Mireasă-n flori și așteptări
M-am prăbușit în albe flori,
în rugă, în iubire, și-n privirea
de diamant a Lunii,
așteptându-te pe tine.
Mi-am împletit în zori cununa,
în rouă, în răsărit, pe părul moale
cu strălucire dintr-un aur,
furat din razele de Soare.
Am adunat petalele de floare,
în mătase, în fir, și-n poale
de rochie ce-mi cade,
pe glezne fine-n așteptare.
Toate florile sunt așezate,
în voal, în piept, și-ntr-un corset
ce strânge trupul,
cu șirete înmuiate-n lacrimile crinilor.
Sunt plină de tremurul florilor,
în mâini, în buze, și-n picioare
ce-mi frământă dorința
să-ți fug în întâmpinare.
Toate sunt în așteptare!
în inimă, în puls, și-n ochii
ce străpung toate cărările
să te prindă în ei.
Repede să-mi fii aproape,
în pas, în barbă, în cununa
plină de asfințitul Soarelui
ce-ți face cu mâna... să te grăbești.
M-am prăbușit, Iubite!
M-am prăbușit în așteptări,
în alte brațe, în stele și flori
culese din grădina Domnului.
Așa ne-am înțeles noi doi!
Dacă se stinge Soarele,
în cununa mea, în ochi mei
făr' de sărutul tău, pot să te uit.
Și te-am uitat! În gura Lunii
și-n stele am privit întrebător;
Ce-am avut și ce-am pierdut? Nimic...
Au fost doar baloane de săpun... otrăvitoare.
Atenție! Spălați-vă bine pe mâini după
fiecare experiment.
poezie de Adelina Cojocaru (26 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre Soare
- poezii despre mâini
- poezii despre iubire
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre rouă
- poezii despre rochii
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Trusou de mireasă
Din toamnă, mi-am croit o rochie de frunze
Și i-am pus nasturi vii- treizeci de buburuze.
Apoi, am împletit fâșii de curcubeu,
Făcându-mi cingătoare cu-o pafta, scarabeu.
Dintr-un nor dantelat, mi-am cusut și o trenă,
Mănuși din spuma mării mi-a făcut o sirenă.
Pantofi, dintr-un ghețar ce plutea în derivă,
Din pânză de păianjen, ciorapi de Casta Divă.
Din boabe mici de rouă mi-am meșterit cercei
Și-un colier de stele am asortat la ei.
Brățări din visul Lunii, am comandat aseară
Și un inel din dorul IUBIRII de-astă vară,
Cu un splendid smarald, furat din ochii tăi
Și-un pic de peruzea, plânsă de ochii mei.
Și flori de lămâiță, păstrate-n amintire
Am prins într-un buchet, cu vise de IUBIRE.
Azi m-am gătit cu toate, la Răsărit, în zori.
Mi-am pus fluturi în păr, în sute de culori,
Să te caut în Soare, dar nu te-am mai găsit,
Că străluceai prea tare și-atunci, te-a rătăcit.
Un cărăbuș de toamnă se-oprește lângă mine,
'mi-ntinde un răvaș de dor, semnat de tine.
În el, spui că m-aștepți, la noapte, pe o stea
Și-n răsărit de lună, voi fi mireasa ta!...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre nuntă, poezii despre dor, poezii despre încălțăminte sau poezii despre toamnă
Rochia
Aș aduna în palme petalele de floare,
Din crini și lăcrămioare o rochie să-ți fac
I-aș pune și paiete din razele de soare,
La poale aș tivi-o cu flori de liliac
Și-n loc de cingătoare pe talie s-o țină,
Ți-aș împleti albastre flori de nu mă uita,
Ți-aș așeza pe frunte cunună de lumină
Și nu din astrul zilei, ci din privirea ta.
O rochie ți-aș face din florile pădurii
Și ți-ar veni turnată, mai bine decât crezi
În degrade-mbinate, culorile naturii
Ți-ar scoate-n evidență frumoșii tăi ochi verzi.
