Seara în Vamă
seara în Vamă
greierii mi se plâng
când apusul își depune cenușa
în nisipuri
norii trec neconsolați
spălați prin apa asta sărată
marea asudă
ca o piatră surdă
obosită de atâta timp nesfârșit
fără orizonturi
plină de cicatrici mișcătoare
răsărituri
ce au rău de mare
pescăruși ce fac rotocoale
deasupra poeților nerăbdători
valuri ce se despletesc
de pe trupurile noastre de cărămidă
gândurile mi se dilată înspre soare
și dispar
tăcerile noastre vorbesc
mă trezesc cu mâinile cuprinse
între brațele tale
soarele sapă în nisip
trupul tău fierbinte
marea îți curge pe umeri plete
simt că ești atât de emoționată
inima ta scoică
mărturisește perfect viața
pe această plajă
între două ceruri
poezie de Ionuț Calotă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nisip
- poezii despre Soare
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre vamă
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre păr
Citate similare
Marea
De-ar fi să te descriu pe tine
Într-un cuvânt tu ești destin
Oglindă a valurilor pline
Mă ajuți ești Marea un festin
Simt că am pierdut speranța
Tu îmi dai tărie si putere
Vorbesc cu tine lupt cu viața
Răspunzi prin valuri de iubire
Ești adusă dintr-un munte
Ai străjeri mii de pescăruși
Simt o briza un sărut pe frunte
Mâinile valuri albele mănuși
Pașii mei prin tine umblă
Tu-mi ești dor si alinare
Viața este doar o umbră
Ce rămâne-n apă ta cu sare
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sărut
- poezii despre mâini
- poezii despre munți
- poezii despre iubire
- poezii despre dor
- poezii despre cuvinte
- poezii despre briză
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Voila
Iată e vară, și azi marea se tot agită,
ne zâmbește țărmul cu valuri ondulate;
alergăm desculți, prin nisipuri afânate
și-ți ating părul și bluza pizmuită.
Deasupra pescăruși, cu foamea domolită,
ne dau târcoale cu țipete speriate;
iată e vară, și azi marea se tot agită,
ne zâmbește țărmul cu valuri ondulate.
Alergăm pe plajă, briza-i blagoslovită,
marea în zări se clatină ca o vietate;
eu îți desfac părul și bluza cu păcate -
iată e vară, și azi marea se tot agită.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre sperieturi, poezii despre prezent, poezii despre plajă sau poezii despre animale
Poveste
ieri am urcat către nicăieri
căutam treptele cunoașterii
am cules o floare din grădina cerului
când te dezbrăcai de înțelesuri
marea s-a scurs în mâinile tale
pescăruși albi pe umeri, a chemare
eram goi de păcate pe țărmul iubirii
din alge și scoici
construiam o casă, aici lângă mare
nisipul ardea sub gândurile noastre
îmi era atât de dor, de dorul tău
când te scăldai în apele sufletului
am întins gândurile către tine
te-am strâns apoi într-o privire
în palme purtam trupul
îți acoperisem sânii cu flori de liliac
pe buze crini, pe trup trandafiri
te purtam peste ape
la al meu meleag
într-o poveste ce curgea spre infinitul iubirii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre flori, poezii despre apă, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre trandafiri, poezii despre sâni sau poezii despre suflet
Si ochii asculta
e o nevoie de liniște din când în când
pașii noștri știu
marea își înghite valul
frunzele își odihnesc fruntea
privind tăcere deasupra
pescăruși cu aripi ude
în tempera pictează doar strigăt pe cer
alb și albastru fluturat de vânt
fluturii își tac zborul mereu
scoici uimite cu vorbe pe buze
în soare miroase a cuvinte moarte
tălpi desculțe le-afundă-n nisip
nimeni nu strigă
durerea se simte
azi tace
câteodată timpul ne-apasă în piepturi clepsidre
secunde se scurg picături
doar mâinile își mai vorbesc între palme
doar buzele își mai înțeleg un sărut
doar pași fără urme în mare
deschisă își scapă din valuri pe-al nostru
ne duce departe
ne duce
e o nevoie de liniște din când în când
și ochii au timpane
se-ascultă
poezie de Lucia Firefly Popescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre secunde sau poezii despre pictură
Marea
Marea mea, cu valuri repezi,
Și cu pescăruși în zbor
Într-o clipă efemeră,
Mă înalț, și-apoi cobor...
Marea mea, un vis albastru,
Cu catargele spre cer
În paharul plin cu apă,
Văd furtunile cum pier...
