Poezia mea nu e despre oameni, poezia mea e despre sufletele ce rătăcesc la marginea lumii...

aforism de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu scriu despre o inimă locuită

pentru că poezia mea
nu se îngrămădeşte
cu femeile ocazionale...
pe care le urmăreşti
nu scriu despre un suflet nehotărât
sau despre o carne străină
nici măcar despre ce te ţine
între prăpastia trecutului
şi prezentul pe care te încăpăţânezi să nu-l guşti
pentru că poezia mea nu e o păpuşă de cârpă
ce trebuie aruncată în cutia cu vechituri
poezia mea e vie
respiră aerul nefericirilor
de care nu vrei să scapi
nu scriu despre o inimă locuită
şi nici despre un suflet hoinar
eu scriu despre tine
că suntem legaţi
să trecem din război în război
până când
vom fi unul
deci
dragul meu
poezia te vrea aşa cum eşti
cuvânt al palmelor plânse

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verbul meu e târziu

Ţi-aş scrie ceva
despre nevinovăţie şi cunoaştere,
despre remuşcare şi desnădejde,
despre tristeţea mea...

Ţi-aş scrie ceva
despre frivolitate şi melancolie,
despre Platon, Socrate şi Diogene,
despre înduioşare şi poezie,
despre inima mea.

Ţi-aş scrie ceva
despre eleganţa paradoxului,
despre zilele-mi negre şi nopţile-mi albe,
despre Buna Vestire, despre patima mea,
despre iubirile mele sfârşite, roz-albe!

Ţi-aş scrie ceva unduios şi sublim,
despre căderea în cer, despre trupu-ţi şerpiu,
despre poezia ta, Simm,
dar sufletui meu s-a-npotmolit
în cuvântul... târziu!

Ştiu, Simm, ştii bine că ştiu:
verbul meu e târziu,
prea târziu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accent pe poezie

mi-e dragă poezia este viaţa mea,
cu muzica se-asociază cel mai bine
mi-alungă plictiseala şi ziua cea rea
mă-nvaţă să aflu lucruri despre mine.

poezia mă poartă pe oceanul ocult
înaintez în cânt de vâslă şi de lotcă
trăiesc la maxim, jubilez, exult
valuri mă-nconjoară cu unduiri de polcă.

poezia mă învaţă mai mult să iubesc
să mânuiesc cuvintele cu eleganţă
noaptea cu coşmare să o răzbesc
faţă de muza mea să am prestanţă.

cu poezia când plâng când zâmbesc
oricum ar fi e plină de substanţă.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este prezumţia mea de nevinovăţie

Şi-această metaforă e chiar paradisul pierdut
din coasta mea dreaptă poezia abia s-a rupt

distih de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia mea e în comă profundă

o privim îndelung
tu îi pui mâinile pe piept
eu îi fardez trecutul
o adun de pe zidurile reci
de pe mobilă
podele
de pe abdomenul femeilor tatuate
din privirea ta
din camera de unde a râs
şi a plâns
unde a înjunghiat
şi s-a lăsat înjunghiată

poezia mea e în comă profundă
poţi să-i trânteşti adevăruri în faţă
să-i iei braţele
să te joci de-a viaţa cu ele
că nu mai simte nimic
pentru că toate cuvintele
îşi dorm somnul adânc
sub grămezile de moloz
poezia mea a fost poezie
cu tine

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

poezia mea nu cunoaşte frica
doar a gustat infernul
din toate unghiurile lui
şi-a încurcat verbele
cu nefericirile universului
a bătut la ferestre închise
a urlat în deşert ca un animal bolnav

acum
poezia mea nu cunoaşte frica
doar a gustat întunericul din atâtea inimi
şi-a încurcat verbele cu ţărâna amară
a răbdat de frig
de sete
de foame

acum
poezia mea nu cunoaşte frica
doar a locuit în miezul ei
ani la rând

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia e casa mea

aici trăiesc
aici mă împiedic de iluzii
aici iubesc
până când mi se face rău
de atâta bine
aici devin prizoniera
propriei nebunii
şi învăţ să mă ridic
analizând toate segmentele grele
când albul şi negrul
se împletesc
la marginea unui strigăt
aici vine Isus
să mă întrebe de mine
când urlu din toate puterile că
nu sunt
poezia e casa mea
puteţi înţelege
aici nu am garduri
să plâng copacii trădaţi
de fiecare scândură
aici nu mi-e ruşine
să aşez sentimentele
pe o coală albă
şi să tai cu o linie oblică
trecutul
aici mă simt
eu
pentru o viaţă
trăită

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă poetică

Poezia
nu
vorbeşte

Poezia
tace
despre
cuvinte

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu poezia e cam aşa

cu poezia nu este aşa
că te trezeşti dimineaţa odihnit
îmbraci un maiou curat
mănânci o omletă cu unt
şi în timpul lecturii despre o ucidere în masă
planifici să dai fuga în week-end la krynica

cu poezia nu este aşa
că vii acasă seara încordat şi îngăndurat
iar soţia masându-ţi fruntea
îşi povesteşte despre nevoia de a cumpăra un taior
sau de a schimba comoda.

