Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Adi Conțu

Pana care doare

S-a sinucis și ghilotina
Care ne condamna la moarte,
A luat cu ea, săraca, vina
Și-n cimitire o împarte.

Face pomeni fără de slujbă,
Colive dulci sau lumânări,
Să nu se mai creeze vrajbă
Pe pachețele cu gustări.

Stau hămesiți atârnătorii,
Pe câte-o cruce, pe morminte,
Unii chiar au privirea ciorii,
Ce bântuie prin locuri sfinte.

Noi n-am murit de data asta,
Că nu mor lupii fără lună,
Rămânem să-nfruntăm năpasta,
Cu un creion tocit în mână.

Și le transmit celora care,
Călăi au fost sau vor să fie,
Că fix în versul ăsta doare
Și-n pana de la pălărie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mihaela Banu

Un cuvânt în loc de bardă ...

Am rămas fără o vorbă
Când am luat alt pumn în gură,
De la cei care ne fură
Chiar și lingura de ciorbă.

Încă sper în echitate
Și-n morală, bat-o vina!
Dar abia zăresc lumina,
Pete mici, îndepărtate...

Ne-mbătați cu apă rece
Tot scoțând din pălărie,
Câte-o mare șmecherie,
Până-n ceasul doisprezece...

Patru ani și-o săptămâna
N-ați visat măcar la noi,
Necăjiți, flamânzi sau goi,-
Ne-ntinzându-ne o mână.

Fiecare-n văzul țării
Cântă câte-o partitură,
Instigându-ne la ură
Și-nchizând ochii trădării.

Interesele meschine
Ca și setea de putere,
Toate, jalnice himere,
Au ajuns să ne dezbine.

Voi va amintiți de gloată,
Doar când votul ei contează.
Conștiința-n noi vibrează
Chiar de suntem trași pe roată.

Dreptul meu fără tăgadă
-mi spun limpede părerea,
Este cel ce-mi dă puterea:
Un cuvânt în loc de bardă...

poezie de din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când plâng bărbații

Am plâns șiroaie de sudoare
Cu lacrime în ele prinse,
Sau picuri ce-au udat ogoare,
Pe fețe și prin bărbi prelinse.

Și am mai plâns în nopți și-n cuget,
Când ei ne secerau strămoșii.
Au nu văzut-ați ? Până-n suflet
Aveam de ură ochii roșii !

Am plâns când s-a tăiat străbunul
În creste de Carpați, trădat.
Sau când s-a dărâmat gorunul
Sub care Horea-i îngropat.

Și am mai plâns când țarini large
Din țară-au luat și le-au robit.
A fost nevoie de baltage
reprimim ce ne-au răpit.

Poate nu plângem la morminte,
Sau lacrimi nu vărsăm ușor.
Dar hohotim doar în cuvinte
Când cei ce-s dragi se pierd ori mor.

Am plâns tăcut în foc și geruri
Pe câmp de luptă, la oștiri.
Așa crestatu-s-au în riduri
Pe chipuri hărți de amintiri.

.........
De n-am mai plâns, e că izvorul
Din care el și ea luau lacrimi,
Secase scurs din ea, când dorul
De el o asuprea. Și-n patimi.

poezie de
Adăugat de Ovidiu OanăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Romanță negativă

N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Și ce-a putut să fie s-a sfârșit...
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă, lucioasă, de cuțit!...

N-am fost decât doi călători cu trenul,
Ce ne-am urcat în tren fără tichete
Și fără nici un alt bagaj decât refrenul
Semnalului de-alarmă din perete!...

Dar n-am putut călători-mpreună...
Și fiecare-am coborât în câte-o gară,
Ca două veverițe-nspăimântate de furtună -
Furtuna primei noastre nopți de primăvară!

Și-atâta tot!... Din ce-a putut să fie,
N-a fost decât un searbăd început
De simplu "fapt divers", ce nu se știe
În care timp și-n care loc s-a petrecut!...

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.
Adi Conțu

Cei ce vom fi

Trei felii și trei copii,
Cât de dulci sunt împreună!
Dulce-i pepenele... știi,
Dar mai dulce-n a lor mână.

Îi privești și simți iubire,
Dar și-o liniște mai simți.
Chipul lor... o amintire,
De când toți eram cuminți.

Nu chiar toți, eu n-am fost unul,
Alergam o zi lumină,
Fugăream vis ca nebunul,
Fără frică, fără vină.

Stau, mă uit la ei acuma,
Fost-am toți exact la fel,
Frați cu soarele și luna,
Suflete-n decor pastel.

Ne fugea iarba-n picioare
Și ne colora-n genunchi,
Eram zâmbet și candoare,
Dar și strigăt din rărunchi.

Trei copii... le va fi bine.
veghem asupra lor,
Fără ei, nu va fi mâine,
Cer albastru fără nor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Acești nebuni frumoși

Îmi plac nespus nebunii care
Urmează regulile lor,
Aleargă dezbrăcați sub soare,
De când se nasc și până mor

Mă uit la ei, poartă o haină
Care îi face transparenți,
Sunt doar hoinari fără de teamă
Și par mereu indiferenți

Nu îi apasă nici o grijă,
Sau dacă au, tu nu o vezi,
Nu îi atinge nici o schijă,
Au capul sus, îmi par mai verzi

Îi caut fără încetare,
Aș vrea fiu mereu cu ei,
râd la tot ceea ce doare
Și să miros a flori de tei

"Nebunii" ăștia foarte liberi,
Ne fac pe noi mult mai normali,
Ne fac mai buni, ne fac mai sinceri,
Uitând cum să mai fim banali...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Drept la bască

Deci noi nu existăm deloc
Și nici ce scriem nu există,
Nu avem loc în acest joc,
În lumea lor închisă, tristă

Suntem fantome fără sens,
Sau doar amprente digitale,
Ce scriem noi, nu este vers,
După părerile matale

N-am să dau nume, n-are rost,
Oricum o lume ne citește,
Părerea ta chiar sună "prost"
Când ne tratezi "dumnezeiește"

Poate nu vezi, poate nu simți,
Sau nu citești limba română,
Nu încetezi ca te minți,
Pe tron, cu secerea în mână

Poporul meu a dat poeți,
Și va mai da-n eternitate,
Și nu un Nobel sau peceți
Îmi dau, sau nu îmi dau, dreptate

Nu mă aștept la nimic bun,
Și nici nu scriu cu supărare,
Dar simt că trebuie spun,
nici la bască nudoare

Nu ne respecți, nu te respect,
Nici n-am să milogesc "iubirea",
Oricum nu știi acest "aspect"
Și nu i-ai cunoscut menirea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflete neîmpăcate...

curg zilele în câte-o noapte
cu multele lumini și umbre,
tăcerile nu vor nici șoapte
și visele sunt cele sumbre

când soarele se pregătește
să se ascundă după lună,
toată natura amorțește
și numai moartea e senină

atunci ies duhurile să se plimbe
prin crucile de pe morminte,
câte-o lumină, flacări strâmbe
se pâlpâiesc de cele sfinte

acolo-i viața într-o moarte,
se-aud pe-alocuri foșnituri,
din spaimele neîmpăcate
se-aud trecutele frânturi

și duhurile stau de vorbă,
s-au adunat sub soarta lor,
se iau de mână și în trombă
dau un ocol trecând în zbor

sunt suflete și-și caută trupuri
uscate sub pământul răscolit,
își caută liniști și de-a pururi
le pare rău că au murit

le pare rău și de păcate
atât de multe ce le-au strâns,
așteaptă semne dintr-o parte
din iad sau raiul necuprins

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Eu sunt

Sunt fapte care nu se spun
Și vorbe care nu se-aud,
Sunt șoapte tunete de tun,
Un adevăr ce poate-i crud.

Sunt visele ce nu visez,
Sau realitatea ce nu e,
Momentele când mai oftez,
Pot fi sub valuri, pot fi pe.

Adesea mă întorc plecând
Sau plec și numai întorc,
Rămân în suflet sau în gând
Unde o lacrimă mai storc.

Sunt tresărire sau un spasm,
Fără știu, fără s-aleg,
Devin o dramă sau un basm
Unde misterul mi-l dezleg.

Sunt aripi largi sau mă târăsc,
Prin ce va fi sau ce-a trecut,
Eu sunt acel ce mă cunosc,
Tot ce-am pierdut și ce-am avut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Andreea Văduva

Pamflet în izolare

Foaie verde de cicoare,
De când stau în izolare,
Am ajuns cred, parol,
(Vă zic franc, fără ocol!)
Nu-i virus pă lumea asta,
Mai al dracu' ca nevasta!
Ziua-ntreagă? Taca-taca,
... De i s-a pocit și moaca!
Mereu calcă, mereu spală,
Mereu mestecă prin oală,
Musai, timpul să-și ocupe,
Îmi ia chiloții... mi-i rupe...
Și-apoi, vedeți, nebuna,
Râzând, coase, căpcăuna.
Mă trimite... -i fac piața,
Îmi pune-n primejdie viața,
Fără mască, sau mănuși,
Parc-ar vrea crăp acuș.
"Tu? Nu iei nici o Corona!",
Zici c-a studiat la Sorbona.
Ea? Nu iese, că-i o doamnă!
Să n-o țină pân' la toamnă,
încep îmi fierb coliva,
De mai face mult pe diva...
Foaie verde de cicoare,
De când stau în izolare,
Am albit și m-am trecut,
Jur! Sunt de necunoscut,
Nu pentru că stau în casă,
Sau tânjesc dup-o terasă,
Că n-am mai făcut grătare,
Sau din lipsă de plimbare.
Traiul... Traiul cu nevasta,
Asta, lume, mi-e năpasta.
Mă usuc precum tulpina,
Nici Covid-u', bată-l vina,
... Nu-mi dă daună ca ea,
Ca ea, ca nevastă-mea...

pamflet de din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Odată, tot tu vei fi!

odată
...
odată sigur, știu
că, vom ajunge și noi fim
între răsărituri și apusuri
sau în nopți, târzii
și-acum eu strig, te rog vii
de-aceea îngenunchez
și plâng, prin melodii

odată vom ajunge, noi
să ne iubim, și știu că vom unii
două inimii pustii
și-un puls de viață
prin trupuri ce-și doresc
seri pline de taine
apoi iubire, prin arzătoare
și fierbinte privire

și vreau știi
chiar, dacă, vreodată
vor fi cândva tăceri
sau clipe-n zbucium și-n suspin
de lacrimi
tot amândoi doresc fim
în mine și-n tine
prin neuitate amintiri

și te rog mult, ascultă, chiar dacă
odată, poate, peste ani
pe străzi din mine, pustii
de tu, nu vei mai fi
știi, că prin iubire
rouâ pe frunze căzute
că tot, noi doi vom fi

odată, poate, de sufletul tău
va trece fără ca eu știu
și atunci, tot tu vei fi
în clipe de aduceri aminte
sau săpată-n mine, adânc
în pleope, și-n gânduri, și-n priviri
chiar de-ar fi, te aștept în gări
de timp, pustii

poezie de (mai 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Oameni

care stau sau se mișcă
ca obiectele care stau sau se mișcă
peste miliarde de ani

oameni care vor fi obiecte (?!) o

biecte care vor fi
oamenii fără o de atunci
care stau sau doar stau

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Copii care uităm

Atât de sus mă urci, visând,
totul pare foarte mic,
Privesc în jos, înțelegând,
Cum fără Tine... nu-i nimic!

Și mă întreb de ce contăm,
Când ai putea și fără noi?
De ce accepți existăm,
Acum și-n ziua de apoi?

