Doar albastrul
Cum să priponesc albastrul, când e-atâta depărtare
Între mine și seninul florilor ce cresc în cer?
El rămâne veșnic singur într-un semn de întrebare
Și în ochiul meu albastru, enigmatic pasager.
L-aș picta pe ramuri goale și în toamnele din mine,
Pe fereste când îngheață iernile orice cuvânt.
Ți-aș picta și ție pașii când te-ndepărtezi, străine
Și i-aș pune mamei cruce, tot albastră, pe mormânt.
Câte-un strop, în ploi nebune,-aș picura să nu mai doară
Griu-acela fantomatic ce inundă amintiri.
Și pe voalul de mireasă aș picta o primăvară
Cu albastru de ciocare pe suspinele de miri.
Și-aș mai rupe o bucată mare cât o Atlantidă,
Să-mbrac vântul ce mă-ndoaie, în azur nemuritor.
Și ți-aș face, Ție, Doamne, o albastră piramidă,
Unde să primești nebunii, când vor cere ajutor.
Aș mai colora și gânduri negre ce mă-mpovărează,
Ca o vină neștiută îngropată-n eu-l meu.
Doar albastru-acela tainic din altare mă salvează,
Zămislit de rugăciune și credință-n Dumnezeu.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre albastru
- poezii despre religie
- poezii despre nuntă
- poezii despre vânt
- poezii despre vinovăție
- poezii despre toamnă
- poezii despre salvare
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
Citate similare
Albastru infinit
Tu ești iubirea mea albastră!
Marea mea albastră!
Visul meu albastru!
În dimineața albastră!
În noaptea tot albastră!
Lumina din fereastra albastră!
Steaua mea albastră!
Pătrunzi în tot albastru!
În gândul meu albastru!
În versul meu albastru!
În viața mea albastră!
În moartea mea albastră!
Noi suntem albastrul,
Într-un... cer albastru!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre stele
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poem necrolog
Ți-aș mai muri din când în când pe prag
Sculptându-te în palma mea femeie,
Ți-aș mai picta pe pleoape curcubeie,
Culcuș ți-aș face-n scorbură de fag.
Ți-aș mai cânta ca un ieșit din minți
Cu un sărut pecetluindu-ți tâmpla,
Și-aș învia în zori de zi la simpla
Atingere a sânilor fierbinți.
Te-aș nemuri în versul meu olog
Oximoroni arzând pe-un rug albastru,
Din șoapte ți-aș zidi pe ape castru
Dorințele punându-le zălog
Și-n timp ce-ți fluturi zâmbetul ca steag
Te-aș răstigni plângând pe-al nopții prag.
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre timp, poezii despre sărut, poezii despre sâni, poezii despre pictură sau poezii despre muzică
Caietul de desen al mamei
Când eram mică, mama purta legate de mână pensule
câte una la fiecare deget, subțiri și mai întotdeauna murdare de culori,
și nici nu vă închipuiți ce frumoase culori...
Mama picta. Deschidea palma
și din palma ei izbucneau zboruri de fluturi. Mama
își apropia mâna făcută căuș de chipul meu, când îmi venea să strănut.
Strănută în palmă, mă îndemna zâmbind.
Strănutam albastrul pe cer, galbenul în lanurile de floarea-soarelui,
câteodată strănutam ploaia și mă ascundeam râzând și cu pletele ude,
și mama îmi cânta despre fericirea care trăiește într-o căsuță cu trei pitici,
mama picta
pe căsuță un horn,
pe masa piticilor o bucată mare de ciocolată,
pe sufletul meu, liniște, liniște...
Mama picta. Tata ridica ziduri.
Cărămidă peste cărămidă, grindă peste grindă, altă grindă, alte cărămizi...
