Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Valentin David

Glasul destinului

Să-mi spună-un ultim bun rămas,
Când triste zorile se duc,
Cânta o mierlă, într-un nuc,
Cernită, c-un angelic glas.

Cu tact, rozându-mi un papuc,
M-așteaptă-un câine de pripas,
Să-mi spună-un ultim bun rămas,
Când triste zorile se duc,

Cu glasul grav, de contrabas,
Destinul îmi mai joacă-un truc,
Fiindcă-n ultimul meu ceas,
Mă aștepta un pui de cuc....

Să-mi spună-un ultim bun rămas!

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Magdalena Dorina Suciu

Și totuși...

Parcă aș fi în ultima gară,
cu un ultim bagaj
și fluturând mâna cu un ultim
rămas bun,
după ce am trecut desculță
un ultim vis
cu cel care vâna
ultimele păsări,
ce îmi cărau anii
sub aripile lor.
Și totuși,
chiar și cu o ultimă zbatere,
o ultimă picătură de sânge
râde în pieptul unui poem,
triumfătoare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

albul zăpezii
un trandafir sângerând
ultim rămas bun

haiku de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ultimul sărut

Să-mi fii motivul de a scrie
Un ultim vers, atât aș vrea,
O lacrimă de bucurie,
Care din suflet va cădea

Să-mi fii atingerea plăcută
În diminețile târzii,
Privirea caldă și tăcută,
Care șoptește... vreau să-mi fii

Să-mi fii culoare în trăire,
Pictează-mă în curcubeu,
Eu să-ți fiu cer, tu fi-mi iubire,
Iar amândoi să fim mereu

Să-mi fii apusul enigmatic
Indiferent de anotimp,
Sărutul ultim și sălbatic,
Prin care vom fugi din timp

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce a mai rămas...

Ce-a mai rămas din noi?
De-n lume m-ai lăsat
Cu ochi pierduți și goi
De părul tău roșcat?

Departe ești sau doar
Aproape - de ne'atins
Sărutul tău ștrengar
Din palma mi s-a stins.

Iar trandafirii-uscați
De sevă peste ani,
Într-un balcon uitați,
De tine sunt orfani.

Zvâcniri și încleștari
Potopuri de răsfăț
Prin așternut dedări
De trupuri în dezmăț.

Toate-au pierit acum
Și-n acest ultim pas
Pe-al despărțirii drum
Se-așterne-un bun rămas.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"duc sau să nu mă duc?"; așa cânta în nuc shakespearianul pui de cuc.

aforism de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Gabriela Gențiana Groza

Pe Someș gânduri când se duc...

Aș vrea ca zorile să-mi spună
De ce în nopțile cu lună
Cu diamante-nnconjurată
Simt inima învăpăiată?
Când clipele, grăbit, se duc
De ce plâng florile de nuc,
Haloul lunii când s-a stins
Și piere parcă într-adins?

Pe Someș gânduri când se duc...

E ca și cum nu m-am născut,
Și n-am prezent și nici trecut,
Am fost pe-aici sau poate nu
Și poate că nu știi chiar tu.
Aș vrea ca mugurii să-mi zică
De ce speranța mi-e mai mică
În nopțile când frigul strânge
Iar luna tace, nucul plânge...

Pe apă gânduri când se duc...

Și dacă vin dureri apoi
Iar vântul șuieră prin ploi,
De unde-n coapse-mi vin puteri
Ca-n uimitoare primăveri?

.............................

Dar poate că-i mai potrivit
nu știu nici chiar la zenit
Ce sfinte taine-au fost și-or fi,
Cât nucul mândru va-nflori
Și undele m-or amăgi.

poezie de (1 aprilie 2011)
Adăugat de Gabriela Gențiana GrozaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "La mana lui Cronos" de Gabriela Gențiana Groza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 11.99 lei.

Îmbătrânesc

Au început puterile să-mi scadă
De jumătatea vieții am trecut
Din dar și dor cu DUH amestecate
Un chip zidit de DUMNEZEU, din lut

Mi-a răsărit un rid sub pleoapă stângă
L-am salutat și ne-am împrietenit
Un dor prin tinerețe ne alungă
Și-l cert... când îmi șoptește de iubit

Am neputeri de-acum și plete dalbe
Mi-am adunat anii într-un mărgean
"Ești tânăra-încă ", îmi șoptesc, castanii
Frumoasă, tânăra ca-n orice an

rog lui Dumnezeu să-mi fie aproape
Și-i cer doar sănătate de acum
O, de-aș putea să urc spre bătrânețe
Agale, fără piedici puse-n drum!