Marea mea, în plină vară
Pe nisipul ars de dor,
Trec doar pașii amintirii
Și mă răscolesc ușor...
Marea mea, verde -albastră,
Mă petrec prin valul tău,
Vreau să-ți fiu talaz și soare,
Când e zbuciumul mai greu..
Camelia Cristea
Camelia Cristea
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre amintiri sau poezii despre albastru
Marea
Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.
poezie de Dumitru Delcă (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre întuneric, poezii despre schimbare, poezii despre plâns, poezii despre odihnă sau poezii despre nori
Se lasă seara
Se lasă seara.
Umbre lungi ne acoperă ca o mantie de catifea,
Ferindu-ne de privirile indiscrete ale trecătorilor,
În timp ce vântul sprințar îți răvășește părul despletit,
Ce cade în valuri pe umerii tăi de marmură albă.
Se lasă seara.
Dunărea se târăște molcom la picioarele noastre,
Ostenită de această peregrinare fără sfârșit,
Iar gândurile tale curg odată cu ea spre zările infinite,
Unde cerul albastru sărută marea întunecată.
Se lasă seara.
E pace și liniște pretutindeni în jurul nostru,
Căci lumea a obosit de atâta frământare zadarnică,
De atâta trudă, de atâta chin, de atâta speranță,
Și se pregătește de odihna cea sfântă și binemeritată.
Se lasă seara.
Inima ta începe să bată dintr-o dată mai tare,
Poate de teamă, poate de uimire, poate de încântare,
Iar eu stau și o ascult împietrit de emoție,
Temându-mă ca nu cumva să îți iasă din piept.
Acum e noapte.
Noi am rămas în același loc, unul lângă altul,
Țintuiți de pământ ca niște copaci cu rădăcini adânci,
Dar sufletele noastre pure și pline de fericire
Se îmbrățișează năvalnic și se înalță grăbite spre stele.
poezie de Octavian Cocoș (6 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre sfârșit, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Marea
Flori albastre acopar marea
Si ii dau a ei culoare.
Soarele, ce straluceste,
Se-oglindeste printre valuri.
Nisipul alb, ce scanteiaza,
Se saruta lung cu marea.
Pescarusi inoata-n valuri,
Par ca-si cauta cararea.
Norii trec incet pe apa,
Si se scalda-n unda lina.
Vantul pare ca se joaca
Si pe plaja, el suspina.
poezie de Mihaela Baci (februarie 2015)
Adăugat de Mihaela Baci
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre jocuri sau poezii despre alb
Fericit pe plajă
Stăm întinși pe plajă
Nimeni nu-i pe-aproape
Briza bate lin și răcoros.
Sunt cuprins de vrajă
Ale tale pleoape
Tremură ușor și grațios.
Marea se frământă
Valuri vin grăbite
Undeva se vede un vapor.
Totul mă încântă:
Scoicile strivite,
Pescărușii care țipă-n zbor...
E o zi frumoasă
Soarele zâmbește
Cerul de deasupra e senin.
O broască țestoasă
Leneș se târăște
Pe nisipul albicios și fin.
Mă întorc spre tine
Cu o răsucire
Simt că pielea-ți arde foarte rău.
Tu te uiți la mine
Plină de iubire,
Fericirea are chipul tău.
poezie de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre marină, poezii despre lene sau poezii despre frumusețe
* * *
Aici te iubesc nisipos... răsfirat... amestecat între soare și mare... și cuvinte apoase... învălurate...
Zilele de același soi se urmăresc unele pe altele.
Soarele se dezvăluie în forme care dansează...
Un pescăruș argintiu alunecă din vest... purtându-ți respirația între aripi...
O împletește cu a mea și marea se cutremura într-o răsuflare...
Uneori cate o corabie ne poarta amescându-ne dorurile...
O, catargul unei corăbii...
Singur...
Uneori îmi simt sufletul ud și greu... și cautându-te
În depărtare, marea imi sună și te răsună...
Cântec în port...
Acesta este un port... în mine e un port...
Aici te iubesc.
Aici te iubesc și orizontul te ascunde în zadar...
Te iubesc și printre aceste fire de nisip rotunde...
le măsor conturul și le sfărâm nemărginirile...
și te scriu printre ele... să ramai... sa le ramai...
Îl desenez cu inima mea... cu tălpile mele...
Cu mine te scriu pe nisipuri însetate de noi...
în mare... în vânt... în oameni...
Răvașe netrimise... dar atât de adânc scrijelite in suflete contopite prin tot ce există...
