Tăcerea

nu am venit să vorbesc
aşa că tac înainte
spuse tânărul foarte bătrân
învăţat cu tăcerea
încă de când
era un dumnezeu de cuvinte
niciodată rostite

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu tăcerii

Îmi place tăcerea...

Îmi place tăcerea, iubesc tăcerea
ştiu când să tac, cum să tac
unde să tac şi când să tac.

Mă cert... tăcând, înjur... tăcând
râd.... tăcând, mănânc... tăcând.

Ascult tăcerea, savurez tăcerea şi tac.
Am nevoie de tăcere, de liniştea tăcerii,
tăcerea e fidelă şi nu mă parasesste
niciodată.

Îmi place compania ei, şi mă conversez cu ea
despre una, despre alta.

Ea mă înţelege, este cel mai bun confident,
nu mă bârfeşte, nu mă jigneşte
niciodată.

Mă iubeşte aşa cum sunt...
iar eu, la rândul meu, nu o contrazic
niciodată.

O respect – întotdeauna - tăcând!

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când tac, vorbesc

Când vorbesc de fapt tac
Când tac şi ascult, vorbesc
Ceea ce nu am să cunosc
De mereu am să vorbesc

De nu am să tac si vorbesc
Fără să ascult, să vorbesc
Ce eu nu pot să vorbesc
Neavând gândul celui ce-l ascult

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am vizitat

niagara tocmai cădea
în depresie – ea
se scuza că nu cade aşa
de înalt cum văzusem pe net –
ea era ea
era o palidă imagine a
ce-ar fi trebuit ca să cadă
la picioarele noastre bi
ne antrenate turistic
(?!) – apa
de ploaie din subcontinent
ul cu totul canadian
e uneori o mizerie e
uneori o limonadă gazoasă –
niciodată nu e chiar aşa fi
oroasă cum se vede pe net –
prietenul
meu din canada costel
baboş m-a învăţat m
ulte şi multe cascade

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea spune multe

Uneori tăcerea spune multe,
Când nici în şoaptă n-am cum să-ţi vorbesc
Ochii tăi îmi cântă-n slove de cuvinte
Şi timpul stă pe loc atunci când te privesc,

Uneori tăcerea spune multe,
În odaia mea când singură eu stau
Iar visele-mi vorbesc atât de multe
Şi n-am la nimeni să le dau,

Uneori tăcerea spune multe,
Când cerul înstelat eu îl zăresc
Şi stele-mi vorbesc doar în cuvinte
Ce nu ştiu eu să le rostesc,

Uneori tăcerea spune multe,
Când eu la tine mă gândesc
Cum aş putea să-ţi spun fără cuvinte
Că doar pe tine te iubesc.

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştii

ce înseamnă să fii un bătrân fără zile
mi-a spus tânărul care
mă privea din oglindă (?!) a
cum vreo sută de anime - înţepate
cu ace de gheaţă,-ntr-o dimineaţă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O nouă religie

nu ai venit aici să vorbeşti
ai venit să asculţi şi să taci

nu ai venit aici să priveşti
ai venit să orbeşti şi să calci

cât mai adânc pe alături: nu
ai venit decât să-ţi aplauzi a

partenenţa la noua religie în
care dumnezeu e stângaci

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum se face?

Acei care vorbesc nu ştiu nimic;
Cei ştiutori nu vorbesc.
Aceste cuvinte, mi s-a spus,
Au fost rostite de Lao-Tze.
Dacă ar fi să credem că Lao-Tze
Chiar era unul dintre ştiutori,
Cum se face că a scris o carte
De cinci mii de cuvinte?

poezie de Bo Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigă... Să tac!

Tu, dimineaţa mea, ce-mi aduci soare,
Să-mi spui, te rog, dacă tăcerea doare!
Mi-e frică să nu-ţi sperii Răsăritul
Şi să nu pleci, luându-mi Infinitul!...

De noapte neagră, mult am obosit!
Habar n-aveam că tu-mi vei fi ursit!
De asta tac... şi-n vers, doar, îţi vorbesc,
Să nu cumva, cu vorba să rănesc...

Ador tăcerea, cu ea m-am hrănit
Până în ziua-n care te-am găsit.
Aş vrea acum, să-ţi spun cât TE IUBESC!
Strigă... să tac, dacă-ncep să vorbesc!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea nu este făcută din altceva decât din cuvinte niciodată rostite.