Să-mi văd nepoții mari, să joc la nuntă
pot munci până-n ultimul ceas
dăruiesc multe comori prin scrisuri
nu mă tem nicicând de "Bun rămas! "

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt fir de praf, Stăpâne

sunt fir de praf în palma Ta, Stăpâne
și poate cresc odată din cuvânt
lovind pereții unei case cu avântul
să cad în pasul Tău prea credincios

sub rugă să-mi găsesc și zarea
în care totul pare că a înflorit cândva
prezentul mă-nfioară, mă sugrumă
și nu mai pot s-aud chemarea Ta

timpanul drept e spart demult și stângul
ascultă frica scuturând tot ce e bun

în fir de praf mă văd călcând prin faguri
albinele să-nțepe teama-n praguri
rămas să-mi fie sufletul curat

chem clovnul în fiecare seară
când vine, când nu vine...

ce-a rămas?

să-i povestesc ruinele-n cuvinte
să-l fac să-mi fie jocul de pripas?

e jocu-n care lesne regăsirea
se-ntâmplă-anume pentru-a ridica
ființa obosită-n rătăcire

sunt fir de praf, Stăpâne,-n
palma Ta...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se duc bătrânii…

Se duc bătrânii…se tot duc
Rămânem noi, semințe goale
Privind spre soarele-răsare
Cu zâmbet veșted și năuc.

Se duc bătrânii – am rămas
Doar noi, a veacului urdoare
Privind spre soarele-răsare
Cu ochi de câine de pripas.

Se duc bătrânii – lutul lor
Îngrașă brazda ce hrănește
Făpturi grotești, cu ochi de pește
Ce merg pe loc, fără vreun spor.

Se duc bătrânii – cruci de lemn
Le stau la cap, ca să-i păzească
De-o generație drăcească
Ce n-are-n grai cuvântul “demn”.

Se duc bătrânii – ca un fum
Ca o miresmă de tămâie
Și-n urma lor ce-o să rămâie?
Doar buruieni, pustiu și scrum.

Se duc bătrânii… se tot duc
Căci lumea asta li-i străină,
Se duc spre taină și lumină
Lăsându-ne deștepți – dar singuri cuc.

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Micul meu prieten

La fereastră, de o vreme,
Pe un ram uscat de nuc
Se oprește, nu se teme,
Un puiuț de guguștiuc.

I-am pus firmituri afară,
Pe o poliță de tei
Și-uite-așa, întreaga vară,
A crescut sub ochii mei.

Timpu-n scurgere firească
S-a tot dus. Noi am rămas
Buni amici. Să-mi mulțumească
Vine-n zori să-mi cânte-un ceas.

poezie de
Adăugat de Gheorghe VicolSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rabindranath Tagore

* * *

Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun! Toată noaptea am vegheat, și iată că acum pleoapele-mi cad de somn. Mi-e teamă că te-aș pierde, dacă adorm. Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun!

Tresar și întind mâinile să te ating cu ele. întreb: "E oare vis?" De ce nu pot sădi picioarele tale în carnea sânilor mei și să le țin strânse la piept? Nu pleca, iubitul meu, fără să-ți iei rămas bun!

poezie clasică de din Grădinarul
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 5.99 lei.
Alin Ghiorghieș

Bun rămas!

Tu priveai în ger... gerul!
Ploua cu firmituri de sori
mari cât piperul
și strănultai în aer flori!
Eu le prindeam din zbor
și le duceam la nas
și miroseam a gripă grea
a paturi rupte și-a saltea
pe care bun dormea un glas
îmbrățișând cum a rămas
misterul!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dovada mea de nebunie

v-am presimțit demult veninul
ce-n inimă aveam să-l simt
cum picură... apoi cum mint
toți cei ce vor să bea din vinul

în care m-au zdrobit cu totul
strugure tânăr, dulce-amar
ca să mă treacă-ntr-un brumar
dar n-au putut să-mi stingă focul

privirii, în care am cuprins
nu numai cerul, și pe voi
și n-am să cer nimic 'napoi
vă las și gândul că ați învins

atâta doar o să-mi mai fie
scrisul acesta-n ultim ceas
ca o iubire ce-a rămas
dovada mea de nebunie

poezie de (14 septembrie 2011)
Adăugat de Ștefania PușcalăuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Liviu Sergiu Manolache

Rondel funciar

Citesc și aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc:
"Livada cu vișini" e doar o paloare
Pe lângă livada bătrânului nuc!

Incerc să-mi inchipui copacii in floare,
Cu zumzet de-albine și cântec de cuc,
Citesc și aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc.

