Grădina publică
Uvertura lui Souppé la "Cavaleria ușoară"
În foișor, în ritm cu caii, fanfara tropotea
Câte un trombonist golea alama de salivă
Iar cavalerul de la roșiori, prin gând, gonea
Grădina se bucura de-a verii toridă ultimă zi
Uite-l pe poetul Tonegaru cum trage din Kent,
Se inspiră la greu din decadenții din Montmartre,
Deși în liceu la franceză a rămas corigent.
N-aveam pretenția pe Alexandru suit pe Ducipal
Să-l evoc. Îmi trebuia un contemporan mai cu fler
Dar am aflat că-n trapul din Mai de la Băneasa
L-a trântit o iapă pe-acest gomos domn cavaler
Lăzăristele se hârjoneau pe spațiul verde interzis
Exersând săruturile din filmele de Hollywood,
Cum a putut să moară prințul operetei, Leonard,
Și-atâtea lepre să trăiască, destinule crud?...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Constant Tonegaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cai
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre vară
- poezii despre sărut
- poezii despre ritm
- poezii despre poezie
- poezii despre parcuri
- poezii despre moarte
Citate similare
Leonard: Cum adică ne mutăm? De ce?
Sheldon: Nu trebuie să avem un motiv.
Leonard: Ba da, cam trebuie.
Sheldon: Nu neapărat. Asta e un exemplu clasic al trilemei lui Münchhausen. Fie motivul este dirijat de o serie de sub-motive care conduc la o regresie infinită, fie se trage din declarații axiomatice arbitrare, fie este circular în ultimă instantă, de ex. "Mă mut pentru că mă mut".
Leonard: Tot sunt confuz.
Sheldon: Leonard, nu văd cum aș putea să-ți simplific mai mult.
replici din filmul serial Teoria Big Bangului
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cavalerul
Călare și tăcut, mascatul cavaler,
Dezastrul, m-a străpuns cu sulița de fier.
Și sângele-mi țâșni cu-o roșie vigoare,
Evaporându-se apoi, prin flori, la soare.
Mi-nchise ochii umbra, de-un strigăt năpădit,
Bătrâna-mi inimă muri, fior cumplit.
Și cavalerul Dezastru veni aproape,
Descălecă, mă-atinse pe pleoape.
Prin rană degetul metalic și-l petrece
Pe când cu vocea dură-enunță a sa lege.
De degetul de fier abia atinsă, iată
O inimă am iar, trufașă și curată.
Și credincioasă curățiilor divine,
Bătu iar inima poruncilor în mine.
Stam tremurând și necrezând și amețit,
Cum e un om ce cu vedenii-i dăruit.
Dar bunul cavaler, din nou încălecat,
Se-ndepărtă, făcându-mi blând un semn din cap
Și îmi striga (mai aud încă glasu-i rar):
"O dată-n viață-i cu folos Prudența, dar!"
poezie celebră de Paul Verlaine, traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre voce
- poezii despre tăcere
- poezii despre roșu
- poezii despre religie
- poezii despre prudență
- poezii despre ochi
- poezii despre legi
Fulg de stele
A căzut un fulg de nea
Și, din zborul lui tăcut,
L-am oprit în palma mea
Să-l admir și să-l sărut.
Era gingaș, era mic,
Iar căldura palmei mele
L-a schimbat îndată-n "pic"
Și în lacrimă din stele.
N-am putut să-l mai privesc
Căci mi s-a prelins pe mână
Și din cer dumnezeiesc
Ar fi devenit țărână.
Dar eu l-am oprit din zbor
Căci vroiam să-l pun în piept
Însă plânsul său ușor
M-a făcut să mai aștept.
Trebuia să-l las să cadă,
Poate e trimis din stele,
Ca un sol, ce vrea să vadă,
Dacă am bune sau rele.
