Spaima că eşti. Spaima că nu vei mai fi. Fie că exişti, fie că nu mai exişti, totul e o spaimă.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

spaimă

Spaima e un sentiment care te îmbolnăveşte pe jumătate, care atacă atât de violent maşina omenească, încât facultăţile acesteia sunt dintr-o dată împinse fie la cel mai înalt grad al forţei lor, fie la ultimul grad al destrămării.

definiţie celebră de Balzac în Istoria măririi şi decăderii lui Cesar Birotteau
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

De spaima unei clipe

De spaima unei clipe mai senine
ce-n taină-mi pregăteşte o spaimă şi mai mare
mă-ntorc peste prăpastia pe care
cu spaimă am trecut-o către tine

un gol imens mă ţine tăcut deasupra lui
şi mută munţii către care vin
simt marginea prăpastiei pierind
asemeni unui orizont divin

fă un hotar mai sigur între mine
şi între ţărmul tău care s-a dus
vreau să m-apropii fără să te văd
mi-e frică şi merg ca privită de sus.

poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce bine că eşti

sunt fericit că exişti
şi că te ştiu acolo,
În gândul meu,
În sufletul meu
şi în viaţa mea,
sunt fericit că exişti
şi că-mi poţi dărui
gândul tău
şi inima ta şi
dragostea ta,
iubita mea, ce bine
că exişti.

poezie de Silviu Petrache (octombrie 2009)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felina

Prin jungle, prin păduri, prin munţi
Ochii tăi strălucesc, reci de gheaţă
Azi suntem faţă în faţă:
Tu exişti să ne-nspaimanti,

Te uiţi curiosă, ne sperii
Dar ne încânţi, felină
Că eşti, tu nu ai nici o vină.
Eşti o panteră, tigru sau jaguar?
Vrei să ne ucizi, dar ai o frumuseţe
Ca femeia, divină, care ne inspiră frică.

Ne atragi. Măreşti în noi o spaimă,
Exişti ca să inspiri pericol
Prin munţi, pe dealuri sau coline...
Eşti antipodul creaţiei:
Iubim numai cuprinşi
De forţa care ne ucide.

poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu exist, tu exişti...

Alungă fluturii,
nu-i lăsa să-şi facă cuib
între genele tale
confluente,
incandescente!
Nu mai fi trist,
tu exişti, eu exist...
Alergăm contra vântului,
dar nu suntem goi,
apele tale toate
ne-mbracă pe amândoi!
Noi suntem...
eu exist, tu exişti..
cu aripi albe
ne-acoperă
îngeri altruişti!

poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logicianul: Spaima e iraţională. Raţiunea trebuie să-nvingă spaima.

replică celebră din piesa de teatru Rinocerii, scenariu de Eugene Ionesco (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ajută-ne dacă exişti. Dacă nu exişti, spune-ne, ca să nu mai tragem speranţă.

aforism de Jovo Nikolic, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spaima

Când nevoia te învinge
Aminteşte-ţi cugetarea:
Paşilor le dai cărarea
Vorba nu ştii unde-ajunge.

epigramă de Ştefan Marinescu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu faci nimic ca să arăţi că exişti, nu exişti!

Viorel Muha (septembrie 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramă (ars poetica V)

Baţi câmpii cu gingăşie:
Ba exişti, ba nu exişti!
O fi totul, cică, poezie -
Dar de ce cu ochii trişti?!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (aprilie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoşti tu spaima fără leac sub care se zguduie legile trupului şi ale inimii şi care măreşte clipa pe conţinutul lumii? De nu, în zadar vei căuta pornirea rostogolirilor; străine îţi vor rămâne coloanele şi dărâmăturile lumii, fără spaima fiecărei clipe...

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poliţistul, spaima hoţilor

Pe hoţul prins îl iau de gât
Şi-l leg, chiar şi minor fiind,
Îmi mai revine doar atât:
Să stau la pândă şi să-l prind.

epigramă de Mihai Batog-Bujeniţă din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De aceea şi sunt într-o anumită măsură independent faţă de tine, tocmai pentru că dependenţa trece dincolo de orice limite. Jocul alternativei, ori-ori, este prea mare. Ori eşti a mea şi atunci e bine, ori m-ai pierdut, şi atunci nu e ceva rău, nu-i chiar nimic, nu mai rămâne nici gelozie, nici suferinţă, nici îngrijorare, chiar nimic. Şi asta-i cu siguranţă ceva vicios, să construieşti bazându-te pe o fiinţă şi să se furişeze şi acolo spaima în jurul temeliei; dar nu spaima în legătură cu tine, ci spaima că te-ai încumetat să construieşti aşa.

Franz Kafka în Scrisori către Milena
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te despărţi de iluzii. Dacă ele vor disparea, tu vei continua să exişti dar vei înceta să mai trăieşti.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te privesc în ochii-ţi grei
Exişti ca trup în ochii mei
Iar când eu nu te pot vedea
Exişti ca suflet, draga mea

catren de Corneliu Sofronie din Catrene cuantice (2013)
Adăugat de Victor teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfecţiunea înseamnă să exişti, imperfecţiunea înseamnă a nu dori să exişti.

citat clasic din Baruch Spinoza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exişti prin a te cunoaşte pentru că începutul începe odată cu tine, că exişti numai atunci când începi a te cunoaşte mai întâi pe tine, că adevărul începe de la tine. Iată în ce constă puterea gândului.

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului (2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum?

Mă doare golul dintre scări
Şi golul dintre cuvinte
Şi dintre celule -
Atâta spaţiu pierdut
Şi care nu va fi arat niciodată.

Cum să mai fie belşug
Când lumea nu mai poate creşte
Din cauza păsărillor răpitoare
Care-o tot ciugulesc?

Nimic nu se poate umple
Bine de tot,
Nici măcar spaima.
Cum să mai fie belşug?

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda oarbă

Fierul ruginit care-mi înmoaie oasele
Fierul forjat care-mi zgârie mâinile
Fierul înroşit care mă pătează de sânge
Fierul vechi care-mi invadează biografia

Tu ai putea crede că inima mea e nămolită
dar trecătorii sunt ţintuiţi pe trotuare
pentru că pereţii vor fi scrişi hoţeşte cu sânge
şi spaima mea va fi peste tot răspândită
o spaimă ce-mi dilată în crescendo pupilele
o spaimă ca o vorace gură căscată
sau mai degrabă ca distanţa dintre dinţii ce-mi clănţăne
şi în spatele acestei frici îmi voi expune versurile

Îmi doresc să mă priveşti ca pe o basilică
Îmi doresc să mă pipăi ca pe o orgă
Îmi doresc să mă simţi ca pe un capelmaistru
Îmi doresc să cobori, păcălindu-i pe sfinţi, din icoană

parodie de Constantin Ardeleanu, după Gellu Naum
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fată

Mi-a intrat un copac în mâini,
Seva a urcat în membre,
Copacul a crescut în pieptul meu –
Aplecate,
Ramurile ies din mine ca nişte braţe.

Exişti, copac;
Exişti, muşchi verde;
Existaţi, viorele cu vântul deasupra voastră.
Eşti un copil – înalt, înalt –
Şi toate acestea pentru lume-s o aiureală.

poezie de Ezra Pound, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!