Eu mă țineam de zid să învăț mersul în două picioare,
mama, la câțiva pași înainte, îmi desena drumul pe lespede,
mama picta...
poezie de Alina Dora Toma
Adăugat de Rodica Muntea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre mamă, poezii despre desen, poezii despre învățătură, poezii despre tată, poezii despre suflet sau poezii despre păr
ROGVAIV
Te-aș picta în culori iubito;
Cred că sufletul,
Ți l-aș colora în roșu
Pentru că ești focul iubirii
Ce mă mistuie..
În oranj aș picta fericirea,
Pe care o împarți tuturor
Celor ce te cunosc.
Iar bunătatea- în galben;
Răbdării tale cu mine
I-aș pune - verde;
Verdele crud al primăverii
În care ne-am cunoscut.
Iar albastru liniștii
Cu care mă acoperi
În fiecare seară
Ca pe un copil,
Inainte de culcare.
Tristeții pe care o văd
Uneori,
În ochii tăi indigo.
Aș pune numai puțin
Pentru că nu iubesc
Această culoare.
Iar violetul l-aș lăsa
Stării de mister
Dintre noi.
Voi adăuga la final
O ploaie de săruturi
Și astfel eu voi avea
Numai pentru mine,
Un curcubeu.
Și voi numi acest tablou
Iubita mea -ROGVAIV.
poezie de Angelina Nădejde (26 august 2012)
Adăugat de angelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre verde, poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre seară sau poezii despre roșu
De-aș fi artist
De-aș fi artist
Eu ți-aș descri
A tale mândre gesturi -
Din al meu dor
Ar mai pieri
Când te-aș ceti
In versuri....
Ca pictor
Eu te-aș picta -
mi-ai fi icoană-n viață;
din al meu dor
aș mai uita
când te-aș privi
în față...
ca muzicant
eu ti-aț șopti
cu flaut
sau cu struna
din al meu dor
s-ar povesti
de tine-ntotdeauna.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre arte plastice, poezii despre mândrie, poezii despre dor sau poezii despre artă
Tablou în albastru
femeia de albastru
de ochi albaștri
de inimă albastră
se îmbracă albastru
are o coroană de myosotis albastră
umblă călare pe un animal marin albastru
se ascunde după o ușă albastră
citește din cărți albastre
se împrietenește cu personaje albastre
sub cupola și pereții propriei chilii în albastru
tot ce gândește e albastru
tot ce atinge devine albastru
nu se lasă modelată decât
de mâinile tale albastre
îi bate un vânt albastru
un suflet albastru sălășluiește în ea
în trupul ei minion și albastru
seduce cu lumina ei albastră
pirogravează o inimă albastră
pe care ți-o lipește îngrijit cu o pastă albastră
îți zâmbește albastru
face cale-ntoarsă albastră
în paginile aceleiași vieți albastre
deschide fereastra albastră
tot ce se întâmplă a timp și anotimp
e acest albastru al unei unice dimineți albastre
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie sau poezii despre trup și suflet
Sărut de maci
Înstrăinat de toate mă irosesc în gânduri,
Apusuri nesfârșite s-au învoit cu norii,
Caut petice de cer prin ceață de-anotimpuri,
Doar fluturii speranței îmi mai alină zorii.
Te simt tot mai departe, însingurat și trist,
Parcă-nadins te-ascunde perdeaua grea de fum,
Nici îngeri nu se-ndura, mă-ntreb de mai exist
În amintiri de cobalt sau poze din album.
Ne-am tot promis duminici cu vise și iubire,
Dar s-a pierdut culoarea și ultimilor maci,
Miroase a durere, a moarte, despărțire,
Plâng versuri necitite, te-ntreb cât vrei să taci?
Cad ploi de resemnare și cresc lăstari de spini,
N-ai vrea să înflorească un curcubeu de flori?
Ți-aș spune te iubesc cu lacrimă de crin
Și ți-aș picta un zâmbet în sute de culori.
Am destrăma tăcerea, risipa din trecut
Și cu surâsul stelei ți-aș reaprinde visul,
Un zbor de rândunele ar șterge ce-a durut,
Din dor, sărut de maci ar stinge tot abisul.
