Toamna - mirarea copacilor
De dorul ei,
Îmbrățișez copacii prin pădure,
Care, mirați, îngălbenesc subit,
Și toamna mă găsește chiar acolo.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Așa cum toamna frunzele se îngălbenesc și părăsesc copacii, astfel s-a golit și viața mea. Nimic din curajul ce m-a inspirat în fericitele zile de vară nu a mai rămas!
Ludwig van Beethoven în scrisoare (1802)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Symphonies Nos. 5 6 and 7 in Full Score Paperback" de Ludwig van Beethoven este disponibilă pentru comandă online la 83.99 lei.
Copacii
Copacii, toamna, de durere urlă!
Înfiorător de mari, de goi, de negri,
Par îngeri răzvrătiți blestemând cerul.
Ai auzit cum urlă, toamna, copacii?
Care bun arhanghel,
asurzitor și invizibil,
de Dumnezeu trimis,
le-a smuls plăpândele făpturi de pe ramuri?
Copacii urlă, cu brațele-ntinse, vânjoase,
spre Cerul pe care nu pot să-l apuce,
să-ș sfarme, să-l darme...
Copacii, toamna, sunt îngeri revoltați...
poezie clasică de Eugene Ionesco din Revista literară a Liceului "Sf. Sava" (1927)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Teatru III: Victimele datoriei. Amedeu. Tabloul" de Eugene Ionesco este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Dor, vânat sau vânător?
Dragoste netrecătoare
Prin păduri de fum și ceață,
A ieșit la vânătoare
Dorul meu de dimineață.
Și prin codrul desfrunzit
Al iubirii trecătoare,
Cerb ieșit la boncănit,
Dorul meu, în înserare.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu că...
E vara pe ducă
Și dorul m-apucă.
Pe-alei, câte-o nucă
Apare, dar nu că
O cioară năucă
Nu poate s-o ducă.
E toamna pe vine
Și dorul mă ține
În ciocu-i, dar bine,
Ci nu ca pe tine,
Iubirea de mine:
O cioară ce-n fine...
Te scapă și pleacă,
Văzând că ești seacă.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi muri încet
Dar voi învia subit
Mă țin cu moartea
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg prin lume
Dorul de tine rănit
Mă fugărește
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răzbunarea frunzelor
Frunzele pică de singurătate,
Lăsând copacii să se-nvețe minte,
Ca anul viitor să le alinte
Și când vor fi bătrâne și uscate,
Nu să-și păstreze seva pentru cele
Pe care le visează de pe-acum,
Ivindu-se pe ramuri, tinerele
Și radiind de-al florilor parfum.
Să nu dea toamna, iar, pe primăvară,
Frunzele-i lasă pe copaci să-i doară.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- dor
- Dorul e o dragoste care nu poate să moară.
definiție aforistică de Marius Robu
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ieșirea din criză
O, Doamne, în ce criză am intrat:
În buzunare nu mai am doi lei;
Dacă nevasta-mi fuge cu-alt bărbat,
Nu vă mirați, dar fug și eu cu ei!
epigramă de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Dacă toamna mi-ar vorbi
dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune că e firesc să lași frunzele să cadă
copacii nu se străduiesc să-și înece umbrele
ele își schimbă forma o dată cu dansul soarelui
dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune să nu mai aștept ploaia
căci va veni oricum, seceta nu ține o viață de om
dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune să îmbrățișez anotimpurile
ele se întorc dar noi nu
mi-ar spune să mă așez în colțul meu de lume
să respir și să privesc doar atât
r e s p i r
p r i v e s c
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Marius Robu, la volumul "Degeaba"
De-aș fi găsit în standuri cartea
Eu aș fi ocolit taraba
Scăzându-mi curiozitatea
De vreme ce era DEGEABA.
Dar oferindu-mi-o poetul
Fără vreun preț de librărie
Și pentru că-i știam talentul,
DEGEABA, fu o bucurie.
Citind-o, nu de circumstanță,
Chiar de-am lăsat o vreme treaba,
Găsii în versuri cutezață
Deci, Robu nu a scris DEGEABA.
Aprofundând tipăritura
Să-mi satur gustul de confort,
Văd, până chiar și editura
Că nu-i DEGEABA "Contrafort".
Am zis cu toată greutatea
În ritmu-n care mai creez:
Ar fi DEGEABA răutatea
De-aș vrea să-l minimalizez.
Și-acum, în zi de Bobotează,
Să-l laud și să îl admir
Când Domnul nostru se botează,
Eu ung pe Marius cu mir.
Îl las unde îi e menirea
Fiind cu scrisu-n apogeu
Să își apropie iubirea
Și sufletul de Dumnezeu.
Să stea acolo zi și noapte
Ca și epava unui vis
Și fără grai și fără șoapte
Pierdut o lună în abis.
Îngrijorat că el s-a dus
Prin stele făr' să fie sfânt
Mă voi ruga la Cel de Sus
Să dea cu Robu de pământ.
poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipele, frunze ce pică peste sentimentul inutilității, ascunzându-l ca pe o cărare dintr-o pădure în care m-am rătăcit născându-mă.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcuta-mi umbră
Mă simt al meu ca un copac
Al nimănui, doar cresc și tac,
Iar cei pe care-i adumbresc,
N-aud că tac, nu văd cum cresc...
Mă simt al meu ca o pădure
A tuturor; nicio secure
Pe toată nu mă pune jos,
Păstrând măcar un loc umbros,
La care vine tăietorul
Să-și pună capul și ulciorul,
Ca un călău setos de sânge,
La un călău ce-n laț îl strânge.
La umbra mea, de dorul tău,
Mă simt al meu tăcut călău.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, vine toamna!
Iubito, vine toamna peste noi,
Făcând să plece vara în uitare!
Ți-aș da, subit, o caldă sărutare,
Pe ceafa și pe umerii tăi goi.
Iubito, vine toamna peste tot!
Cad frunzele ce-mpodobeau copacii.
În stoluri mari, plecat-au pitpalacii,
Iar timpul prins-a verdele-n chivot.
Iubito, vine toamna peste văi
Cu pași târșiți, de frunze buimăcite,
Ce s-au trezit din vise năruite
Și rătăcesc pe neumblate căi!
Iubito, vine toamna peste deal,
Cu ploi și vânt, călcând însingurate,
Pe sufletele noastre tulburate,
Surpând în crez, supremul ideal.
Iubito, vine toamna peste munți
Și se prăvale-nscăunând stihia,
Uitând să ia-n desagi anestezia
Și să arunce înainte punți!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg rătăcit în bulgăr
Ce tensiune
Simt o minune!
Să ningă-i cer
Celui din Cer.
Deconectat
Să fiu subit
Și căutat
De negăsit.
Nemaivăzând
Poteci, să mor
Orbecăind
Rătăcitor.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 ianuarie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Judecata copacilor
Pomii se trezesc plângând,
Speriați,
Când își văd frunza picând,
Și mirați
Își acoperă pledând
Vinovați,
Goliciunea, tremurând;
Ce bărbați!
Pomii ațipesc râzând;
Ce scântei
Văd prin frunza tot căzând,
Pe cer, ei,
Multe haine dezbrăcând
Pe alei,
Două vorbe repetând:
Ce femei!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Tine
Dorul e aerul tot mai puțin,
Pe care îl respir când mă abțin
La glasu-ți sfânt cu ochii-nchiși să vin,
Ca o călugăriță să mă-nchin.
La trupul tău frumos ca o icoană
Fără de care trupul mi-e o rană,
Privind cu ochii ficși precum o stană
Care se simte-n ochii tăi o pană.
Respir, de dorul tău, parcă revin
Să m-adumbresc la glasul tău puțin,
Ca un văzduh de plâns la un suspin;
Dorul e aerul tot mai puțin.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul prin pădure
Au închis drumeagul prin pădure
Acum șaptezeci de ani și mai bine.
Vremea și ploile l-au măcinat
Azi nu mai poți, printre hârtoape și rovine,
Ghici unde-a fost drumeagul prin pădure
Înainte ca ei să fi replantat copacii.
E-ascuns sub lăstăriș, sub mușchiul moale,
Sub covor de păștițe și de coada vacii.
Numai păstrătorii tainelor pot desluși c-acolo
Unde-și fac cuibar guguștiuci cu pene sure
Și-unde bursucii se simt la ei acasă
A fost odată drumeagul prin pădure.
Totuși, dacă pătrunzi în codru mai adânc
Într-o seară de vară târzie când cerul
E-aproape de pământ și aerul e rece peste iezer,
La ora când fiecare suflet își strigă partenerul,
( Nu le e teamă de oameni în pădure,
Căci prin acele locuri au trecut puțini)
Vei auzi bătaia copitelor de cai
Și foșnetul făcut de fuste-n roua de sub pini
Apropiindu-se din ce în ce mai mult de tine
Prin oglinda ceții străvezii, prin rugi de mure,
Ca și cum ar ști foarte, foarte bine
Drumeagul cel vechi, de demult, prin pădure.
Drumeagul care nu mai trece prin pădure.
poezie de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "The Jungle Book: Mowgli's Story Hardcover" de Rudyard Kipling este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Mi-e dor de viitor
Mi-e dor de tot ce nu ne-am dat
Și dor de tot ce n-am făcut,
Răcnesc de dorul tău, turbat,
Dar nu mi-e dor de ce-a trecut,
Ci dorul meu de tine
E numai de ce vine.
poezie de Marius Robu (1 noiembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor neînțeles
Mi-e atât de dor de tine,
Că-mi vine să plec de-acasă,
Dar mă tem că dorul vine
Cu mine și nu mă lasă
Niciunde... Parcă ard în foc
Și totuși, să-nțeleg nu pot,
Cum tu ești numai într-un loc,
Iar dorul tău e peste tot.
poezie de Marius Robu (25 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!