
Şi mor dintr-un purice!

fabulă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taurul

S-a mai născut, pe lângă mine,
Un taur. El, printre bovine,
E-ncornorat vestit. Păi dacă
Şi-a luat nevastă chiar... o vacă!

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Zodii... la maternitate (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era cel mai periculos taur din întreaga Spanie, şi mii de oameni s-au adunat să vadă ce se va întâmpla. Ei au urmărit fenomenul... răsuflarea li s-a oprit, ochii nu le mai clipeau... Taurul s-a apropiat tot mai mult, şi cu toţii se temeau că Delgado va muri într-o clipită. El avea însă în buzunar mică telecomandă... Chiar atunci când taurul a fost la numai un picior distanţă de el, a apăsat un buton în buzunarul său - nimeni nu văzut asta - iar taurul s-a oprit brusc, îngheţat, ca o statuie. De atunci, Delgado a făcut experimente pe multe animale, şi pe oameni de asemenea; iar concluzia sa este că ceea ce făcea cu electrozii săi, religiile au făcut prin condiţionare. Încă din pragul copilăriei sale condiţionezi un copil; nu încetezi să repeţi, să îi repeţi o anumită idee ce devine implantată în centrul inteligenţei sale, şi care îi tot îmboldeşte centrul să facă ceva sau să nu facă ceva.

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un ţigan "credincios" (2)

El la gâtu-i gros de taur,
Poart-un "lănţişor" de aur,
Tot la fel de gros - "onoare",
Precum lanţul de vapoare,
Şi o cruce de "sărman",
Cât e cea din Caraiman!...

hexagramă de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lângă aluni să cauţi şi veveriţa.

aforism de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

taur

Taurul: fost viitor bou.

definiţie aforistică de Tudor Muşatescu din Fiecare cu părerea lui (1970)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teorie

Ba-s îndrăgostită, ba deloc,
Astfel mă duc, astfel mă întorc.
Lasă vorba, pune jos stiloul:
Ştiu ce-i vechi şi ştiu şi noul,
Ce a fost cântec s-a cântat,
Toate vorbele s-au spus;
Când am fost mică, m-au lăsat,
Cred, în cap să cad, de sus.

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotbalul şi vaca

În Mexic, vreo trei tauri,
De minge-mpătimiţi,
Bătând-o pe coclauri,
Însă mai mult "chibiţi",
Aflând ei că se pune
De un campionat
Cum n-a mai fost, se spune,
S-au pus pe adunat
Un pesos peste altul,
(Adică bani se-ai lor),
Să poată face saltul
Peste ocean, în zbor,
Acolo unde ursul
Domnea şi a dorit,
S-arate că-i şi unsul
Acestui sport vestit.
Dar, iată, la plecare,
În Mexic s-a produs
O mare supărare:
Fiind vacii supus,
Un taur din cei trei
A fost oprit acasă,
De soaţă, cu temei,
Că ea era borţoasă.
Prietenii-au simţit
(De Dracul îndemnaţi),
Că taurul oprit,
Va trebui să fie
De dânşii răzbunat,
Ca tot globul să ştie
Că-ntr-un campionat,
Băgându-şi coada vaca,
Un taur astăzi plânge
Şi inima-i, săraca,
De "chibiţar", se frânge.
De-aceea au creat
O poză foarte mare
Cu taurul lăsat
În ţara de plecare,
Scriind pe pieptu-i plat,
Că vaca nu îl lasă
La un campionat
În Rusia frumoasă.
Pe Facebook punând ei
Această poză dură,
Produse-ntre femei
O mare-ncurcătură,
Că fabula le-atacă
Printr-un final caduc:

Şi fotbalul, o vacă
Îl ţine sub papuc!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui maestru

Deseori s-a întrebat:
Câţi în viaţă l-au urmat?
Şi-a rămas dezamăgit;
Cei mai mulţi l-au urmărit...

epigramă de Ion Bindea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

BÂRFĂ (CÂND JURAŢII SUNT BĂRBAŢI)

Despre premiul ei confraţii
Spun c-o undă de umor
C-au fost prea "subţiri'' juraţii
Şi că i-au cedat uşor.

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toreadorul a luat taurul de coarne şi a luat taurul de coarne.

aforism de Mihail Mataringa (12 aprilie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara

Necazul stă lipit de om
cum stă pe lângă cal huluba.
Şi omul ca să-şi uite buba,
aleargă...
Însă, paralel,
necazu-i veşnic lângă el.
Aşa
o cioară,
prinsă-n laţ
într-o ogradă,
scăpă numai cu-un ciomp de coadă.
Vai ce necaz!
Să fii schiloadă!
Să fii de râsul tuturor!
Să vezi cum stolu-ntreg, din zbor,
se lasă lin pe vreo livadă,
şi tu să vii în cioc
grămadă!

Şi-atunci
văzând ce foc o-ncearcă,
s-a dus printre străini şi ea,
să mai vorbească, să asculte,
să râdă cu vreo rândunea,
să mai uite de-o putea
de coada ei cu pene rupte.
S-a dus.
Dar dup-o scurtă vreme
s-a-ntors tot ruptă de juvăţ.

Iar gloata i-a şi pus probleme:
— Pe unde-ai fost?
— La ce ospăţ?
— Am fost şi eu peste coline...
— Dar cu ce gând?
— După ce pradă?
— Aşa... ca mă mai uit de coadă...
— Ei, şi-ai uitat?
— Şi-a fost mai bine?
— Aş! cum să uit?
Nu mă vedeţi?
A fost şi coada după mine...

MORALA
n-are mult de spus.
Nu mai purta necazu-n lume
că vii ´napoi tot cum te-ai dus.

Eu unul
când mă simt răpus,
nu caut oameni buni de glume,
ci vin degrabă la Isus!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceastă seară

Ceastă seară-i seară mare,
O, Domnul
Tocmai seara de Crăciun,
S-a născut şi Fiul sfânt,
Dumnezeu pe-acest pământ
Mititel înfăşăcel,
În scutec de bumbăcel,
Faşă de mătase albă,
Leagăn de mătase dalbă.
Dar în leagăn cine şade?
Fiul sfânt, el adormit
Iar Maica Sfântă Maria
Poale sfinte răsucite
Ea din poale l-a luat,
Sus la plai l-a ridicat,
Când a fost la vârf de plai
Puse jos şi odihni
Şi din grai aşa grăi:
"Uite maică jos la ţară
Nici nu ninge, nici nu plouă
Nici nu-i dalbă de pământ,
Dar nici ninge, dar nici plouă
Dar nici dalbă de pământ

Nici nu vin cum au venit
Vin ca porcii-ngrămădind,
Cu Dumnezeu s-au întâlnit
În suliţe l-au luat,
Sus la plai l-au ridicat

Şi-n paloşe l-au tăiat
O, Domnul
Pentru mândra de colindă

De la noi de la vreo doi
O, Domnului

Domn de-al meu
Mai vârtos
De la Hristos

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taurul despre toreador

După ce m-a hărţuit,
De-am turbat şi-am ameţit,
L-am ucis pe-acest erou,
Doar sunt taur, nu sunt bou!

epigramă de Vasile Huţu din Când pleaca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulă spaniolă

Vaca, întâlnind un bou,
I-a cerut să-i de un "ou"
Din punguţa lui de aur.
El a trimis-o la taur.
Ea se făcu cam lividă,
Taurul era-n coridă!
Morala-i ca un ecou:
Decât c-un taur erou,
Mai bine rămâi... cu-n bou!

fabulă de Constantin Enescu din Prin negura reformei
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre masculii bovini

Boul azi s-a cununat
Dup-un ritual mai nou ;
Taurul nu l-a urmat
Că de... el nu este bou.

epigramă de Florea Ştefănescu (octombrie 2006)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet anti-zodiacal

Nu cred că-i bine să fii taur
Contrat cam des de-un lăncier
Cu suliţa-i din straşnic fier
De parcă luptă c-un balaur.

Cred că acel cu fuse faur
Al zodiilor cu mister
A fost un fel de pişicher
Ce aştepta un ban de aur.

Sunt OM (mă bucur!) din născare
Şi cred că e o treabă bună...
Deci, mă întreb: E bine oare

Mari coarne soaţa să îţi pună?...
Căci de eşti TAUR poţi fi bou
Şi pentru bancuri eşti... erou!!!

sonet epigramatic de Eugen Deutsch din Ocolul cuvântului în 80 de sonete plus încă 10 piruete
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papirusurile vieţii - I

Citesc printre lacrimi
Şi mă devoră tăcerile – strigătul mut,
Creierul neoxigenat plin de bacteria
Atâta trecut prezent viitor pierdut!

Citesc printre lacrimi
La marginea tuturor imperiilor nevăzute,
Corpul în delir viruşi şi bacilli fragmentându-l
Atâţia luptători mor pe baricade fără ca să lupte!

Citesc printre lacrimi
Din profeţii de altădată care-au scris
Dumnezeu când să se întoarcă
Şi morţii să se topească-n proriul abis!

Citesc printre lacrimi
Pagini rupte dintr-un posibil destin,
Priviri orbesc în false patimi
Trufaşului faraon i se închin!

Citesc printre lacrimi
Şi viaţa în taină mi se zbate,
Au pus peste tot viruşi şi venin,
Pământul se culcă pe patul de moarte?!

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boierie...

Ţucă-l mama de băiat,
Că de când s-a însurat
Şi nevastă şi-a luat
Tot eu le duc... tava-n pat!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nici un necaz că sunt luat drept ceea ce nu am fost niciodată. Necazul e că sunt luat drept ceea ce mă gândeam să nu devin.

aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui fluture cu aripi arse

Merse în zbor sub clar de lună
S-asculte Lia-Ciocârlia,
O melodie numai bună
Dată de Domnu-n România.

În jurul lui un stol de fluturi
Din aripi începu să bată,
Aşa cum numai tu îţi scuturi
Visele noi câteodată.

Scântei din ceru-nghesuielii
Printre silabe s-au aprins,
Intră în tracul ameţelii
Ca mire fluture, un vis.

A ars pe aripi, pe antene
Şi visul s-a închis în el,
Alţi fluturi prins-au cu putere
Să-i tulbure visul rebel...

Au reuşit, l-au bandajat
Frumos, în note muzicale,
Cu targa iute l-au cărat,
Bucăţi de-arsură în spitale.

Au ras culorile de sânge,
Pete de fum din visul gros
Şi prinse dureros a plânge
Gândind că i-a ars orice os.

Deschis-a ochii-n mii de lacrimi,
În jurul lui era un lac
Din ochii cei trecuţi prin patimi
Pe-o lumânare şi-un colac.

În zbor aş vrea să fiu, în zbor,
În lume cum îmi era visul,
Dar sunt un nod dintr-un popor
În care-a ars şi Paradisul.

Sincer să fiu nu îmi percep
Măcar aripile ce-s arse,
Aş vrea din suflet să pricep
De ce trăim în mii de farse.

Daţi-mi o rugă să ascult
Sub clar de lună, ciocârlia,
Să văd cum pe dacicul scut
Îşi face cuibul România!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!