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre culori sau poezii despre îngeri
Cum nu e de ajuns un dumnezeu pentru fiecare
l-aș împărți
l-aș înmulți
aș face cumva să-l împart
poate l-aș răstigni și eu
în felul meu
mecanizat
primitiv
din când în când cu iertare
mi-ar prinde bine o lacrimă
înainte să-i dăruiesc spinii puterii lumești
l-aș zidi în temelia vieții
i-aș cere minuni
în prime time
cu martori i-aș cere să învie
să vezi atunci publicitate
otv-ul ar crăpa de invidie
elodia ar rămâne o biată încercare
doamne ce partid mi-aș face
...................................
tu doamne ai putea să plângi
de mila mea să plângi
să mă ierți
să mă întorci în pământ
prin foc să mă treci
..................................
oricum nu ai mai plâns de la potop
și nu știu de ce simt că ai ochii plini
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre iertare, poezii despre publicitate, poezii despre partide, poezii despre ochi, poezii despre invidie sau poezii despre foc
Dacă aș avea puterea
Dacă aș avea puterea
Domnului de sus din cer
Ți-aș da toată mângâierea
Îngerilor ce nu pier.
Ți-aș da fericire-n suflet
Că să nu fi trist nicicând
Ți-aș trimite bucurie
În al tău orșice gând.
Dacă aș avea puterea
Celui care ne-a creat
Ți-aș pecetlui iubirea
În pieptul tău nemângâiat.
Sărutându-ți umbra ștearsă
De pe fiecare floare
Ți-aș îmbrățișa privirea
Și-aș face-o nemuritoare.
Dacă aș avea puterea
Dumnezeului din Rai
Ți-aș da ție frumusețea
Florilor din luna Mai.
Venerându-ți astfel chipul
Te-aș păzi de orice rău
Mi-aș vinde și nemurirea
Unicului Dumnezeu.
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre rai sau poezii despre gânduri
Poem nins
A nins azi-noapte, ca-ntr-o iarnă-a noastră,
Când nu era mai nimeni pe pământ,
A nins azi-noapte în pădurea-albastră
Cu mine-n brațe și cu tine-n gând.
Eram un fulg și-n dansul fantomatic
Mă strecuram timid, printre aezi,
Am prins din zbor, un zâmbet enigmatic
Să îl aștern în versurile verzi,
Unde ai mai lăsat un pic de verde
Nemângâiat de albul din penel,
Voi pune un poem și nu voi pierde
Flori de cicoare-n vechiul tău castel.
A nins azi-noapte, azi se odihnește
Un cer albastru cu tăceri de vis;
Când îți privesc zăpada,-n mine crește
Un munte de iubire... ce-ai ucis...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre prezent
Tată
Voi pune eternitatea în plicul de la poartă,
Si glas de pescăruși voi aduna-n borcane,
Voi scrie despre tine și pentru tine, tată,
Și-ți voi găsi blândețea, mereu printre creioane.
Voi pune la dor cheie, să nu îl simt vreodată,
Suspinul unor îngeri îl voi picta căprui,
Ca să-mi rămâi aici, mereu cu mine tată,
Să trecem peste toate când toate-s amărui!
Voi strânge marea-n brațe, voi fi eu marea toată,
Când cerul va sorbi atatea mii de lacrimi,
Tu nu te-ngrijora, voi fi cu tine tată,
Eu am să-ți luminez, voi face far din patimi!
Mă voi picta lila, mereu să îți fiu adorată,
Cu tâmplele grena și soarele în plete,
Căci mă iubești albastru, cum iti sunt ochii, tată,
Cum te iubesc si eu, în mov, lila, în zâmbete!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi de cer, clipă albastră...
Eu sunt clipa de-ndoială, ce se-ascunde în lumină,
Rogvaiv din curcubeie ce se naște-n ploi de vină,
Un miracol, o magie efemere-n universuri,
Un poem în strai albastru, cu neterminate versuri.
Cântec mut de agonie, în amurguri de tăcere,
Vis de vară-n bob de struguri, scâncet verde de durere,
Ochi de cer, privind sfielnic, printre ramuri înfrunzite,
Șoaptă albă de femeie, de pe buze părăsite.
Clipa-i cât o veșnicie, dacă știi s-o guști întreagă
Și te-abandonezi în brațe, brațele cui îi ești dragă.
Și închide-o între gene, ca pe-o lacrimă fierbinte!
Va rămâne pe retină și va aștepta cuminte,
S-o eliberezi când doare de prea multă-mbrățișare
Și să-i dai drumul la aripi, să se-nalțe, să coboare.
Poți s-o chemi să mai revină, într-o altă-nfățișare,
În albastrul dimineții, sau în ploile cu soare...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre struguri
Îți voi picta florile
Îți voi picta florile plecate după soare,
Lăsând parfumul lor, să se culce pe cărare.
Îți voi picta și cerul albăstrui
Cu norii bulbucați și triști,
Din fața Asfințitului.
Îți voi picta zborul nopții
Și somnul rătăcit al aștrilor,
Prin dragostea furișată
Dăltuită-n stropi de apă.
Îți voi picta sufletul în extaz,
Și ochii, printr-un sărut.
Îți voi picta dragostea
De la început la nesfârșit!
poezie de Constanța Abălașei-Donosă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre somn sau poezii despre nori
Când mi-e dor...
Când mi-e dor te scriu în versuri, le găsesc în jurul meu, coborând din universuri, unde am acces doar eu...
Când mi-e dor, privesc departe într-un cer pe care calc, chiar dacă din legi nescrise, legea zero o încalc...
Când mi-e dor adulmec marea, ce adună-un gând pribeag, dintr-o altă depărtare de pe cel mai drag meleag,
Unde rătăcești prin ceață, în decorul unei ierni, unde dorul ne îngheață, când ninsoare îmi așterni...
Când mi-e dor, ascult nocturna, pe Chopin îl chem din neant, să ne fie, doar o clipă, depărtărilor liant...
Când mi-e dor, mai ies din mine și-n fantoma unui tren, ne-ntâlnim morgane-n gara unde-ți cânt doar un refren
Dintr-o simfonie-albastră ce-au compus-o ochii mei, pentru ne-ntâlnirea noastră pe nostalgice alei...
Când mi-e dor, mai mor o dată-n partitura unui lied, ca o notă-abandonată-n care dorul îmi închid...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre legi, poezii despre trenuri, poezii despre superlative sau poezii despre ninsoare
Mustind a vară
miroase-mă a miere din flori de tei și ploaia
oprește-o să nu-mi fure polenul din poem,
mai picură din ochiul ce a aprins văpaia
albastrul fantomatic al florilor ce gem!
e-atâta vară-n mine și pleoapele-mi sunt grele
de galbenul din spice și sângele din maci.
hai, gustă-mă, iubite, am gust de micșunele
și m-aș urca pe tine, ca via pe araci.
cârcei de nerăbdare-mi furnică-adânc prin vene
(de vină-i curcubeul din ochii tăi de jar);
mă cheamă-n dansul nopții un glas de sânziene
să te opresc, străine, din jocul tău barbar.
și de te strigă iarba când o strivești sub talpă
oprește-te o clipă, privește înapoi!
sunt eu cu-alaiul verii, ce sevele dezgroapă
să ne ajungă viața din urmă, pe-amândoi...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei, poezii despre sânge sau poezii despre miere
Alchimie existențială
ți-aș cere iertare de tot ce nu sunt.
e-n mine o rană ce urlă la lună
și-un ochi către haos mereu stă deschis
iar eu îl contemplu c-o spaimă nebună.
ți-aș cere iertare că nu știu să-ți scutur
tristețea din pleoapă, povara din gând
și cerul când mi-l aduci mai aproape
ți-aș cere iertare că respir tot pământ.
că-s tristă adesea de mine, de tine,
că las îndoiala să surpe și doare,
că n-am răsărituri destule să-ți dau
și că-s risipită, ți-aș cere iertare.
poezie de Nina Tărchilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă sau poezii despre alchimie
Un om simplu
Dac-aș fi un pictor
Știu că zi de zi
Te-aș picta pe tine
Doar în culori vii.
Dac-aș fi un sculptor
Cu mâna sprințară
Ți-aș face statuie
Dintr-o piatră rară.
Dac-aș fi un meșter
Aplecat pe roată
Ți-aș frământa trupul
Ziulica toată.
Dac-aș fi un înger
Coborât din slavă
Ți-aș da nemurirea
Fără de zăbavă.
Dar sunt un om simplu,
Nu mă amăgesc,
Tot ce pot să fac
E să te iubesc.
poezie de Octavian Cocoș (13 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre mâini, poezii despre meșteri sau poezii despre declarații de dragoste
Dar albastru de Crăciun
Ninge pieziș
La geamul meu
Văd pe furiș
Ca Dumnezeu
Cerne mărunt
În ochii mei
Ceva mai sunt
Numai de vrei
Albește negrul
Albastrul piere
Ți-aș da întregul
Cer de l-ai cere
poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 decembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre alb, poezii despre Dumnezeu sau poezii despre Crăciun
TABLOU DE PRIMĂVARĂ
Plutește-n aer iz de primăvară
Și firul ierbii dă în verde viu,
Natura întreagă începe să tresară
Și ceru' îmbracă voalul azuriu...
Plesnesc pe ramuri mugurii din pomi
Treziți din somn de razele de soare,
Cresc săbii lungi de frunze pe rizomi
De iriși, de crini și lăcrămioare...
La streșini, candelabre de cristal
Plângând își dau tributul primăverii,
Pe râu curg ape repezi în aval,
E zbor de fluturi... vremea învierii!
Eu rup din cer un petec de albastru
Și din seninul lui croiesc veșmânt
Să îmbrac un suflet singur ca sihastru
Și să-l înalț deasupra de cuvânt!...
,, Când liliacul va înflori din nou''
Să-ți amintești,,, iubire'', atunci de mine,
Că ți-am pictat pe suflet un tablou,
... De n-am să pot veni la întâlnire....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre natură sau poezii despre muguri
Tu ești, Doamne...
M-am slujit de stele-ntotdeauna
Când am vrut la Tine să ajung
M-a vegheat din înălțime luna
Luminându-mi noaptea drumul lung.
Toate, Doamne, toate-s ale Tale
Tu le-ai pus acolo sus în cer
Ele doar mă însoțesc pe cale
Dar la semnul Tău se sting și pier.
Din Lumina Ta, în ele, Tată
Ai lăsat să picure un pic
Și mă rog dar, Doamne, niciodată
Nu vor fi mai mult decât nimic.
Sunt frumoase, le-ai creat anume
Pentru mine să le văd ca sunt
Dar și ele-s, Doamne, tot din lume
Și-s și ele, Doamne, din pământ.
Pot să moară orișicând și ele
Dar Lumina sufletului meu
Nu e nici din lună, nici din stele
Ci e de la Tine, Dumnezeu.
Sigur ca dorința-mi încolțește
Când le văd și când în cer Te știu
Dorul meu când înspre Tine crește
Ele-mi stau de martori că ești viu.
Toate-s de folos și-s toate bune
De m-ajută, Doamne să mai cresc
Lumea asta toată-i o minune
Și mai mult prin lume Te iubesc.
Ai lăsat un semn în fiecare
Și în toate strălucești la fel
Muntele veghează lângă mare
Tot pământu-i, Doamne, un Betel.
Loc de taină și odihnă sfântă,
Locul unde singur îmi vorbești
Stele, îngeri, lună, ceruri cântă
Tu ești Doamne veșnic Cel ce ești!...
poezie de Adriana Cristea (19 octombrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre înălțime sau poezii despre vorbire