Uneori, săruturile mele se urcă pe acele corăbii grele...
ce străbat marea fără destinație...
Mă regăsesc în ele
uitata ca ancorele vechi...
Corăbii și porturi triste.
Viața mea obosește, însetată sărat în mijlocul marii
Iubesc ce nu am... Tu ești atât de departe ascuns în mine...
Cântecul meu se luptă cu răsăritul împletindu-ne între zări...
Pescărușul auriu revine și începe să-mi cânte...
Soarele își răsfira dor peste dor peste conturul meu
Și mă privește cu ochii tăi...
Și ma mângâie cu adierea ta...
Și, când te iubesc... pescărușii îți cântă numele în vânt
cu aripile lor ca din coarde...
Într-un singur zbor, smulgându-ne din lume...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre aripi sau poezii despre zile
Mare, Nisip
Mare, Nisip, Mare
toate legate prin fulgul auriu
al vieții!
Nisipul legat de mare
prin firul nevăzut al algei
Marea legată de Nisip
prin șnurul de aur al iubirii
pentru Ninfă,
Soarele legat de Nisip
prin firul puterii energiilor
Soarele legat de Mare
prin firul puterii vieții,
toate legate de-un fir invizibil
ce plutește-n pântecul Universului!
totul se repetă oriunde în lume
totul este legat de apă și Soare, de viață.
omul alege Marea, Apa, Soarele
sau alege moartea, sau a ales moartea?
unii așteaptă răsăritul
cu speranța vie a destinului!
curg apele, nisipurile și Soarele
peste noaptea tristă în infinit
și peste viața omului
Constructorul, Universurilor a modelat Terra
după dorința sa
Respect și prețuire Constructorului-Arhitect
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre respect sau poezii despre moarte
Atâta noapte...
Atâta noapte și furtuni nestinse
În trupul tău învolburat de vrajă,
O liniște letală mă cuprinse
În foșnetul nisipului de plajă...
A adormit tăcută marea....
Și ochii ce îți caută chipul
Sunt mai sărați ca toată sarea
Și mai mărunți ca tot nisipul.
poezie de Sergiu Boian (iunie 2012)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn sau poezii despre ochi
Strălucește toamna bobilor de brumă
Ceru-i limpede și marea tot aceiași ca în povești
Pescarușii aud chemarea inimii ce lacrimează
Poartă salbe licuricii, când prin iarbă se aude trupul tău
Cum trece apa, colorându-se în secunde
Și cum stăm privind apusul,
Răsăritul tot răsare luna - pare o întâmplare
Stelele sunt chipul tău
Tot mă doare o nemișcare între apă și sărut
Chipul tău atât de alb al luminii de început
Se trezesc în flori de cireși
Vântul în mlădițe.
Sumă în zăpadă
Strălucește toamna bobilor de brumă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zăpadă sau poezii despre toamnă
Cum?!
Cum se lasă-ntunecarea peste suflete și-n viață?!
Cum apar râuri de lacrimi și de riduri peste față?!
Cum cuprinși de întristare, de atâta-amărăciune
Ne sunt gândurile noapte și ni-i inima tăciune!
Cum în valuri mișcătoare, totul piere ca o umbră,
Cum trec anii, ani de-a rândul... și destinul se surupă
Precum un castel de spumă risipindu-se în ape
Se retrage în nisipuri și dispare-n rugi de noapte...
Vezi, în lampioane sacre pier frânturi din viața noastră,
Iar noi suntem lotci tăcute, prin furtuni, pe marea-albastră,
Cum prinși între sentimente, clătinați și-n remușcare,
Așteptăm un semn - iubirea, între valuri călătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri
Străluciri de dor
Când marea va veni la tine
Și-ți va depune la picioare
Un val, în răsărit de soare,
Primește-l, lasă-l să te-aline!
Iar tu... oferă-i mângâiere,
Căci e un dor cu trupul val
Pornit spre cel mai bun final
Al vieții sale efemere:
Îți va atinge trupul moale
Și-ți va aduce-n gând un chip
Apoi, în marea de nisip,
Se va-nchina iubirii tale
Trecând pe căile celești,
În urma stelelor ce mor
Cu străluciri în urma lor
Ca niște doruri pământești.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative sau poezii despre picioare
Cum?!
Cum se lasă-ntunecarea peste suflete și-n viață?!
Cum apar râuri de lacrimi și de riduri peste față?!
Cum cuprinși de întristare, de atâta-amărăciune
Ne sunt gândurile noapte și ni-i inima tăciune!