Repunerea-n drepturi prin legi funciare
Imi pare, și nu mă inșel, că-i un truc,
Căci, iată, in "titlu", sunt două hectare,
Dar, vrând să descopăr livada cu nuc,

Citesc și aud lovituri de topoare!

rondel de din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Undeva, cândva

aici nu-i lumea mea
e loc bătut de ploaie, de vânt
viața a curs și s-a scurs în pământ
liniștea a plecat, încet-încet, la pas
sărman am rămas
o biată vită de pripas
vatra e tristă și goală
doar fumul mai țipă prin unghere
nu voi urca acum la stele
am aripi arse, sunt suflet bolnav
vărs lacrimi în timpul ultim rămas
de ce nu sunt, de ce mai sunt
știu, știu..
aici, sunt de prisos

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rămas bun

Când viața greu te va-ncerca
Și-n suflet teama-ți va ploua
Prieten drag, tu nu uita:
Speranța moare ultima!

Nu te lăsa încovoiat
De drumul greu, întortocheat
Ce soarta ți-l așterne-n față
Nu-i fă pe plac la șugubeață!

Ridică fruntea către cer
Doar Dumnezeu nu-i efemer
În rest toate sunt trecătoare
Pe-a omului vieții cărare.

Când zorii te-or găsi plângând
Primește-mă la tine-n gând
Și lasă-mă să-ți fiu aproape
Durerea să ți-o duc departe.

Tâmpla pe umăr să ți-o țin
Și să-mi lași mie al tău chin
-ți răcoresc cu blândă sărutare
Ochii aprinși de lacrimile-amare.

Și gândurile negre, rând pe rând
plece,-n urmă liniște lăsând
Și să se-audă șoapta ta:
"Speranța moare ultima!"

....................................................
Nu-ngenunchia în fața sorții
Nu te-așeza în rând cu morții
Prieten drag, crede ce-ți spun
Nu-i vreme-acum de "Rămas bun!"

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Diaspora Pro RomaniaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spre Tine, Doamne

Spre Tine, Doamne azi ridic
Cu umilință glasul meu
Și-n chip de rugăciune-Ți zic:
- Ajută-mă, că-mi este greu...

Greșit-am, Doamne peste fire,
Greșit-am la pământ și cer,
M-am complăcut în amăgire
Dar în iertarea Ta încă mai sper!

Asemeni cu tâlharul de pe cruce,
Îmi recunosc în ultim ceas căderea
Și Te implor, Iisuse dulce,
Să-mi dărui cum știi mângâierea...

poezie de
Adăugat de Mariana BendouSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Rugă pentru părinți

Enigmatici și cuminți,
Terminându-și rostul lor,
Lângă noi se sting și mor,
Dragii noștri, dragi părinți.

Chiamă-i Doamne înapoi
Că și-așa au dus-o prost,
Și fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
un ordin, dă ceva
-i mai poți întârzia
Să o ia de la început.

Au plătit cu viața lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinții care mor.

Ia priviți-i cum se duc,
Ia priviți-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, și parcă ning.

Plini de boli și suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiați-i pe părinți.

E pământul tot mai greu,
Despărțirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviți asa,
Fata mea și fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc și eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetița mea,

Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetița mea.

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Fusesem lovită și încercam să-mi găsesc, sau la nevoie să-mi fabric "anticorpi". Îmi dădeam seama că un foarte valoros anticorp este indiferența, dar altul și mai bun ești tu însuți. Adică: ai singur grijă de tine. Nu aștepta ajutor. Dă-l, dacă poți; dar nu-l aștepta.

în Claudia
Adăugat de scofieldutzaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Negustorul de visuri

Pe malul timpului mă surpă-ncet gândul...
Visul mi se-oprește pe minutar, răstignit...
S-ajung la capăt de drum, să-mi vină rândul,
Îmi las calul să pască, de-un ciot priponit.
Rândul... c-un ban să-mi cumpăr speranță...
Treaptă cu treaptă urc, s-ajung pare greu...
Nu mai am nici putere, nici măcar cutezanță,
Un zid se înaltă-n cale-mi, oprindu-mă mereu.
Nimeni să-mi vină-n ajutor, de mâna să mă tragă...
Se-nghesuie, se-mping alții, cu vlăguite chipuri.
Negustorul cotrobăiește, să-mi dea din desagă,
Însă mi-i trupu-nțepenit, pe mal între timpuri.
Totul se-mprăstie-n jur, ca o fugace viziune...
Se schimbă decorul, ceața-n ochi mi se așterne...
Degeab-aștept, în ultim ceas poate-o minune,
Mai mult neputința m-oprește, dezolarea mă cerne.
-nghite-așteptarea și strunele tăcerii
Îmi cânta sonata timpului-n zadar pierdut...
Uscate visuri pe brazdele-adânci ale uitării,
Scaieți devin, duși de vânt... câmpului tribut.
Iar clipe-am să număr, ca pân-acum cele trecute...
Pe-alt negustor să vină, voi aștepta cu-agonie...
Pe malul timpului, cu voci supuse-n gând, tăcute,
Răbdare fac, mai vreau să sper... sperând la nebunie!

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce articole sunt în Wikipedia, deși nu te-ai aștepta? Fii primul care răspunde!
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!