Dar în neștiința-mi crasă
L-am ucis și l-a durut:
Cred că se-ntorcea acasă
Cineva de mult pierdut.
poezie de Mihu Eugenia (2 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zbor, poezii despre stele, poezii despre schimbare, poezii despre plâns, poezii despre devenire, poezii despre admirație sau poezii despre acasă
Clark Kent: Îmi amintesc prima dată când am cunoscut-o pe Chloe. Eram în clasa a opta. Tocmai se transferase din Metropolis și trebuia să-i arăt școala. Primul lucru pe care l-a cerut a fost un exemplar al ziarului Planet pentru a nu pierde legătura cu civilizația. Când a aflat că locuiesc la o fermă, a insistat să o invit să vadă cum este. Credea că fac parte din comunitatea Amish. Când am ajuns la fermă, m-a sărutat din senin.
Lana Lang: De ce a făcut asta?
Clark Kent: Mi-a zis "Știu că te gândeai la asta toată ziua, așa că am zis să trecem peste momentul ăsta și să fim prieteni".
replici din filmul serial Smallville
Adăugat de Laura Lițescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre școală, citate despre sărut, citate despre prietenie, citate despre jurnalism, citate despre depășire, citate despre civilizație sau citate despre Superman
Deși trebuia să-l înfrunt, din păcat mă-nfrupt.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Așa ai și rămas
O umbră albă din izvoare
Se nalță lin, tremurător...
Și-un gând îmi vine-ncet în zbor
Un gând cu lacrimi de iertare.
Și zile mor în ori târzii,
Și zile nasc din vis de veci...
Cum ai putut așa să pleci?!
Cum ai putut să nu mai vii?!
Dar a rămas în urma ta
Nemuritoare pe toți vecii,
Când dau în floare liliecii
Nuanțe magice de stea.
Acel Luceafăr răsărit
Ce seri întegi îl tot privescu,
Și-un gând, răsună-n infinit:
Că frate ești cu Eminescu.
Privesc la cer în seri târzii
Și parc-aș vrea măreț să strig:
Unde te-ai dus atunci, nea Grig,
Și oare când o să revii!?
Și visul tău născut din soare
Cu dragoste umplut-a cerul.
Așa ai și rămas Vieru,
Triumfător, făr' de hotare.
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre naștere, poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre seară, poezii despre iubire, poezii despre infinit sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
În amurg de amintiri
Gând purtat prin roua verii,
Florile pălesc în vis,
Se împart aripi în șoapte
Peste cerul necuprins.
Goliciunea, înmiresmarea
Îmi dezleagă dor carnal
Frământând în mine gândul
De-a pluti un ultim val.
Peregrin pe creasta verde
Îmi doresc rod de femeie,
Crește fructul, nesătulul
De-a purta în el scânteie.
Și mânat prin ploaia verii
Vreau să mușc din vechi iubiri
Trăind viața mai frenetic
În amurg de amintiri!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre rouă, poezii despre ploaie sau poezii despre fructe
Copilul devine în vocabular dulce ca un ecler, în cultură cavaler sau boier, iar ca adult va dovedi în afaceri fler și un exemplar caracter de fier, va fi prosper, profesional împlinit, din ce în ce mai fericit dacă mama sa îi inspiră pasiunea pentru citit; revelații va avea dacă din izvoarele cărților morale va bea și echilibrul se va instala când cu principii înțelepte mintea își va decora.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre înțelepciune, aforisme despre principii, aforisme despre moralitate, aforisme despre mamă, aforisme despre fier, aforisme despre fericire, aforisme despre devenire, aforisme despre cărți sau aforisme despre cultură
Vânătorii, aci înghit un pahar mai nainte de a se porni, aci se odihnesc pe iarbă verde, cu caii lângă dânșii, aci iar sosesc voioși, sunând fanfarele lor de izbândă. Damele, grațios plecate pe șeile lor de catifea neagră, se uită cum șoimii se reped în aer pe păsărelele spăimântate; una din ele s-a depărtat în taină spre pădure, și după dânsa aleargă, în fuga calului său alb, un galant cavaler, ducându-i vălul pe care ea l-a uitat atârnat de craca unui copac; tocmai în fund, pe marginea pădurii, se zăresc, prin ceața umedei Olande, câinii urmărind un cerb abia profilat.
Alexandru Odobescu în Pseudo-Kynegetikos, VIII (1874)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vânătoare, citate despre păduri, citate despre cai, citate despre verde, citate despre păsări, citate despre odihnă, citate despre negru, citate despre femei sau citate despre câini
Cavalerii orelor
Cavalerul orei de zori
Vibrează sub solzi:
Cerul n-a mai sădit sori,
Lumina sună din corzi.
Cavalerul orei de ceară
Stoarce mierea din stelele coapte,
Cu umbre de paloș măsoară
Cozile Căii de Lapte.
Cavalerul orei de vis,
Tăvălit în ape de var,
Adoarme - cum i s-a prezis -
La cel mai albastru hotar.
Cavalerul orei de somn,
În platoșa caldă de smalț,
Pe țara de plumb este domn,
Dar pierdu de la piept un smarald.
Cavalerul orei de moarte
Ridică degetele de aur:
Metalele cupelor sparte
Se-ntorc în teluric tezaur.
Cavalerii orelor pleacă
Egali, către zodii de taină:
Poate cel cu mantaua săracă
Să-ți prindă ora neștiută de haină.
poezie celebră de Romulus Vulpescu (1953)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre somn, poezii despre lumină, poezii despre țări, poezii despre vestimentație, poezii despre tezaur sau poezii despre sărăcie
Vară de vară, mă duceam, ca elev aflat în vacanță, la bunica, la țară, în satul Cot. Îmi amintesc cum porneam din zori la cules de plante medicinale, pe care, pe înserat, le aduceam la școală. Doamne, ce școală mare și frumoasă și curată era acolo, în satul ăla mărunt, din Basarabia! Tot acolo, timp de două luni de zile, împreună cu verii mei, pășteam caii și vacile, ne jucam de-a "Radio Romania" și "Radio-București".
Iurie Darie în Formula As (1999)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre sat, citate despre zile, citate despre vaci, citate despre vacanță, citate despre seară, citate despre radio sau citate despre plante
Reflecții
Se gudură de câte ori mă vede
și nu știu, să-l privesc, așa prin sticlă,
fără vreun gând -ce-i pus ca să mă-ntrebe-
sau să-l ador, să îmi fac inima mai mică,
să-i dedic clipa c-un minut de întrerupt,
că oricum nu pierd, chiar și de-ntoarcerea-i unică
și totu-i scurt și nici nu știu de e întâmplare...
Dar bine-i să mai las din mine, din emoția de-un furt.
... Sau să stau singur, un stingher, mereu mai des
profund introvertit, cu crez că-n propriul gând așa mă țes
cu mine însumi, mă pitind de drag ce mă-nconjoară... Mă edific
retras, știind că sunt dorit
să mă scald trup și suflet, ca o boare
în înmuieri de ochi, mirific...
să rămân probă, cum tapetul,
un colant pe sute-mii retine,
să fiu cum lingurița cu șerbetul
dintr-un pahar cu apă de cleștar, se savurând de bine...
Nu știu, după atâta timp trecut,
cum să-l mai trec; așa să-l pierd, risipitor
oricum? Dar parc-ar trebui să rămân un "avut"
măcar, nu-n neștiut, un subiect-decor;
nu doar un gând, un scris... riscat nevăzător!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre minute, poezii despre dorințe sau poezii despre apă
Să-ți șoptesc amintiri...
Lasă-mă din nou să-ți șoptesc
că eu încă te mai port în minte,
vocea ta s-o aud și eu din nou reușesc,
căldura ta îmi curge lin prin vine...
fericită sunt că-n gând eu te păstrez,
deși am renunțat demult la tine,
în ierburi pline de-amintiri m-așez
acum să le aștern îmi pare bine...
chipul tău l-am afișat sub pleoape
și-l văd de câte ori ochii-mi închid
habar n-ai cum te simt de-aproape
nicicând nu voi ridica-ntre noi un zid.
poezie de Eugenia Calancea (8 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire sau poezii despre amintiri
Adam și Eva
Urându-i-se singur în stihii,
A vrut și Dumnezeu să aibă-n cer copii
Și s-a gândit din ce să-i facă,
Din borangic, argint sau promoroacă,
Frumoși, cinstiți, nevinovați.
Se puse-așezământul dintre frați.
Dar i-a ieșit cam somnoros și cam
Trândav și nărăvaș strămoșul meu
Adam;
Că l-a făcut, cum am aflat,
Cu praf și nițeluș scuipat;
Ca să încerce dacă un altoi
De stea putea să prindă pe noroi,
Că, de urât, scuipând în patru zări,
Stingher,
Făcuse și luminile din cer.
Dar iată că l-a nimerit,
Din pricina aluatului, greșit,
Și că Adam, întâiul fiu
Al Domnului, ieșise, parcă, și zbanghiu.
Nu-i vorbă, nicio poză nu ne-nvață
Cum ar fi fost omul dintâi la față.
Nici unda lacului nu l-a păstrat,
În care se-oglindea la scăpătat.
Puterea lui dumnezeiască,
Dormind mereu, căta să-l mai trezească;
I-a rupt un os din coaste, ceva,
Și-a zămislit-o și pe Eva.
Mai poți căsca de lene, iarăși,
Când ai o soră și-un tovarăș?
S-au luat de mâini și-au cutreierat
Grădina toată-n lung și-n lat.
Să nu te miri că, șovăind și mici,
Li se julea și nasul prin urzici.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lene, poezii despre nuntă, poezii despre nevinovăție, poezii despre nas, poezii despre mâini sau poezii despre greșeli
Ultimul sărut
Iubite mai demult plecate
în suflet se întorc pe rând
din locul cel mai tainic, stând,
cu plânsete defragmentate
se tânguie la mine-n gând.
Îmi cer să le primesc în casă,
cu-ntregul lor trecut ocult,
cum o făceam cândva, demult,
dar azi de ele nu îmi pasă,
n-aș mai putea să le ascult...!
De-aceea le îndemn să iasă
și câte una-, n mod discret,
din gândul meu să plece-ncet
că-n mine ele oricum lasă
nescrisul lor trecut secret.
Dar ele sunt nehotărâte,
tot zăbovesc la mine-n gând
și nu le văd nicicum plecând
ci-n locul lor, mai abătute,
rămân în inimă-mi plângând.
Ah, nu mai plângeți dezolate,
c-o să vă-mpac ca în trecut,
vă dau întregul meu avut
iubiri din viața mea plecate,
mi-a mai rămas doar un sărut!
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre superlative, poezii despre secrete sau poezii despre prezent
Verde crud
Verde crud, verde albastru
se leagănă-n zborul auriu al Soarelui
zdrobind mări și lacrima aurie a lacului
verde ce mă înconjoară, mă urcă
îmi place să zbor,
rezemată de mirosul petalelor roz
spre verde rouă, spre divin,
ținându-mă de mână cu raza
ce coboară din Răsărit verde,
verde crud, urcă-n zarea plină cu albastru
și cerul deschis plin de mine, de voi, de noi
zbor, verde crud, albastru și mândru Soare
frumoase drumuri în cer și pe Pămînt
pline de viață și de moartea albastră
a nimfelor din vis!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre Soare, poezii despre roz sau poezii despre mândrie
Reverie autumnală
Ce lungi îmi par tăcerile spre seară
când soarele-nroșit dispare după deal,
iar umbrele venite de afară
așază sub fereastră măști de carnaval!
Mi-adun cu grijă gândurile toate
din galaxiile prin care se mai zbat,
nici nu mai știu de ce au fost plecate,
ce-aveau în spațiul sideral de căutat.
Și mă cuprinde, parcă, dintr-odată,
un dor nebun..., fără să știu ce-aș vrea,
iar gândurile-n calea lor fac roată
să caute prin astre tinerețea mea.
Simt frigul cum se-ntinde ca o pată,
mă-ndrept spre sobă focul să-l aprind,
dar tinerețea-n gânduri adunată
din haosul uitării-mi cere s-o desprind.
Cu amintiri venite peste vreme
în camera-ncălzită o aduc din vis,
dar ea îndată-ncepe să recheme
iubitele lăsate-n raiul interzis.
Ele ajung..., se-apropie de mine,
le strâng în brațe, vreau să le vorbesc,
simt clipele venind tot mai senine,
văzându-le, din nou, în raiul pământesc.
poezie din Tăcerea din adâcuri, Ed. ePublishers, București, 2018
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tinerețe, poezii despre reverie sau poezii despre rai
Și totuși, în cădere, visez pân' la durere...
Cu fiecare pas mai moare o secundă, cu fiecare ceas amurgul mă inundă și-mi intră pe sub piele ca un intrus pervers cum și în poezie se-așază gându-n vers...
Mai gust o dimineață, ca pe un dar divin, amiaza mă răfață ca un pahar cu vin și seara-mi cern tăcerea prin site de-așteptări, cum își așteaptă trenul locomotiva-n gări...
Mă mai îmbrac c-o toamnă cu poale ruginii, cu mânecile pline de strugurii din vii și e cam greu veșmântul bătut de vânt și ploi... ia-mi, Doamne, neputința de-a merge înapoi!
Când îmi cânta pădurea, foșnind din verde crud... acum doar ofilite cantate mai aud... și de mai vine-o vară, la tine nu ajung, căci va fi drumul vieții c-o toamnă mult mai lung...
Mă ning din ramuri frunze cu scâncetul lor surd, deși-n căderi dansează, le este valsu-absurd... cum, pași de dans să-ți poarte pe drumul morții trupul și tu să-ți legeni vise-n pieire, fără scrupul?
Și ca și frunza, toamna-n a ei degringoladă și eu mai fur din vise și-aș mai dansa pe stradă... deși-n clepsidră resturi au mai rămas de timp, m-agăț de o secundă dintr-un alt anotimp...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre muzică, poezii despre frunze sau poezii despre vânt
Să trec pe lângă sentimente?
Eu nu știu nimic
Și văd puțin.
Dar, mai mult simt.
Mai mult decât oricine,
Simt aerul pe care îl respiri,
Cum îmi arde stomacul,
Simt mai mult decât pământul,
Udat de un potop,
Cum mă inundă
Lacrima, din suflet, din destin,
Din al tău ochi.
Eu nu știu nimic.
Și Doamne, câte mai am
De văzut, de aflat!
De simțit, de ce nu?
Să pot să simt,
Cum trece de mine
Dorul pe care mi-l lași!
Ar fi păcat,
Ca tinerețea-mi să treacă
Fără rost,
Pe lângă sentimente,
Să nu mai pot să simt
Un aer proaspăt
Și-o ploaie caldă
Ca pe un duș reconfortant!
Un râs puternic,
Să-mi iasă din plămâni.
Să-mi simt din nou puterea,
În mâini,
În cuget și-n voință,
Să vreau să simt, că trăiesc iar!
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aer, poezii despre râs, poezii despre dor sau poezii despre Pământ
E o iluzie să crezi că vei ieși din toamnă așa cum ai intrat. Dacă primăvara ne crește aripi care ne înalță până la cer, făcând totul mai ușor de trecut, dacă explozia verii așterne peste arsuri lumină și culoare, toamna cu fiecare frunză dusă de vânt rupe și câte o bucată din palisada sufletului și toate câte se petrec se trăiesc mai greu, iar durerile netrăite până la capăt se întorc și te usucă.
Daria Dalin în Lacrimile tulipanului
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre toamnă, citate despre vânt, citate despre viață, citate despre vară, citate despre trecut, citate despre suflet, citate despre primăvară, citate despre lumină sau citate despre frunze