cu poezia e cam aşa
nu contează ora zilei
şi nici umorul tău
ea nu se înscrie în agendă
vine şi pleacă nechemată
surprinzând la jumătatea cuvântului

poezie de Katarzyna Bereta, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Pre)facerea

mă voi preface că nu exist
voi pune alţi oameni înaintea mea
şi îngeri
apoi câteva animale de povară
să-mi care tristeţea până la marginea lumii
mă voi preface că nu exist
voi pune pietre înaintea mea
sau mări şi oceane
pe care să navigheze sufletele pierdute
mă voi preface
sigur că mă voi preface
şi vor creşte păduri
poate şi munţi
aşa dintr-o dată
îmi vor acoperi urmele
strigătele
mă voi preface că nu exist
voi pune în faţa mea oameni
sau poate îngeri
sau animale de povară
şi pietre
şi mări şi oceane de tristeţe
deci nu mă căutaţi
prefaceţi-vă că nu exist
şi bucuraţi-vă de alţi oameni
sau de păduri şi de munţi
sau de mări şi oceane
pe care navighează
sufletele pierdute

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi poezia mea

Mă tem că sunt singur cu poezia mea
cu o ţigară în mână şi-o cafea
mă tem de ea şi ea de mine
şi ne sucim
de rău şi ne vedem de bine
undeva...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

poezie (vezi şi poem)

Poezia este cea mai adâncă rană din privirea mea.

definiţie de Any Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia din noi

Poezia
e vulpea mea şireată
ce-mi fură simţiri şi gânduri
când nici nu mă aştept,
e alizeul
ce mă răsfoieşte pe dinăuntru,
ca pe-o carte nesfârşită
cu toate paginile scrise,

e pravila pe care-o deschid,
după rugăciune,
şi mă citesc mirată,
uneori,
poezia e strugurele hulit
de cei ce nu-i simt gustul...

A răsărit şi astăzi soarele
în ritmul poeziei
chiar în poezia din noi.

poezie de Riana Irimie
Adăugat de Alin Liviu Mihai Gradinaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valoarea poeziei

cu poezia mea am în cer acces
vreau să-i bucur pe îngeri pe sfinţi
s-au înălţat prin al morţii proces
să fie mângâiere, alean la rugăminţi.

cu poezia mea mereu mişc vântul
când tulbură apa din delta iubirii
vreau să prindă forţă şi avântul
să netezească drumul izbăvirii.

cu poezia mea cresc preţul vieţii
cu toate splendorile ce le-am adunat
spălată de pulberi în roua dimineţii
trupul ei să pară un tărâm minunat.

cuvinte care frâng structura ceţii
în cununi de raze s-au împreunat.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentul pare atât de fals încât pot să-l aşez pe acelaşi taler cu nimicul în care zace poezia mea de multă vreme...

aforism de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia:eternitatea poeţilor

Fără
să
anunţe
guvernul

Poezia
Emilyei Dickinson
s-a
înfrăţit

Cu
poezia
din
satul
meu
natal

Eu
trezesc
mugurii copilăriei
c-un
distih

Iar
Ea
îmi
şopteşte
nişte raze

Şi?

şi
soarele
răsare

În pagina mea

Hai
să-ncercăm

Tăcerea
ar
putea fi
singura
limbă
universală

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (13 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva

un nume poate un poet
semain simbolistul
francez sub calea lactee
îndopat cu brânzeturi de bordeaux
spune sau scrie despre poezia modernă
că ar fi un suflet steril perfect
cel mult o fantezie
neajunsă de ereţii
care evoluează în vid
spune un poet sim
bolist despre poezia modernă
(?!) să-l credem că scutură scrumul
la peste un veac şi ceva de praf
şi uitare şi de imperii stinse

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-oi fi?

Iubirea mea-i ascunsă în poezia mea,
Cum e, în miezul zilei, ochiului, orice stea;
Iubirea ta-i ascunsă într-o tăcere grea,
Cum e, în miezul nopţii, soarele, steaua mea.

Cum soarele e steaua mea, iar tu eşti soare, soare-al meu,
Tăcerea-i poezia ta. Şi mă-ntreb: oare ce sunt eu?

poezie de Marius Robu (6 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este ieri mână în mână cu azi. Poezia este azi în zâmbet cu mâine. Poezia este copac şi frunze. Poezia este glas şi cuvânt. Poezia este talpa piciorului călător prin lume. Poezia este glasul lui Dumnezeu în gura unor subiecţi purtători de cuvânt.

Claudiu Ovidiu Tofeni în Paşi pe nisip (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poezia

Dacă poezia este taina florii
înseamnă că prin ea trec albine;
fagurii sunt aproape.

Dacă poezia este sunet, secretă atingere,
înseamnă că prin ea trec veşniciile,
sub care nimeni nu este singur.

Dacă poezia este uimirea astrelor,
înseamnă că prin ea sună cornul
de aer înrourat al dimineţilor.

Dacă poezia e rânduiala lumii
înseamnă că şi de la naşterea ei
se numără vârstele,
cu fiecare vers un alt an UNU
se-nscăunează
în lume...

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!