Cum în valuri mișcătoare, totul piere ca o umbră,
Cum trec anii, ani de-a rândul... și destinul se surupă
Precum un castel de spumă risipindu-se în ape
Se retrage în nisipuri și dispare-n rugi de noapte...
Vezi, în lampioane sacre pier frânturi din viața noastră,
Iar noi suntem lotci tăcute, prin furtuni, pe marea-
albastră,
Cum prinși între sentimente, clătinați și-n remușcare,
Așteptăm un semn - iubirea, între valuri călătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despărțire
Pe nisipul alergând, dureros de vizibil
Sunt urme ale trecutului nostru...
Ne pierdem în marea lacrimilor
Izbându-ne trupurile de valurile
Pălmuindu-ne-n noapte.
Ne gonește furtuna unui sărut
Dar nu ustură tălpile întrepătrundu-se-n scoici,
Sângerăm cu inima și din trupurile noastre
Aflându-se-n marea uitării,
Apururi soarele lăsând doliu peste o jumătate de lume.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre inimă, poezii despre durere sau poezii despre doliu
Marea este minunată
venind din mâinile Domnului
care a adus-o aici
pentru a dormi deasupra lumii
marea este minunată
pământul se smochinește
luna se năruie
stelele se desfac una câte una
în ninsoare de pulberi
dar marea
nu se schimbă
iar ea evadează din palmele noastre
și revine în palmele noastre
și este-însoțită de somn...
de dragoste, de frângerea
sufletului
tău
pe
buzele mele.
poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare sau poezii despre Pământ
Soare, aer, apă-sănătate
Mi-e dor de tine viață,
Mi-e dor de suflul tău,
De câmpul cu verdeață,
De tot ce-i bun și nu e rău.
Mi-e dor de tine soare.
De razele tale mi-e dor.
Aș vrea să văd marea cea mare
Vara, în luna lui cuptor.
Mi-e dor, în zori de dimineață
De aerul proaspăt, curat.
De vântul care-mi răsfață
Obrajii, când merg la secerat.
Mi-e dor de apa care curge
În râuri, dar și de pe frunte.
Mi-e dor de-un vânt care s-alunge
Gândurile negre, multe.
Mi-e dor de tine sănătate.
Mi-e dor de voinicia mea.
Aș vrea să trec ușor prin toate,
Chiar și când viața este grea.
Soare, aer, apă, sănătate,
Odihnă, muncă și prosperitate.
Dacă toate-acestea, le vom dobândi,
O viață liniștită, sigur vom trăi.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aer, poezii despre sănătate sau poezii despre răsfăț
Răsăritul
Sunt pe malul marii
aștept răsăritul tău Soare
din adâncul cerului și al mării
apoi apari strălucind ca un zeu ce ești,
deasupra apei
ești vis, ești Dumnezeu ești Soare
ești vis, ești Lumină,
ești totul pe Pământ
te cânt, iubite Soare, și îți sărut razele
cu care cuprinzi marea
mă las mângâiat de raza ta divină
de picătura de rouă ce se scurge
din sufletul tău divin
te prind în brațe plutind
pe Marea Neagră din care ies pomii
care înfloresc la ivirea ta
desenează, te rog, surâsul vieții tala
aicea pe Pământ
o dată cu apariția ta înflorește viața
ce zboară pe valurile armoniei,
armonizând viitorul
mă contopesc cu tine,
te aduc în brațele mele mici și firave
te iubesc Soare, te admir
și îți mulțumesc
divinul din tine prinț al veșniciei
încălzește eternul
plutesc pe-o aripă de pescăruși în zbor
merg pe ape agățată de razele tale
neprețuit ești datatorule de viață
te iubesc Soare
și te dezmierda cu puterea mea
eu sunt aici pentru că vreau
să te primesc în brațele mele
izvorâte din adâncul Mării Neagre
așteptând vaporul vieții
să mă înalțe la tine și la Liana,
apoi tu zână a vieții mele
tu fiu rupt din inele divine
dăinui Universul nostru terestru,
te iubesc Soare, îți simt pulsul eternității
precum aud cântul marii
care te primește
în fiecare dimineață cu imnul iubirii
ce iese din adâncul albastru
ești vis, ești realitate, ești totul
cuvântul tău ce dezvelește marea
purtat în sufletul meu
și al vietuițoarelor marii
intensitatea flacarii vieții apare
mă înfioară și îmi dă curaj
că nu sunt singură ci cu tine,
cu ai mei ce mă strâng în brațe
Lumină din Lumină te iubesc.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor