Eroi ad-hoc

Zău că nu aveţi ce face
căutaţi iarăşi "eroi"
mai lăsaţi-mă în pace
am o pungă de nevoi

Cum să nu vă cânt eroi
care staţi pe baricade
ca şi într-un car cu boi
tare bine vă mai şade

Colo sus, pe baricade
dacă nu aveţi ce face
mai muriţi, dar cum se cade
şi lăsaţi-mă în pace

Moş Crăciun, vino cu sacul
ia-i şi du-i direct la dracu`

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă azi să dorm mai mult

Lăsaţi-mă să dorm mai mult,
patul mă tot strigă,
în vreme ce îndatoririle-mi bat la uşă.
Lăsaţi-mă să dorm mai mult
pentru că ochii mei obosiţi au nevoie de odihnă,
lăsaţi-mă să visez mai mult.

Lăsaţi-mă să dorm şi să mă odihnesc mai mult,
permiteţi acestei zile să fie una deosebită,
când reuşesc să-mi alint trupul.
Lăsaţi-l să stea întins fără griji,
fără termene limită şi lucruri care trebuie făcute,
fără apeluri telefonice, internet şi TV.
Lăsaţi-mă azi să dorm mai mult.

poezie de Elizabeth Padillo Olesen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentiment

Atâta timp cât port în mine
Vibrări de lut şi sentiment,
Aveţi motive, aveţi drept
Să-mi faceţi rău, să-mi faceţi bine.

Iar când va trebui să mor
Intrând ca viermele-n găoace,
Să nu-mi mai spuneţi de amor,
Lăsaţi-mă, vă rog, în pace...

Acum cât pot să râd, s-aştept,
Să plâng, să sufăr cu suspine...
Iar voi, motive-aveţi, ce-i drept,
Să-mi faceţi rău, să-mi faceţi bine.

Chişinău 17 noiembrie 2019

poezie de Mihai Ghidora (17 noiembrie 2019)
Adăugat de Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă

Lăsaţi-mă cu "Valentine",
Acest simbol sforăitor,
Căci pe la noi în orice tain,
Desert e porţia de-amor...

Lăsaţi-mă cu "Dragobete",
Acest simbol împleticit,
Căci, pe la noi, băieţi şi fete,
Ştiu când e vreme de iubit...

Lăsaţi-mă cu astea toate,
Mai bine, pe iubita mea,
Mi-o daţi un ceas, dacă se poate,
Şi ştiu eu ce să fac cu ea!

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroi sunt încă...

- Eroi au fost, eroi sunt încă,
Viteji şi tari precum o stâncă.
- Eroi mai sunt, aşa cum spui,
Dar ce păcat... că sunt statui!

epigramă de Marian Cioacă (15 februarie 2009)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă...

E uşor de criticat
Şi de luat în zeflemea,
Dar fiindcă nu sunt literat,
Lăsaţi-mă în zeama mea.

epigramă de Vasile Iuşan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroi şi... eroi

Pe-acest pământ ştiut de noi,
Avem adevăraţi Eroi.
Dar uneori ne ies în cale
Mulţi descendenţi... din Caragiale!

epigramă de Virgil Petcu din Festivalul de umor "Glume la... Masa Tacerii" Târgu-Jiu (mai 2009)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este foarte mare în meseria noastră. Căutaţi cât se poate binele, chiar dacă se greşeşte faţă de voi. Dacă e cineva care greşeşte, nu-i ţineţi ranchiună. Generozitatea e lucrul cel mai minunat. Există această cunună, de care să aveţi grijă. Nici să vă aplecaţi prea tare că vă cade de pe cap, nici să vă ţineţi prea fuduli că loviţi pragul de sus al uşii şi vă strică, Doamne fere'! Mare grijă cu această cunună pe care o aveţi şi care nu este eternă pentru că lucrul cel mai groaznic nu e că am pierdut buletinul, portofelul, trenul, ci că am pierdut harul.

citat clasic din Mircea Albulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroi şi eroi

Eroi au fost, eroi sunt încă
Eroi îmbogăţiţi prin muncă
"Eroi", prin dorul lor de ducă
"Eroi" la traiul fără muncă.

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine Moş Crăciun

Sub un cer senin de iarnă
Noapte Sfântă de Crăciun
Inima e luminată
De credinţă si gând bun!
Tuturor zile cu pace
Impăcare si iubire
Masa plină cu bucate
Ochii plini de bucurie,
Sănătate vă doresc
Si doriţe implinite!
Moş Crăciun eşti dar ceresc
Vino, uşa vom deschide....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost eroi şi vom fi încă

Dacă peste ţara sfântă,
Norii-întunecă pământul,
Ne ridicăm ca o stâncă.
Ăsta ne e jurământul.

Am fost eroi şi vom fi încă.
Iar viţa noastră e română.
Suntem mai tari decât o stâncă.
Vântoasele nu ne dărâmă.

Ne mândrim cu naţia română.
Cu-acest popor de neclintit.
Vom apăra ţara străbună
Şi toate câte-am moştenit.

Vrem pace cu popoarele.
Le acordăm prietenie.
Dar apărăm hotarele
Când ne vorbesc cu duşmănie.

Chiar dacă murim în luptă
Pentru ţara noastră sfântă,
Suntem clădiţi din tare stâncă,
Am fost eroi şi suntem încă.

Am fost eroi, şi suntem încă
Ostaşi în armata română.
Noi de la viaţă-avem poruncă
Să apărăm glia străbună.

Să apărăm limba şi neamul,
Să ţinem mai sus tricolorul,
Să apărăm pâinea şi ramul,
Stăpân să fie doar poporul.

Ţarina-n care străbunii
Au semănat oase şi grâu,
E ţara-n care românii
Se-adapă din acelaşi râu.

Coaptă-n vatră românescă,
Aici pâinea e mai bună.
Setea să ne-o potolească
Dunărea noastră bătrână.

Dumnezeu ne-a dat grădina,
Noi trebuie s-o apărăm.
România e lumina
Ce cu credinţă o urmăm.

Am fost eroi şi vom fi încă.
Ne vom lupta să dăinuim.
Noi suntem rupţi din tare stâncă.
Noi niciodată nu pierim.

poezie de Dumitru Delcă (30 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pace!

Ce dorinţa, ce cuvânt!
Să fie pace pe Pământ!
Ce noţiune, ce concept!
Să fie pace pe Pământ!
Ce sentiment şi ce stare!
Doar să fie Pace, Pace!
Ce Iubire, ce Putere!
Pace fie, Pace, Pace!

Monumentul cel mai înalt
Ce depăşeşte a Iertării prag
Aripi de Lumină are
Pace fie, Pace, Pace!
Este cea mai puternică Iluminare
Pace fie, Pace, Pace!
Să lumineze întreaga Planetă
Doar cu Pace, Pace, Pace!

De unde EŞTI TU, DOAMNE
Te rugăm doar DĂ-NE PACE!
Şi doar atâta să ne spui
PACE FIE PE LA VOI!
PACE FIE ŞI ÎN VOI!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroi au fost, eroi sunt încă!

Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte
În munţi, cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

Noi stăm şi astăzi strajă-ndelungată,
Sus, sus, la ale veşniciei porţi
Să aducem iarăşi jertfa ne’ntinată,
Luaţi aminte, noi nu suntem morţi!

Cum stăm noi jertfă lângă Dumnezeu,
Din noi se-nalţă flacăra cea vie,
Prin care-n ceruri amintim mereu
Că este pe pământ o Românie.

Şi dacă neamul plânge în nevoi,
Noi stăm de veghe sus necontenit
Şi cerem izbăvire pentru voi,
Căci numai pentru asta ne-am jertfit.

poezie celebră de Zorica Laţcu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt

Aici se moare încet, fără grabă
în ritmul luminii de toamnă
care se-ngroaşă până devine grea, de cenuşă.

Nu mai aştept semnalul.

Lângă noptatice ţărmuri
îmi sfâşii carnea, ies din pielea de lup, mă mut într-o piatră
şi strig în gura genunii:

Lăsaţi-mă să urlu şi să uit.
Lăsaţi-mă să urlu şi să uit.
Lăsaţi-mă să urlu şi să uit.

poezie de Andrei Ţurcanu din Estuar (2008)
Adăugat de Anton
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu aveţi nevoie de nimeni, de mine sau de alţi maeştri ca să evoluaţi. Puteţi să o faceţi, aveţi un maestru interior, aveţi o intuiţie foarte bună care vă poate ajuta. Cel mult de îndrumători... Este destul să-L căutaţi pe Mântuitorul ca mentor şi El vă va duce acolo unde aveţi nevoie.

Ovidiu Dragoş Argeşeanu în Jumătatea mea, femeia (noiembrie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă!

Lăsaţi-mă să plâng!
Poate mă voi transforma
În ocean...
Să îzbesc diavolul neprieteniei
Şi al tăcerii
Şi al resemnării.
Nu pot să tac, sunt mare-n furtună...
Lăsaţi-mă să plâng!
Nu sunt un zeu!
Am dreptul să cad...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă în pace! Nu pot să ţintesc!

aforism de Robert Maric din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele în noaptea de Crăciun

Aceasta este prima mea noapte de gardă,
Noaptea de Moş Ajun.
Copiii dorm cu toţii sus, în paturi calde,
Iar eu păzesc ciorapii şi brăduţul de Crăciun.

Ce se aude... umblă cineva pe-acoperiş?
Să fie-un şoricel sau mâţa mustăcioasă?
Coboară oare cineva pe horn?
Un hoţ cu barbă mare,
Cu ditamai sacul, a venit la furat la noi în casă.

Mârâi, latru,-l muşc de fund.
Hoţomanul ţipă, sare în sanie, vrei, nu vrei;
Îi sperii ciudaţii cai, care-o zbughesc în zbor nebun.
Am băgat groaza-n toată gaşca de derbedei.

Acum în casă este iarăşi linişte şi pace.
Ciorapii sunt în siguranţă, cum se vede.
Cât de bucuroşi vor fi copiii dimineaţă
Când vor vedea cum am păzit brăduţul verde!

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să-mi fie....

de ce îmi este dor de tine
când poate să nu-mi fie dor
de ce nu-mi este dor de mine
când vreau să plec de aci, să mor,
de ce nu-mi este dor de o altă
fiinţă pe care nici că am iubit
să fie chiar o cealaltă
cu care în vis eu am trăit,
lăsaţi-mă mai bine în pace
căci vreau să mor, să plec de aici
să nu mai dau de vreo rapace
cu ochii mici, de licurici,
să-mi faceţi sus, un cuib de paie
aproape de cerul cu nori
să vină doar cele bălaie
să ne iubim din noapte-n zori,
şi eu să vă privesc de sus
să n-am cuvinte pentru voi
decât să vă mai fiu supus
mai bine dorm între strigoi.

poezie de Stejărel Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stai acasă...

Dragii mei, vă rog să staţi în casă
Afară acum nu e bine să ieşiţi
Umblă pe stradă Doamna cu coasă
Staţi în casă feriţi

Dragii mei oameni minunaţi
Ieşiţi doar să cumpăraţi mâncare
Să aveţi în dotare ai mei oameni mascaţi
La această înfăţişare. Doamna cu coasă vă dă nepăsare

Ştiu că vă place la soare
Aveţi răbdare... O să mai avem vreme
Aceasta este adevărata constatare
Tatăl nostru ne dă binecuvântare

Cu rugile voastre,
Dumnezeu nu ne va chema la El aşa devreme...
Doamne te iubim şi noi tare.

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă proximei gingăşii

Iubitei mele, Doina

Zău iubito ce ţi-aş face
dacă m-ai lăsa în pace

Tu şi gingăşia-ţi dură
mi-aţi lăsat stele în gură

Nici nu pot să o deschid
căci apar ferestre-n zid

Unde-i ziua mai adâncă
sar luminile din stâncă

Stele sar pe sâni pe brâu
şi te naşti din tot ce scriu

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (1 mai 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!