Și astfel înflorită să fii o veșnicie
Rivala primăverii, regină peste flori
Și pe covorul roșu când vei păși mlădie
Umili, să ți se-încline cohorte-ntregi de sori,
Să-ți cadă la picioare neplânse ploi de stele
Și vântul să te poarte în zbor până la nori,
Când nopțile-ți vor țese senine, lungi perdele
Să le desfacă luna, iar tu să te strecori.
O rochie-ți voi coase, cu ea să ți se-mbrace
Și sufletul, și trupul în blânde, vii culori
Din galaxii pierdute atunci mă voi întoarce
În fruntea unei armii de îngeri păzitori
Din zori și până-n noapte, din noapte până-n zori,
Să-ți fim gardă regală, regină peste flori!
poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băștinașul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre culori, poezii despre îngeri, poezii despre vânt sau poezii despre verde
Legământ de iubire
Odată am jurat în fața ta
Și m-am legat să-ți dau iubirea mea
Să te păzesc atât cât pot de bine
Și-n fiecare noapte să stau doar lângă tine
Să te hrănesc, să te îmbrac și să te încălzesc
Să te cuprind, să te sărut și să te-adăpostesc
Să te ajut, să te îndrum, să-ți netezesc cărarea
Să te veghez și-n ochii mei să-ți afli alinarea
Și grijile să nu le simți, să te feresc de ele
Să fac din tine un curcubeu din soare pân' la stele
Să-ți dau dreptate, chiar de n-ai, căci mare e iubirea
Să-ți aduc flori și să nu știm în veci ce-i despărțirea
Și numele să ți-l rostesc când nimeni nu-i pe-aproape
Atât de-ncet încât doar tu să prinzi acele șoapte
Să-mi simți iubirea chiar și-atunci când nu mai ești cu mine
Și-astfel să știi că mi-ai luat și inima cu tine.
poezie de Vesta Sikora, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre inimă, poezii despre dreptate sau poezii despre curcubeu
Și-mi rup din buze
Privesc la tine, dragul meu,
Și-mi rup din buze zâmbetul amar
Să treacă blând pe gura ta, iubite,
Cu adierea vântului hoinar.
Cu-acest sărut doresc să-nchizi
O Lună albă, în ochii tăi de cobalt,
Ce-mi sunt dulceața clipelor de-acum,
Pline de dragoste, și multă așteptare.
Privesc la tine cu sufletul deschis,
Din el am tot făcut poteci și poduri,
Să te primesc în mine ceas de ceas
Cu toate ploile din umeri și din pași.
În mine vreau să strâng tot ce aduni
Să pot gusta cu ochii cerul și privirea
O altă lume ce te strânge azi în ea
Cu Soarele ce mă dorește... singură și tristă.
Îmi rup din buze zâmbetul amar
Să treacă blând pe gura ta... și astăzi
Să te sărute cu-adevărul scos din fire
În care țin iubirea mea, și dorul ce te strigă.
Din mine rup fărâme de tăceri
Din buze las să cadă lacrimi și suspine
Cu toate mă așez în fața ta prin gând
Să mă adormi când simți a mea durere.
Să mă adormi cât ține viața
De nu m-adună Luna din poteci
Să mă ridice într-o noapte pentru tine
Să mă trezesc a doua zi pe perna ta.
Să mă adormi, de nu ajung la tine,
Cu gândul și cu a ta inimă de înger
Să nu simt pașii Timpului prin mine
Trecând fără sărutul și îmbrățișarea ta.
Să nu mă sape Timpul ca și plugul
Să nu îmbătrânesc în dor și așteptări
Să nu mă treacă Soarele și Luna
În lumea drepților... cu zâmbetul amar.
poezie de Adelina Cojocaru (26 februarie 2019)
Adăugat de Cojocaru Adelina-(Noapte Argintie)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre gânduri, poezii despre dorințe sau poezii despre zâmbet
Profesoara de geografie
Ți-am prins în păru-ți flori de Bărăgan
Și te-am iubit la Bran, într-un castel
La Iași, în târg, parfumu-ți diafan
Ți l-am furat și m-am pierdut în el.
Îmi întorci iubirea
Ca pe la Ploiești
Dar eu te iubesc în neștire
Oriunde sunt și ești
Și nu sunt doar povești
Gura lumii-i rea,
Dar geografic ești toată doar a mea!
Mă înveți geografie
Tu ești busola mea
Sunt școlar și-n iubire
Și chiar declar aici tare și sus
Că te voi absolvi cu "zece plus"
(Dar eu, de fapt, aș dori să-ți fiu repetent)
Ai ochi de-azur din pontul Euxin
Și părul ca Dobrogea de gălbui
De sunt la Cluj și tu la Balș, e-un chin,
Cu toate că-ntre noi distanță nu-i.
Te sărut sub poartă, chiar la Târg Jiu
Îți descopăr și umbra pe hartă
Alături vreu să-ți fiu
Cu toate că eu știu
Gura lumii-i rea
Dar geografic ești toată doar a mea.
Tu ești paralela mea,
Eu îți sunt meridian
Zilnic ți-aș cutreiera
Ființa toată, să fiu noul Magellan.
poezie de Marina Almășan-Socaciu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre geografie, poezii despre învățătură, poezii despre școală, poezii despre păr, poezii despre profesori sau poezii despre hărți
Dragoste ironică
Din clipa când te-am întâlnit
O boală m-a cuprins subit
Și din coșmaruri nu mai scap
Și veșnic am dureri de cap.
Din zori de zi, când mă trezesc,
Eu doar la tine mă gândesc.
Mă tem că nu te mai zăresc,
Deși din suflet o doresc.
Mă doare sufletul de dor,
Mă mistui de al tău amor
Și inima mi-a înghețat
De când în ea te-ai instalat.
Nici stele nu mai pot sclipi,
Nici flori nu mai pot înflori
Și totul e un chin cumplit
De când pe tine te-am zărit.
Ai milă, tu, de viața mea
Și nu te mai lega de ea
Că firul ei e-n mâna ta
Și-n tine-i fericirea mea
Dacă vreodată vei zări
Doi ochi, plângând noapte și zi,
Sunt ochii mei și nu uita
Ei plâng după iubirea ta.
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre viață, poezii despre plâns sau poezii despre medicină
Hora Drăgaicelor
Noaptea Sânzienelor,
Între cer și pământ...
Iubite de Lună și vânt,
Plutesc peste plaiuri...
Alaiuri de zâne cântând.
Cunune-mpletesc...
... din razele Lunii,
Din florile-alese
Proaspăt culese...
Din roua de seară...
Cunune-mpletite.
Soarele și Luna... de-or purta cununa...
Fi-vor numai Una
Apoi..., în pădurea bătrână...
Zâne la fântână
Așează pe ape,
Iubiri arzătoare, din raze de floare.
În noaptea minunată...
Se-arată atunci... odată...
Din dragoste-ntrupat,
Stejarul fermecat...
Razele Lunii,
I-au despletit cununa,
Și zânele-i țeasă
Din lumina-aleasă.
La rădăcina lui te-aștept,
Zburător purtat de vise.
În miez de noapte un sărut,
Pe buze îți voi pune.
În brațe să mă ții...
În ochii-ți să mă pierd...
... până-n zori de zi...
Și zâne să ne cânte,
Pe aripi să ne poarte,
De mână să ne ținem,
Iubind în miez de noapte,
În noaptea fermecată.
folclor românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Drăgaica sau poezii despre stejari
M-am născut în Bărăgan
De pe câmpul cu verdeață,
de pe-întinsul Bărăgan,
de mult am plecat în viață.
Viața mi-a fost un roman.
Când am căzut m-am ridicat.
Nu m-am lăsat doborât.
Cât am putut m-am tot luptat.
Privirea n-am coborât.
Ce-am dorit, am împlinit.
Am familie, am casă.
Acuma sunt fericit.
Viața mea este frumoasă.
M-am născut în Bărăgan
și-n Bărăgan am rămas.
Am adunat grâul din lan
și poeziei am dat glas.
Cu ea am pășit în lume
și mi-a fost prieten bun.
Prin ea am avut ce spune
și am devenit tribun.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre poezie, poezii despre naștere, poezii despre frumusețe, poezii despre fericire, poezii despre familie sau poezii despre devenire
Privighetoarea și canarul
Sunt un blând canar stingher
Am libertate-n colivia mare,
Stăpân pe oricare ungher,
Am mei, apă și soare.
Cântul sloboade inima încătușată,
Un val de triluri ies din fiecare șoaptă,
Să cheme zorile tot mai aproape,
Când le cade somn greu pe pleoape.
Mi-e graiul dulce un tezaur
Și haina care-o port din aur.
Și oropsit și personaj de vază,
În preajmă-mi stă "motanul încălțat" de pază.
Un uriaș spre a mă teme,
Sub nas purtând prelungi antene
Și-n ochi cu două reflectoare,
Să n-am speranță de scăpare!
Înarmat, lucesc în zare
Patru perechi de pumnale
Și-n teacă, tot atâtea săbii stau cuminți
Coada-i de santinelă. Cum să-l mai înfrunți?
Dau porția de soare și de mei
Să zbor hoinar printre ai mei
Dau porția de apă și de cer cu bucurie
Pentru a ta tovărășie.
Oh! Dacă-ai știi Privighetoare
Cât spațiul acesta liniștit mă doare
Și câtă libertate, câtă fericire
Porți tu acolo-n crângul tău, cu tine!
Prin cânturi, gândul meu cutează
Să stingă farul motanului de pază,
E visul care-l tot visez
Să pot deschide colivia și să evadez.
Să zbor acolo-n crâng, să fiu cu tine
Și să mă-mbăt de zilele senine
La glasul zorilor, al șoaptei din izvoare,
La glasul tău, cel plin de încântare!
Să pot să-nalț de la-nceput
Cununa timpului ce-am irosit,
Din rouă și din mărgăitare
Cununa doinelor tale
Să merg cu tine-n pas vioi
În rochia-ți simplă de seară,
Să ne îmbrățișeze luna pe amândoi
Într-un duet de primăvară!
poezie pentru copii de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre privighetori, poezii despre pisici, poezii despre zile, poezii despre vestimentație sau poezii despre tezaur
Ești Domnul suprem
Mă rog către Tine la ceasuri de noapte
În pleoapele-nchise mai stăruie somnul
Mă-nconjură îngeri și tainice șoapte
Și-n toate și-n totul ești Domnul.
Iubirea mea urcă spre Tine și crește
Își scutură frunzele veștede somnul
De cade o floare o alta-nflorește
Că-n totul și toate ești Domnul.
De trece o vară e alta ce vine
Și iarna din stele de-și scutură somnul
Eu știu că și iarna e parte din Tine
Și-n toate și-n totul ești Domnul.
poezie de Adriana Cristea (4 aprilie 204)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre iarnă, poezii despre frunze sau poezii despre creștere
Eu grădinar și tu floare
Ca semn dulce al iubirii,
La nuntă am să-ți dăruiesc,
De pe pământ, toți trandafirii.
Ca să-ți arăt cât te iubesc.
Cu flori culese din grădină
Coroană pe cap îți fac.
Am să mi te fac regină,
Peste florile din parc.
Din petale de flori albe
Îți fac rochie de mireasă.
La gât îți voi prinde salbe
Ca să fii cea mai frumoasă.
Lumea-ntreagă să te-admire,
Tu zâmbind să le răspunzi,
Și-n bogata-ți strălucire
Strigătul meu să-l auzi.
În genunchi voi sta la tine
Și te voi chema întruna,
Să vii alături de mine,
Bucuroasă să-mi dai mâna.
Destinele să le unim,
Să radiem de fericire,
Către viață să pornim,
Și să ne jurăm iubire.
O iubire ce nu moare
Să ne definească viața,
Câte zile-avem sub soare,
Și cât ne va ține ața.
Dacă totuși vom pleca
Din grădina omenirii,
Sigur nu vom suporta
Prea mult, clipa despărțirii.
Precum florile-n grădină,
Primăvara ies la soare,
Vom reveni la lumină,
Eu grădinar și tu floare.
poezie de Dumitru Delcă (6 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre superlative, poezii despre rochia de mireasă sau poezii despre promisiuni
Eu sunt Raisa
Eu sunt Raisa, fata de pe coline...
Tu, cine ești? Tu, om... Om bun de lângă mine!
Ochii îmi sunt căprui și-n ei, privirea blândă...
Și-n piept se zbate -auzi?- o inimă arzândă!
Cosița-mi este lungă, cu unduire-n fir,
C-așa mi-o dete maica... măicuța din Izmir!
Ieri, m-am jucat puțin cu părul tău bălai...
Al meu e negru...! Iubire, putea-vei, deci, să-mi dai?
Trist e zâmbetul meu, dar poate să te-aline...
Pe tine, ce te doare, omule bun, ți-e bine?
Departe plângi de oameni... Să nu te vadă ei?
Hai, vino, sunt Raisa, Raisa de pe chei!
De-ar fi ca a ta lume mâine să nu mă vrea,
Căci ochii-mi sunt prea mari și-adâncă-i ființa mea,
Chiar de nu-ți plac, mă lași, în tine să m-ascund?
Căci sunt Raisa... Raisa de pe prund!
Și, totuși, pleci... e trist... că' nu mă iei cu tine...
O, nu pleca, om bun...! Și-n lumea mea e bine!
Rămâi cu mine... mai stai un ceas... mai stai... mai stai!
Eu sunt Raisa... Raisa de pe splai!
Rămâi aici, te rog, vreau să rămâi cu mine...
Iubirea să n-aleagă... între "ei" și tine!
Omule bun, te chem să dărui, te vreau iubind!
Eu sunt Raisa... Raisa de pe grind!
poezie de Iulia Mirancea (13 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre tristețe, poezii despre trecut sau poezii despre păr blond
Mama
Tu, mamă, iartă-mi fiecare lacrimă de a ta,
Ascultă-mi mamă gândurile, ești binecuvântarea mea,
Și pentru fiecare noapte când ai stat cu teamă,
De ce nu sun, dacă sunt bine, tu, iartă-mă, o, mamă.
Te-aș scrie-n mii de versuri și te-aș repeta într-una,
Ca mama nu sunt toate, ca mama nu-i niciuna,
Az zmulge ani din viața mea doar ca să ți-i dau ție,
Așa cum tu din viața ta mi-ai dat viață și mie.
Te simt în fiecare gând și-n fiecare dor,
Și mamă, în fiecare zi spre tine vreau să zbor,
Vreau să pot fi lângă tine, să mă strângi la piept,
Să pot să îți sărut iar mâna de atâta timp aștept.
De-ai putea să pierzi din bani să-ți cumperi sănătate,
Nu te zgârci, să-ți cumperi multă, că-n rest le ai pe toate,
Mi-aș sacrifica întreaga viață doar să te știu bine,
Așa cum ți-ai sacrificat-o tu să-mi fie bine mie.
M-aș urca până la cer, ți-aș scrie chiar și-n stele,
"Te iubesc, ființă dragă, ești sensul vieții mele"
Iar pentru fiecare lacrimă ce n-am băgato-n seamă,
Te rog tu să mă ierți pe mine, draga mea, sfântă mamă.
poezie de Ionela Hondreac (26 iunie 2018)
Adăugat de Ionela Hondreac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre versuri sau poezii despre sănătate
Iubește-mă
Iubește-mă când Primăvara vine
și se adună toată în ale tale brațe
intrând în tine cu parfumul florilor, tiptil,
ce au dormit sub pătura de-omăt o vreme,
lungă.
Iubește-mă când palmele sunt moi
din săruturi albe ce au fost de gheață
boboci ce vor aduce înfiorări în trup
cu calda lor trezire din razele de Soare,
sfânt.
Iubește-mă când ale tale tălpi sunt înverzite
de cuișoarele ieșite din pământul negru
adevăratele minuni ce știu a strânge trupuri
în brâurile ierbii crude ce-așteaptă trupuri,
de îndrăgostiți.
Iubește-mă când trupul tău e încălzit
de răsăritul Soarelui scăpat prin frunze
ce te apucă tainic de mijloc și de umerii tăi albi
să te îngenuncheze ca pe-un rob în coapse
de femeie.
Iubește-mă când simți că ești furat
de toți nuntașii Primăverii răsăriți în a ta fire
de miile de ghiocei ce se doresc uciși pe rând
în cozi de Evă despletite de-un Adam cu gura,
dulce.
Iubește-mă când Luna se coboară
pe fruntea ta cu toate colierele de stele
în ceasul când toți clopoțeii caută s-adoarmă
sub sprâncene umede de lungi săruturi,
ale nopții.
Iubește-mă cât ține nunta Primăverii
răsai in mine și apoi ascunde-te ca și un Soare,
bea din mine toate ploile și lacrimile bucuriei
s-avem o Primăvară veșnică în noi,
iubindu-ne.
Iubește-mă cât are viață Primăvara
de restul o să se ocupe Timpul
un Timp ce o să țină ghioceii treji în noi
cu ploi de stele și divine lămpi
dacă iubim din suflet.
Iubește-mă, si-adăpostește-te în mine
Pentru o viață și o Primăvară veșnică
E tot ce pot să-ți cer și să-ți ofer iubite
În scurta mea călătorie pe acest Pământ.
poezie de Adelina Cojocaru (26 februarie 2019)
Adăugat de Cojocaru Adelina-(Noapte Argintie)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre ploaie, poezii despre ghiocei, poezii despre alb sau poezii despre trup și suflet
Dă-mi...
Dă-mi azi, sensul vieții mele,
Dă-mi un gând de dor purtat,
Dă-mi cununa mea de stele,
Dă-mi iubirea ce-am uitat.
Dă-mi duioasa mângâiere,
Dă-mi în palme dulce-alint,
Dă-mi a ochilor sclipire,
Dă-mi șoapte de mărgărit.
Dă-mi a vieții mele rost,
Dă-mi sărutul tău cu sete,
Dă-mi din viața fără cost,
Dă-mi surâsuri alegrete.
Dă-mi din taine neștiute,
Dă-mi atingerea de mână,
Dă-mi din ochi pe cele vrute,
Dă-mi ceva ce-o să rămână.
Dă-mi azi zborul spre visare,
Dă-mi norii ce scriu pe gânduri,
Dă-mi acea iubire mare,
Dă-mi-o scrisă printre rânduri.
Dă-mi senin în vise albe,
Dă-mi a brațelor iubire,
Dă-mi sărutul florii dalbe,
Dă-mi tărâm spre nemurire.
Da-mi somnul pe brațul lumii,
Dă-mi sclipire-n loc de lacrimi,
Dă-mi lumina cald-a lunii,
Dă-mi iubirea fără patimi.
Dă-mi speranța către mâine,
Dă-mi iubirea ce-am sperat,
Dă-mi lumina care vine,
Dă-mi din toate, am meritat.
Dă-mi să pot să dau la toți,
Dă-mi iubirea Ta Celestă,
Dă-mi să las și la nepoți,
Dă-mi ce tot nu se contestă.
Dă-mi cărări de viață lungă
Dă-mi din bunătatea Ta,
Dă-mi iubire să-mi ajungă,
Dă-mi, de Tine n-oi uita.
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină
Rapsodii de vară
I
Cine-ar putea să spună
Câți secoli au trecut
De-o lună,
De când nu te-am văzut?...
Salcâmii plini de floare
Se uită lung spre sat,
Și-n soare
Frunzișul legănat
Le-atârnă ca o barbă...
Acolo mi-am găsit
În iarbă
Refugiul favorit.
Acolo, ca-ntr-un templu,
De-atâtea dimineți
Contemplu
O tufă de scaieți.
Pe când departe-n zare,
Mirat ca un copil,
Răsare
Un astru inutil...
II
Iubito, fără tine
Începe-o nouă zi...
Dar cine
Le poate socoti?
Că zilele-n restriște
Se-nalță și apun
Ca niște
Baloane de săpun...
Cu mâinile sub tâmplă
Cum stau așa culcat,
Se-ntâmplă
Un fenomen ciudat:
Privirea mea distrată
Prin negre rămuriști
Mi-arată
Doi ochi adânci și triști
Și-n orice strop de rouă
Văd două brațe, mici
Ca două
Picioare de furnici.
Dar dacă o lăcustă,
Din verdele talaz,
Robustă
Îmi sare pe obraz, -
Din ochii mei dispare
Mirajul interpus,
Pe care
L-am zugrăvit mai sus,
Și-n ochii mei deodată,
Ca-n alte dimineți,
S-arată
O tufă de scaieți...
III
Acum natura-ncepe
Cu tainicul ei glas
Din stepe
Să cânte-ncet pe nas.
Prin ierburile crude,
Sub cerul fără fund,
S-aude
Un bâzâit profund
Și până la amiază
Pământul încropit
Vibrează
Adânc și liniștit.
Sunt gâze și gângănii
Ce sar și fac mereu
Mătănii
Când trec prin dreptul meu,
Și-mpreunându-și zborul,
În ierburi își ascund
Amorul
Multiplu și fecund.
IV
Și-n vremea asta, oare,
Când eu visez mereu
La soare -
Ce face dorul meu?
Iubirea mea nebună,
De-abia trezită-n zori,
Adună
Mănunchiuri mari de flori.
Se-ntreabă ce să facă?
Și făr-a pregeta,
Ea pleacă
Întins, la casa ta.
Și nici nu bagi de seamă
Cum pasu-i furișat
Cu teamă
S-apropie de pat,
Ci doar treasari deodată
Și parcă-ți pare rău.
Mirată,
Te uiți în jurul tău...
Iar ea-ntr-un suflet vine
Cu părul desfăcut
La mine,
Să-mi spuie ce-a făcut...
Așa, spre zarea largă,
Pe zi de-atâtea ori
Aleargă
Pe drumuri lungi de flori.
V
Târziu, când peste lanuri
Coboară spre câmpii
Noianuri
De umbre argintii;
Când luminosul crainic,
Luceafărul stingher
Și tainic
S-aprinde iar pe cer
Și cu lumina nouă
Sclipește ca un strop
De rouă
Pe vârful unui plop,
Iubirea mea fugară
De-abia s-a liniștit,
Și-afară,
Ca un copul trudit,
Pe-un maldăr de sulfine,
Cu cel din urmă gând
La tine,
Adoarme suspinând.
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te-am privit
Când te-am privit... am văzut o lume-ntreagă
Și inima a început cu-adevărat să-mi bată.
Atunci am realizat că eu îți sunt dragă
Pe drumul vieții noi avem comună soartă.
În tainele ochilor tăi definitiv m-am pierdut
Și-n piept am simțit focul unei pure iubiri,
Emoții puternice, unice, toate într-un minut
Vor rămâne în cartea vieții pagini de amintiri!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre minute, poezii despre foc sau poezii despre cărți
Mireasă îmbrăcată-n mov
A înflorit în suflet liliacul!
Sunt picuri moi, catifelați, lila...
În oglindiri de stele plânge lacul...
Dulce mireasmă... Când te voi avea
La brațul meu de vis, ramură frântă,
Un ametist din veșnicul poem,
Painită-n voal de floare risipită,
Spre sărutarea timpului, te chem.
Voal de lumină, musgravit... prin părul
De flori de liliac, iubita mea,
Mireasă îmbrăcată-n mov, spre stele,
O veșnicie-n vise vom zbura.
Și-n ochii mei acvamarin, în noapte,
Mireasă-n mov, pe pat de catifea,
Mă vei ademeni cu mii de șoapte...
Și rouă între buzele lila,
Mă vei sorbi. Eu, crupier de stele
Mă voi lăsa ademenit, pierind
Sub voalul tău de violet, același,
Ca-n brațe să pot iar să te cuprind.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru mine e iubire...
Nu te cunosc de multă vreme...
Dar te iubesc cum n-am crezut!
Studiat prin grafic, scheme...
Te-ai dovedit a fi ce-am vrut.
Și n-ai făcut nimic să fie,
Chemarea mea către iubire...
Te-am pus în ramă aurie,
Și-n inimă, în nemurire.
Nu tot ce simți... și înțelegi...
Nu ce-ți dorești, va fi să ai.
Sunt taine care le culegi,
Și lucruri care le chemai.
Și totul mult prea încâlcit...
Cum n-aș fi vrut acum să fim!
Dar, ți-am dat timp cât ai dorit,
Și că vom fi... că ne dorim.
Și cică dragoste învinge...
Și se mai spune că triumfă!
Dorul din urmă mă ajunge,
Mă domini dur ca o poruncă.
Așa iubire n-am avut...
Așa intens n-a fost să-mi fie!...
Credeam că totul e pierdut,
Dar tu... m-ai scos din colivie!
Și m-ai eliberat în toate...
Și nici nu știi ce mult însemni!...
Destinul ce e scris în acte,
Ne-ndrumă-n inimi să fim demni!
Și îți mai spun un "te iubesc"...
Pe care nu-l rostesc oricum...!
Dragoste sinceră-mpletesc,
Sperând să nu rămână scrum.
E tot ce simt și tot ce am.
M-am dat pe mine cu ce sunt...
Ce ai simțit și ce simteam...
S-atingă un deznodământ.
Acolo unde e iubire,
Cântă și soarele prin stele...
Să fie finala regăsire,
Iar eu s-aleg dintre inele...
Nimic nu-i greu când știi ce simți...
Nimic nu te împovărează!
Nimic nu are cuie, zimți...
Totul e clar și doar vibrează!
Și pentru mine e iubire...
E dragostea ce-am tot sperat!...
Sper să nu fi fost risipire,
Ce-am dăruit și-am așteptat...
Poemă dedicată tuturor îndrăgostiților cu inima frumoasă...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie sau poezii despre muzică
Octombrie
Octombrie
Versuri
Cojocaru Adelina
Ai grijă cu ce gânduri primești zorii
In ușă bate Dumnezeu cu ei
Sunt plini de-o rară eleganță și finețe
Și sfinți pentru această zi.
Această dimineață pune-n șa Regina
Septembrie e ștearsă calm din calendar
Pentru că ea și-a strâns destule poame
Cât să-și hrănească trupul timp de-un an.
In locul ei a fost adus un Rege
Pasionat de modă și pictură-n ape
Ce o să taie-n lung și-n lat Pământul
Croind pe gustul lui câmpii și munți.
O să primim în dar tablouri sfinte
Din partea Celui ce toarnă Har Divin
In fiecare Rege și Regină încoronată
Pentru a trece rând pe rând prin pământeni.
Cu ei la cârmă vom gusta din toate
O pită caldă și-un ulcior cu apă rece
Chiar dacă mulți sunt oastea lui Satan
Milosul Domn împarte tuturor tot cerul.
Din mâna Regelui o să primim cadouri
Zile senine parfumate-n flori și brazi
Dealuri sufocate de culegători și struguri
Crescuți și copți in lacrimile Fiului Isus Hristos.
Ai grijă cum primești azi zorii
Octombrie e peste tot și-n toate
E plin de ochi și cercetează fiecare cord
De muritor și de pădure trecătoare.
Ai grijă cum primești azi zorii
Nu sta posomorât in fața lor
Ei ți-au adus un Rege să te bucuri
De tot ce te îmbrățișează viu și iubitor.
Plătește Domnului pentru această zi,
Plătește cu un zâmbet!
Plătește în avans pe-o lună dacă poți
Să-ti binecuvânteze sufletul și casa!
Ai grijă cu ce inimă te-așezi pe seară
In poala Lunii ce-ți cunoaște gândul
Ea nu veghează somnul asasinilor de Regi
Luați în sclavie de Cel gelos, pe-adâncul Trinității -Un singur Dumnezeu!
poezie de Adelina Cojocaru (1 octombrie 2019)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre monarhie, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre creștinism, poezii despre apă sau poezii despre Iisus Hristos