Marguerite Yourcenar în Alexis sau tratat despre lupta zadarnică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia proastă

era să reuşim împreună
tu ai plecat înainte să te asiguri
nu
era vremea prea bună deşi
ploua fără stropi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu era foarte rece era

abia prin februarie
pe gura ta
am zărit noile lacăte -
pe pricepe
rea deprindere să deschizi
casele altora (?!) af
late la ţară
ca pe nişte cuiburi cu ca
mere de luat
vederea hoţilor foarte
simpatici

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă nu mi-a sosit ceasul

Încă nu mi-a sosit ceasul,
Nu mă jeliţi înainte de vreme,
De zeci de ani parcă aşteptaţi
Să-mi bată clopotele!
Clopotele bat pentru alţii deocamdată,
Pe care nu-i jeliţi.
Mie încă nu mi-a venit ceasul,
Simt asta în vene,
Dumnezeu şi mai câţiva de acolo
Mă iubesc,
Simt asta în tâmple.
Nu mă jeliţi înainte de vreme,
Clopotele catedralei nu mă sperie,
Sunt o înaltă formă de artă,
E o onoare pentru mine să le ascult.
Nu mi-a venit rândul,
Simt asta în sânge,
Acut,
Încă mai pot să-mi ridic faţa din ţărână,
Încă mai pot culege o floare,
Încă mă tulbură femeile
De pe stradă,
Încă mai pot să mă ridic din genunchi,
Încă mai pot suporta incertitudinea
Zilei de mâine,
Încă mai pot încasa palmele sorţii,
Mai pot sfida singurătatea,
Tăcerea.
Nu mă jeliţi înainte de vreme,
De parcă aşteptaţi asta
De zeci de ani,
De când mă tot jeliţi
Vă împuţinaţi voi înşivă,
Mie încă nu mi-a venit rândul,
Eu simt asta
În vibraţia clopotelor.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânărul ka

să fie pace în lume! spune tânărul kamikaze
cu privirile îndreptate spre un spital de copii
ce n-ar fi trebuit să se nască – puntea de aer
puţin viciat pe care păşeşte îl saltă ca pe o min

ge de gumă cu focosul inclus (?!) – gemenii nou

păscuţi de zebrele clar derulate sub tânărul ka
mikaze nu pricep ce se-ntâmplă: au renunţat
încă-nainte de mica explozie... pacifistă la o
cazare şi-un meniu de campanie uşor ofensivă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kunigunda

dintre elevele mele
fără talent la desen
ea a venit totuşi cu edvard
munch a venit
nu am ştiut niciodată
că iubeşte atât
de mult expresionismul edulcorat
iar
kunigunda
ea
e singura elevă din anul
acesta care a dat
la arte şi a
reuşit
se pare că
e bine
când termini
a opta

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că mă gândesc la ce nu am fost niciodată şi încă nu voi mai fi.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treceam

pe şosea pe la
ştrandul din Lovrin
spre Gottlob era
un echipaj de poliţie
am scos buletinul foarte uzat
poliţistu cerea
chiloţii de pe mine
neapărat
el nu credea că aş fi
pofesor
de desen pe coclauri
el nu credea nu
în talentele mele
de vis. de aceea
pe şosea
s-au ucis
aproape toate sentimentele
mele faţă de
poliţia română pensionată
înainte de tinereţe
pe şosea
înainte

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea - Singurul răspuns ce ştiu să-l dau
Omul l-a îndepărtat pe Dumnezeu din slava minţii rătăcind cu paşi înzăpeziţi în amarul vremii, în tacere...

Există o linişte a cerului înainte de furtună,

una a pădurilor înainte de a-şi prinde amurgul în crengi,

a mării când îşi arată smaraldul pe chipul soarelui.

Dar niciodată o tăcere a gândurilor, întinzându-se cu aripile sale să cuprindă totul în miezul vieţii.

Tăcerea tuturor tăcerilor există în puterea de a iubi fără cuvinte, dar care cere să fie auzită cu sufletul.

Camelia Opriţa în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

A

dumnezeu seamănă
de la două poşete
cu ea
nu te plictiseşti cu
adevărat niciodată!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marionetele ne vorbesc din înaltul vitrinei

Marionetele ne vorbesc din înaltul vitrinei,
ele nu se încurcă niciodată în cuvinte
şi nici cu mărunţişuri.
"Totul este ca atunci când eşti tânăr să nu ajungi deja la capătul lumii",
ne spun ele din înaltul vitrinei.
Să explorezi, dar să nu epuizezi misterul
cu întrebări inutile.
Să trăieşti intens, dar să nu trăieşti prea mult,
aşa cum au făcut cei ce-au avut parte de-o viaţă lentă.
Marionetele au început să vorbească...
Dar (vai!) încă nu au învăţat că pentru a păşi
spre lumea de dincolo de noi
trebuie mai întâi să îţi ieşi din fire!

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O frumuseţe

era atât de frumosă încât
şchiopăta în drumul spre casă:
frumuseţea o apăsa
când pe-un picior când pe altul
(?!) era
atât de frumoasă încât niciodată
nu se împiedica nu
se prăbuşea
decât în pârghia braţelor mele
ce măturau trotuarul cu aere
superioare căderii-n extaz

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!