De ce ne ierți și ne ajuți,
Chiar și atunci când nu putem?
Știu bine Doamne, suntem mulți,
Ce te-am pierdut... sau nu te vrem

Dar totuși încă ne mai ții
În brațe, când nu merităm,
Ne dai suflarea, fim vii,
Cu toate că-n păcate stăm

Atât de mare-i voia Ta
Ca noi devenim mai buni,
fim copiii ce vor vrea
Doar binele acestei lumi

Am te rog... ne iartă iar!
Răbdare ai... mai încercăm,
Nu suntem Doamne în zadar,
O știm prea bine... dar uităm

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Motivare

Cine n-a scris despre diferite lucruri
pe care dacă le folosești fără temei
fără rând,
poți fi acuzat
sau dat de gol?
Însă eu scriu acum
despre singurul lucru pe care
dacă-l folosești fie ziua sau noaptea
în diferite împrejurări,
la bine și la greu,
la bucurie sau tristețe,
nu poți fi acuzat
sau dat de gol...
Acest lucru este lumânarea!
Ai motive ca s-o folosești oricând,
fie că te rogi cu voce tare
sau în surdină.
Iar dacă ești prins că taci,
cu lumânarea în mână
fără să semnalezi la vedere
un oarecare eveniment public
(botez, nuntă, mormântare, slujbă religioasă)
sau de altă natură,
poți motiva cum că în acest fel
ții momente de reculegere pentru cineva.
Deci, prin tot ce-i relatat mai sus
și mai ales prin tot ce simți și faci
ai toate motivele
folosești oricând lumânarea
fără să poți fi acuzat
sau dat de gol,
chiar și de față cu soarele...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ambroise: O tinerețe fără amintiri e o tinerețe pierdută. Trăită degeaba sau netrăită deloc. Nu e nimic mai dureros decât fi fost tânăr și să fi murit pentru treizeci de zile, fără a putea retrăi acea lună, vreodată. O clipă, o oră, o zi, o lună, un an sau un deceniu, de câte ori sunt retrăite, de tot atâtea ori și viața omului e prelungită: cu o clipă, cu o oră, cu o zi, cu o lună, cu un an sau cu un deceniu. Prin amintire.

replici din romanul Ambroise, după Doina Postolachi (2017)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 81

Ori voi trăi, -ți scriu un epitaf,
Ori tu în groapă pus o să mă vezi,
Însă în versul meu nu te faci praf,
Pe când din mine n-ai ce salvezi.
Numele tău aici pe veci va sta,
Dar eu, odată dus, voi fi uitat
Un biet mormânt pământul îmi va da,
Când tu la toți în ochi vei fi-ngropat.
O piatră funerară-i versul meu
Și-n viitor de mulți va fi citit;
De tine guri vor pomeni mereu
Când cei ce azi trăiesc vor fi murit.

Condeiul meu te face trăiești
Pe buze vii și-n piepturi omenești.

poezie clasică de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
Mihai Marica

Știi?

Acum nu mai mă dori Tu!
Acum mă doare lumea!
Lumea toată la olaltă!
Ma doare timpul,
Cel trecut, cel prezent!
Cel încă nevenit!

Mă dor durerile în piept,
Mă dor ochii secătuiți,
Mă arde un dor de prea mult timp,
Mă fierbe, îmi fierbe sângele în vene!

Stii....?

Mă dor chiar anotimpurile toate!
Nopțile și visele, diminețile!
Mă dor că nu au fost ale noastre!
Mă dor zilele și lacrimile!

doare tot, tot răul din mine!
doare chiar și binele!
Și... și nu știu ce să mai cred,
Ce să mai.... aleg?
Când nu mai e ce-alege!

doare ce-i dincolo de Noi,
Ce-i dincolo de viață,
Dincolo de moarte!
doare teama de eternitate!

Mi-e teamă să nu mă pierd!
Dar cum mai pierd,
Când sunt pierdut demult!
Și totuși mă bântuie un gând!

bântuie o teamă!
De-acum, demult!
Sau dintr-o altă viață?
Dintr-o altă lume?

Îmi pare totul lipsă,
Totul un pustiu
Și sună a gol dintr-un....
Prea plin!

Și totuși nu-i un vis,
Și totuși suntem Noi!

Și totuși mă doare vina...!
Vina de a te iubi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A luat pedeapsa lumii

A murit Isus pe cruce
De ostașii Romei răstignit
El lumina ce străluce
Și viața ce-o aduce
Căci păcatul ne-a plătit

A fost dat Isus la moarte
plătească al nost" păcat
Vina noastră să o poarte
Cu toții avem parte
Sus în cerul minunat

A purtat Isus ocara
Dat la moarte — biciuit
Și-a luat pe veci povoara
Și pedeapsa mea amara
Pe Golgota — răstignit

Pentru mine pentru tine
Morții Domnul s-a lăsat
Fiul Sfânt din slăvi senine
Și-a dat viața pentru mine
Eu fiu nevinovat

El păcatul ne-a plătit
A luat pedeapsa lumii
Când pe Golgot-a pășit
Și pe cruce a murit
Ca fiul deșărtăciunii

Fără pat㠗 fără vină
Isus viața Lui și-a dat
Căci era din veci Lumină
Însă dat i-a fost să vină
Omul pentru a fi răscumpărat

Isus este Adevărul
E Viața și cărarea
Oamenilor le e țelul
Rămânând El singur felul
ofere îndurarea

Prin Isus doar se mai poate
Ca ieși biruitor
Numai El hrana ne-mparte
Până dincolo de moarte
Căci e Domnul domnilor

poezie de (26 aprilie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Virusul nu face deosebire

Mă uit cu mare uimire
cum pe-întreaga omenire
corona pune stăpânire.
Nu face deosebire.
Nu ține cont de nație,
Nu-i intrăm în grație.
Fie chinez sau japonez,
fie român sau albanez,
spaniol sau chiar francez,
italian sau anglican
american sau german...
Ea pe tot globul s-a întins,
Pe toți în casă ne-a închis.
Nemulțumită cu atât,
Pârdalnica vrea mai mult.
Ne trimite-n carantină.
Apoi fără nicio vină,
Sufletul din noi îngheață
Și ne lasă fără viață.
Ea nimic nu ocolește
Ce-întâlnește, prăpădește.
Fie tânăr sau bătrân,
Dacă-l întâlnește-n drum,
Într-o clipă care trece,
Dacă-i viu, rămâne rece.

poezie de (29 martie 2020)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Râul fără moarte

Mi s-a mai spus, o, mi s-a spus:
Privește râul fără moarte
Cum seva blândului apus
Pe rana lumii îl împarte.

Nu este leac, nici vindecare
tragă râul în pământ
dintre toate câte sunt
Doar râul arde și ne doare.

Mi s-a mai spus, o, mi s-a spus:
scriu cu virgule, frumos,
călăresc mustangi de tablă
Trecându-mă pe moarte-n jos.

Coioți ce ronțăiți pustiu
Prin cârpa neagră nu vedeți
albia acestui râu
E numai oase de poeți.

stirpea morilor de vânt
Se-ngrașă zilnic cu o moarte
Când apa râului tăcută
Pe rana lumii se împarte.

poezie de din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De vorbă cu luna

Am privit în față, pe bătrâna lună
Și am stat de vorbă, atâta timp
Și n-a știut săraca, îmi spună
De ce drumul vieți, n-am cum -l mai schimb

Oricât ar fi de bine și oricât de rău ar fi
Când multe ai vrea faci, dar nu ști pentru cine
Cine oare-n viața te va prețui?
A tale fapte bune, cui vor aparține?

Nui păcat mori, când drumul ți s-a șters!
Când tu ești pentru uni, o pată dintr-un vers
Și-n alte pânze albastre și pe-un drum mai larg
Când cerul tot se crapă și stelele se sparg.

Atunci în fericire și-n valurii de sclipirii
te renaști din moarte și făr de amintirii
Doar tu-ți vei căra viața și o vei ține-n mână
Și n-ai să mai ții cont, de soare și de lună.

poezie de
Adăugat de Ilie DragomirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook